Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale - Completul A1 în Dosarul nr. 2.586/117/2015 şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 675D/2018. 2. Dezbaterile au avut loc în data de 19 ianuarie 2021, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările ulterioare, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 20 ianuarie 2021, când a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 3. Prin Încheierea din 5 februarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.586/117/2015, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale - Completul A1 a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată. 4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale - Completul A1 susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. IV din Ordonanţa de urgenţă Guvernului nr. 1/2013, în interpretarea dată prin Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt contrare prevederilor art. 16 şi art. 50 din Constituţie. În acest sens, instanţa de judecată arată că, deşi situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări, atunci când legiuitorul nu distinge în mod neechivoc între categoriile de pensionari care beneficiază de un drept conferit de lege, nu este permis ca, pe cale de interpretare, să se ajungă la situaţii de vădită discriminare între categorii sociale aflate în situaţii egale sau identice. Or, consideră că, în ceea ce priveşte art. 170 din Legea nr. 263/2010, starea de discriminare nu este generată de modificările succesive ale legislaţiei, ci de interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie unei norme legale, prin decizia mai sus menţionată. De asemenea apreciază că problema interpretării textului legal în sensul respectării normei constituţionale cuprinse în art. 16 se pune nu doar în situaţia expres analizată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cea a pensiei anticipate, ci şi în alte cazuri în care persoanele au beneficiat de un anumit tip de pensie sub imperiul legii vechi, iar dreptul la pensie de vârstă li s-a născut sub imperiul legii noi. În acest sens, aminteşte situaţia persoanelor care au beneficiat de pensie de invaliditate sau pensie de urmaş. 5. Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale - Completul A1 arată că motivul pentru care legiuitorul a reglementat acordarea unui indice de corecţie a fost acela de atenuare a efectelor negative generate de modul iniţial de calcul al pensiei, care determină pentru toate persoanele care intră sub incidenţa noii legi un punctaj mediu anual mai mic. Această raţiune subzistă şi în situaţia în care o persoană a beneficiat de o pensie anticipată, de urmaş sau de invaliditate, în condiţiile Legii nr. 19/2000, însă pensia pentru limită de vârstă se stabileşte sub imperiul Legii nr. 263/2010. Esenţial este că dreptul la pensie pentru limită de vârstă se stabileşte în condiţiile legii noi, adică în condiţii mai dezavantajoase, care justifică aplicarea indicelui de corecţie. 6. Instanţa de judecată arată că pensia anticipată parţială, pensia anticipată, pensia de invaliditate şi pensia de urmaş sunt distincte de pensia pentru limită de vârstă, astfel că acordarea primelor tipuri de pensii menţionate nu face inaplicabil art. 170 din Legea nr. 263/2010 în cazul acordării pensiei pentru limită de vârstă. Art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, potrivit căruia „indicele de corecţie se aplică o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie“, se interpretează în sensul că o persoană care a beneficiat de aplicarea acestui indice la înscrierea iniţială la pensie nu îl poate cumula cu un nou indice de corecţie la un moment ulterior, chiar dacă i se acordă o nouă categorie de pensie. Dimpotrivă, acest articol nu poate fi interpretat în sensul că unor persoane a căror pensie a fost calculată în baza Legii nr. 263/2010 ar putea să nu li se aplice deloc indicele de corecţie pe motiv că au beneficiat în baza legislaţiei anterioare de o altă categorie de pensie, exigenţa legii fiind ca toate pensiile calculate în baza noii legi să includă acest indice o singură dată, începând de la data înscrierii iniţiale la pensie în baza Legii nr. 263/2010. Astfel, stabilirea în baza legislaţiei anterioare a unei pensii de urmaş ori a unei pensii de invaliditate nu trebuie să îl lipsească pe cel în cauză, pe calea unei interpretări formale şi contrare Constituţiei, de aplicarea indicelui de corecţie la data întrunirii condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă sub imperiul Legii nr. 263/2010. 7. Nu în ultimul rând, instanţa de judecată arată că, în cazul unei pensii anticipate parţiale stabilite în baza Legii nr. 263/2010, indicele de corecţie aplicat iniţial nu se pierde la momentul transformării ei în pensie pentru limită de vârstă, astfel încât acest indice se acordă la înscrierea iniţială la pensie sub imperiul Legii nr. 263/2010 tuturor persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis în baza ei, indiferent dacă au beneficiat în trecut de alte tipuri de pensii în baza legislaţiei anterioare, precum şi în cazul în care acest indice a fost aplicat începând de la 1 ianuarie 2013, fără a se pierde ulterior, ca urmare a acordării unei alte categorii de pensii. Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale - Completul A1 apreciază că această soluţie este singura care corespunde unei interpretări a legii în conformitate cu art. 16 alin. (1) din Constituţie, astfel încât în cazul tuturor drepturilor de pensie deschise în baza Legii nr. 263/2010 trebuie utilizată aceeaşi formulă de calcul, inclusiv prin aplicarea indicelui de corecţie prevăzut de art. 170 asupra punctajului mediu anual determinat potrivit art. 95. 