Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Cristian Deliorga │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Valentin Kis în Dosarul nr. 271/97/2018 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 917D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 918D/2019-nr. 926D/2019, nr. 928D/2019-nr. 933D/2019, nr. 1.087D/2019, nr. 1.115D/2019-nr. 1.125D/2019, nr. 1.127D/2019, nr. 1.129D/2019, nr. 1.130D/2019, nr. 1.673D/2019, nr. 1.809D/2019, nr. 1.829D/2019, nr. 1.875D/2019-nr. 1.882D/2019, nr. 1.905D/2019-nr. 1.910D/2019, nr. 1.933D/2019-nr. 1.937D/2019, nr. 2.059D/2019- nr. 2.061D/2019, nr. 2.149D/2019, nr. 2.150D/2019, nr. 2.159D/2019, nr. 2.209D/2019, nr. 2.673D/2019, nr. 2.730D/2019, nr. 2.749D/2019, nr. 2.772D/2019, nr. 2.775D/2019-nr. 2.777D/2019, nr. 216D/2020, nr. 238D/2020, nr. 252D/2020, nr. 276D/2020, nr. 350D/2020, nr. 364D/2020 şi nr. 611D/2020, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, excepţie ridicată de Roman Stan, de Nicolae Preda, de Bogye Carol, de Viorel Vasian, de Vasile Sereş, de Vasile Mocanu, de Marius Vîlcan, de Vasile Bîrchi şi de Mihai Asanache în dosarele nr. 315/97/2018, nr. 346/97/2018, nr. 407/97/2018, nr. 519/97/2018, nr. 891/97/2018, nr. 898/97/2018, nr. 189/97/2018, nr. 3.496/97/2018 şi nr. 2.931/97/2018 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, ale art. 169^1 alin. (3), respectiv ale art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepţie ridicată de Mihai Aramă, de Ioan Munteanu, de Dumitru Dominte, de Ioan CauniSuci, de Gheorghe Nastor, de Marinică Cozac, de Viorel Mateş, de Constantin Grigoriu, de Dumitru Codrea, de Constantin Iovan, de Ioan Visalom Ciuclan, de Cornel-Viorel Cîmpean, de Gabriel Mircea Iosin şi de Nuţu Coşa în dosarele nr. 293/97/2018, nr. 660/97/2018, nr. 4.482/97/2017, nr. 414/97/2018, nr. 493/97/2018, nr. 1.495/97/2018, nr. 1.421/97/2018, nr. 330/97/2018, nr. 738/97/2018, nr. 833/97/2018, nr. 1.119/97/2018, nr. 1.121/97/2018, nr. 993/97/2018 şi nr. 1.123/97/2018 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, ale art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, excepţie ridicată de Nicolae Sîrb, de Ionică Bumbescu, de Ioan Stîngă şi de Mihai Băican în dosarele nr. 1.174/97/2018, nr. 1.494/97/2018, nr. 1.723/97/2018 şi nr. 3.221/97/2018 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, ale art. 169^1 alin. (1), art. 169^1 alin. (3) teza finală şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, excepţie ridicată de Gheorghe Dan Voican, de Nicolae Mihălescu, de Ion Savulescu, de Tiberiu Braşovan, de Nicolae Matei, de Gheorghe Spanache, de Cornel Ile, de Gheorghe Costin, de Dumitru Tivdă, de Ionel Neag, de Lucian Marius Tarnovschi, de Iosif Zoia, de Denes Balazs, de Adrian Muntean, de Mihai Buciuman, de Constantin Didirea şi de Liviu Lăcătuş în dosarele nr. 889/97/2018, nr. 894/97/2018, nr. 1.190/97/2018, nr. 1.798/97/2018, nr. 3.014/97/2018, nr. 1.959/97/2018, nr. 479/107/2018, nr. 3.981/97/2017, nr. 1.531/97/2018, nr. 4.092/97/2017, nr. 350/97/2018, nr. 4.399/97/2017, nr. 901/97/2018, nr. 1.140/97/2018, nr. 1.530/97/2018, nr. 3.015/97/2018 şi nr. 1.588/97/2018 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, ale art. 169^1 alin. (3) teza finală şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, precum şi ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Gheorghe Berciu, de Dumitru Fodor, de Petre Belbe şi de Eugen Olaret, în dosarele nr. 798/97/2018, nr. 2.678/97/2018, nr. 2.936/97/2018 şi nr. 2.585/97/2018 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, ale art. 169^1, respectiv art. 169^1 introdus prin Legea nr. 192/2015, din Legea nr. 263/2010, excepţie ridicată de Octavian Viorel Berinţian, de Gheorghe Costina, de Tamaşi Atila, de Pavel Boantă, de Ghiorghie Tătaru, de Nicolae Brădean şi de Grigore Pop, în dosarele nr. 2.786/97/2018, nr. 2.767/97/2018, nr. 2.462/97/2018, nr. 2.463/97/2018, nr. 2.334/97/2018, nr. 3.492/97/2018 şi nr. 2.556/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă, ale art. 169^1 alin. (3) teza finală, respectiv art. 169^1 alin. (3), introdus prin Legea nr. 192/2015, şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 221/2018, excepţie ridicată de Georgeta Botică, de Viorel Şotângă, de Gheorghe Bereş şi de Ghenţi Zolti, precum şi de Nicolae Turcilă, în dosarele nr. 3.593/97/2018, nr. 2.915/97/2018, nr. 2.991/97/2018, nr. 2.551/97/2018 şi nr. 3.152/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă, ale