8. În ceea ce priveşte încălcarea art. 50 din Constituţie, instanţa de judecată subliniază că nu este admisibil ca, pe cale de interpretare, să se creeze unei persoane ce a beneficiat de pensie de invaliditate o situaţie juridică mai grea decât dacă aceasta nu ar fi beneficiat de dreptul pe care legea i-l conferea. Or, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, o persoană care a beneficiat de pensie de invaliditate, în temeiul Legii nr. 19/2000, nu beneficiază de indicele de corecţie la data trecerii pensiei pentru limită de vârstă sub imperiul Legii nr. 263/2010, deşi, în aceeaşi situaţie fiind, dacă s-ar fi pensionat în acelaşi moment direct pentru pensie de vârstă, ar fi beneficiat de acest indice. În acest mod, persoana este sancţionată pentru că a avut în trecut o pensie de invaliditate. 9. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2013. Examinând critica de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta vizează, în realitate, doar sintagma „la data înscrierii iniţiale la pensie“ din cuprinsul art. IV alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, fără a se referi şi la dispoziţiile celorlalte alineate ale aceluiaşi articol de lege care stabilesc valoarea indicelui de corecţie, respectiv data de când se cuvin drepturile la pensie rezultate în urma aplicării indicelui de corecţie. Prin urmare, Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie doar sintagma „la data înscrierii iniţiale la pensie“ din cuprinsul art. IV alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, al cărui conţinut este următorul: „(2) În situaţia persoanelor prevăzute la alin. (1), indicele de corecţie se aplică asupra punctajului mediu anual cuvenit sau aflat în plată la data înscrierii iniţiale la pensie.“ 13. Curtea reţine că, de fapt, critica autorului excepţiei vizează şi interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953 din 4 decembrie 2017, însă observă că această interpretare priveşte aplicarea dispoziţiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, şi nu aplicarea dispoziţiilor art. IV alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013. Chiar dacă cele două texte de lege se referă, deopotrivă, la aplicarea indicelui de corecţie, reprezintă reglementări distincte, astfel că nu se poate reţine ca reprezentând obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate dispoziţiile art. IV alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017. 14. În mod distinct, Curtea, examinând cauza în cadrul căreia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, constată că persoana care a formulat contestaţia împotriva deciziei de pensionare a beneficiat de pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, iar pensia pentru limită de vârstă i-a fost calculată în temeiul Legii nr. 263/2010. Aşa fiind, având în vedere condiţia prevăzută de dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căreia obiectul excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să aibă legătură cu soluţionarea cauzei, Curtea urmează să examineze dispoziţiile de lege care constituie obiectul excepţiei doar în raport cu situaţia relevantă în cauză, respectiv cea a persoanelor pensionate pentru invaliditate. 15. În opinia Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale - Completul A1, dispoziţiile art. IV alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi celor ale art. 50 privind protecţia persoanelor cu handicap. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 reglementează modul de aplicare a indicelui de corecţie pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011-22 ianuarie 2013. Aşa cum Curtea Constituţională a reţinut în jurisprudenţa sa, aplicarea indicelui de corecţie „reprezintă o măsură prin care legiuitorul a urmărit să compenseze consecinţele negative în ceea ce priveşte cuantumul pensiei pe care condiţiile referitoare la stagiul complet de cotizare reglementate de Legea nr. 263/2010 le au în raport cu cele stabilite prin Legea nr. 19/2000“. Prin urmare, este vorba de o măsură compensatorie pentru persoanele care se pensionează în temeiul Legii nr. 263/2010 în raport cu cele care s-au pensionat în temeiul Legii nr. 19/2000, care au beneficiat de condiţii mai favorabile (Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 10 februarie 2020, paragrafele 23 şi 31). 17. Acordarea indicelui de corecţie a fost reglementată iniţial prin dispoziţiile art. 170 din Legea nr. 263/2010, a căror intrare în vigoare a fost amânată, prin dispoziţiile art. 193 alin. (2) din aceeaşi lege, la data de 1 ianuarie 2012 şi apoi la data de 1 ianuarie 2013. În vederea reglementării modului de aplicare concretă a indicelui de corecţie odată cu intrarea în vigoare a art. 170 din Legea nr. 263/2010 a fost adoptată o reglementare distinctă, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013. 18. Atât dispoziţiile art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, cât şi prevederile art. IV alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 conţin reglementări asemănătoare cu privire la aplicarea indicelui de corecţie. Astfel, în vreme ce primul articol prevede că „Indicele de corecţie se aplică o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie“, dispoziţiile celui deal doilea articol de lege prevăd că „indicele de corecţie se aplică asupra punctajului mediu anual cuvenit sau aflat în plată la data înscrierii iniţiale la pensie“. 19. Modul de interpretare a sintagmei „la înscrierea iniţială la pensie“ a ridicat probleme de interpretare şi aplicare atât la nivelul caselor de pensii, cât şi la nivelul instanţelor judecătoreşti. În mod concret, în cauza în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate, Casa Judeţeană de Pensii Cluj a apreciat că indicele de corecţie nu îi este aplicabil persoanei pensionate pentru invaliditate în temeiul Legii nr. 19/2000, în timp ce Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a apreciat că dispoziţiile art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 sunt aplicabile. 20. Având a dezlega chestiunea de drept „dacă se aplică, la momentul emiterii deciziei de pensie pentru limită de vârstă, indicele de corecţie conform art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, în contextul emiterii unei decizii de pensionare anticipată sub imperiul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, decizie care nu a fost niciodată pusă în plată“, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, a decis că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, „indicele de corecţie se aplică persoanelor al căror drept iniţial la pensie s-a născut ulterior intrării în vigoare a legii“. În considerentele acestei decizii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a arătat că „data înscrierii iniţiale la pensie este cea care rezultă din prima decizie de pensionare anticipată, că plata acesteia se suspendă pe perioada în care asiguratul se află în una dintre situaţiile prevăzute de lege şi că la împlinirea vârstei de pensionare pentru limită de vârstă pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare“ (paragraful 62). De asemenea, a precizat că „în situaţiile în care dreptul iniţial la pensie s-a născut anterior intrării în vigoare a dispoziţiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010, indicele de corecţie nu este aplicabil, fiind fără relevanţă juridică nepunerea în plată a deciziei de pensionare sub aspectul stabilirii datei la care s-a născut dreptul iniţial la pensie întrucât, potrivit textelor sus-menţionate, a operat doar suspendarea efectelor deciziei de pensionare cu privire la plata drepturilor băneşti“. 21. Ulterior, prin Decizia nr. 29 din 14 mai 2018 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea dispoziţiilor art. 170 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 5 iulie 2018, paragraful 71, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis că „nu se poate reţine niciun argument pentru care Decizia nr. 71 din 16 octombrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, să nu se aplice în ceea ce priveşte modul de interpretare a art. 170 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 263/2010 tuturor categoriilor de pensii, deci şi pensiilor de invaliditate“. 22. Sesizată fiind la rândul său să se pronunţe asupra constituţionalităţii sintagmei „înscrierea iniţială la pensie“ din cuprinsul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, Curtea Constituţională a reţinut însă că „în ceea ce priveşte persoanele care au obţinut pensie de invaliditate în temeiul Legii nr. 19/2000, interpretarea sintagmei «la înscrierea iniţială la pensie», cuprinsă în conţinutul art. 170 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în sensul că acestora nu li se acordă indicele de corecţie prevăzut la alin. (1) al aceluiaşi articol de lege cu prilejul stabilirii pensiei pentru limită de vârstă în condiţiile de stagiu de cotizare şi vârstă legală de pensionare prevăzute de Legea nr. 263/2010 creează un tratament juridic diferit, care nu este susţinut de o justificare obiectivă şi rezonabilă, fiind astfel contrar prevederilor constituţionale care consacră egalitatea în drepturi a cetăţenilor. Prin urmare, Curtea a apreciat că această sintagmă legală este constituţională doar în măsura în care se interpretează că pentru persoanele care au obţinut pensie de invaliditate potrivit Legii nr. 19/2000 înscrierea iniţială la pensie se referă la momentul când stabilirea pensiei a avut loc pentru prima oară în condiţiile Legii nr. 263/2010, respectiv atunci când a fost acordată pensia pentru limită de vârstă“ (Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019, paragraful 35). 23. Curtea apreciază că sintagma „la data înscrierii iniţiale la pensie“ din cuprinsul art. IV alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 nu poate primi o interpretare diferită de cea reţinută prin Decizia nr. 702 din 31 octombrie 2019, deoarece soluţia legislativă vizată de legiuitor este aceeaşi. Întrucât, chiar dacă se află într-o strânsă legătură, dispoziţiile art. 170 din Legea nr. 263/2010 sunt distincte de dispoziţiile art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, astfel că dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale“, nu sunt aplicabile, şi pentru că, aşa cum reiese din decizia antereferită a Curţii Constituţionale, viciul sintagmei „la înscrierea iniţială la pensie“ rezultă din însuşi conţinutul reglementării, Curtea va admite excepţia de neconstituţionalitate şi va constata că sintagma „la data înscrierii iniţiale la pensie“ din cuprinsul art. IV alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este constituţională, în ceea ce priveşte beneficiarii pensiilor de invaliditate, doar în măsura în care se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condiţiilor de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010. 24. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale - Completul A1 în Dosarul nr. 2.586/117/2015 şi constată că sintagma „la data înscrierii iniţiale la pensie“ din cuprinsul art. IV alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este constituţională, în ceea ce priveşte beneficiarii pensiilor de invaliditate, în măsura în care se interpretează că se referă la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă prin aplicarea, pentru prima oară, a condiţiilor de vârstă legală de pensionare şi stagiu complet de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale - Completul A1 şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 20 ianuarie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