art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi ale art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, excepţie ridicată de Vasile Gigel Petric, precum şi de Anton Ilieş în dosarele nr. 1.300/100/2018 şi nr. 1.298/100/2018 ale Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, ale art. 169^1 alin. (3) teza finală şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, excepţie ridicată de Octavian-Nicuşor Lăcătuş, în dosarul nr. 2.631/95/2018 al Tribunalului Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, ale art. 169^1 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost completată şi modificată prin Legea nr. 192/2015, ridicată de Gheorghe Cotoarbă în Dosarul nr. 1.523/101/2018 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă, ale art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi ale art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost completată prin Legea nr. 221/2018, pe de o parte, şi, pe de altă parte, a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) ultima teză din Legea nr. 263/2010, aşa cum a fost introdus prin articolul unic din Legea nr. 192/2015, cu privire la sintagma „determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ şi ale art. 169^1 alin. (3) ultima teză din Legea nr. 263/2010, aşa cum a fost introdus prin articolul unic din Legea nr. 192/2015, excepţie ridicată de Moise Nan, de Vasile Drăghiciu şi de Anicuţa Popa în dosarele nr. 3.339/62/2018, nr. 2.734/62/2019 şi nr. 3.416/62/2019 ale Tribunalului Braşov - Secţia I civilă, ale art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 şi ale art. 169^1 alin. (3) ultima teză din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost modificat prin articolul unic din Legea nr. 192/2015, excepţie ridicată de Nicolae Haldan, de Gheorghe Partoc, de Marin Sfântu şi de Vasilica Ranzis în dosarele nr. 6.444/62/2017, nr. 428/62/2019, nr. 426/62/2019 şi nr. 3.779/62/2018 ale Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă, ale art. 169^1 alin. (3) teza finală şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, introduse prin Legea nr. 192/2015 şi Legea nr. 221/2018, excepţie ridicată de Petru Hanganu în Dosarul nr. 5.152/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, şi ale art. 169^1 alin. (3) ultima teză din Legea nr. 263/2010, cu privire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“, astfel cum a fost interpretată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ridicată de Emil Clopotaru în Dosarul nr. 2.028/121/2019 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în ceea ce priveşte autorii excepţiei de neconstituţionalitate din dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.876D/2019, nr. 1.935D/2019 şi nr. 2.772D/2019, dovezile de îndeplinire a procedurii de citare a acestora au fost restituite cu menţiunea „destinatar decedat“. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere obiectul similar al excepţiilor de neconstituţionalitate, este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 918D/2019-nr. 926D/2019, nr. 928D/2019-nr. 933D/2019, nr. 1.087D/2019, nr. 1.115D/2019- nr. 1.125D/2019, nr. 1.127D/2019, nr. 1.129D/2019, nr. 1.130D/2019, nr. 1.673D/2019, nr. 1.809D/2019, nr. 1.829D/2019, nr. 1.875D/2019- nr. 1.882D/2019, nr. 1.905D/2019-nr. 1.910D/2019, nr. 1.933D/2019- nr. 1.937D/2019, nr. 2.059D/2019-nr. 2.061D/2019, nr. 2.149D/2019, nr. 2.150D/2019, nr. 2.159D/2019, nr. 2.209D/2019, nr. 2.673D/2019, nr. 2.730D/2019, nr. 2.749D/2019, nr. 2.772D/2019, nr. 2.775D/2019- nr. 2.777D/2019, nr. 216D/2020, nr. 238D/2020, nr. 252D/2020, nr. 276D/2020, nr. 350D/2020, nr. 364D/2020 şi nr. 611D/2020 la Dosarul nr. 917D/2019, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât Curtea Constituţională s-a pronunţat prin numeroase decizii, în acest sens, spre exemplu, prin Decizia nr. 596 din 30 septembrie 2021. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 7. Prin încheierile din 28 martie 2019, 13 iunie 2019, 18 iunie 2019 şi 6 iunie 2019, pronunţate în dosarele nr. 271/97/2018, nr. 315/97/2018, nr. 346/97/2018, nr. 407/97/2018, nr. 519/97/2018, nr. 891/97/2018, nr. 898/97/2018, nr. 189/97/2018, nr. 3.496/97/2018 şi nr. 2.931/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Valentin Kis, de Roman Stan, de Nicolae Preda, de Bogye Carol, de Viorel Vasian, de Vasile Sereş, de Vasile Mocanu, de Marius Vîlcan, de Vasile Bîrchi şi de Mihai Asanache cu prilejul soluţionării apelurilor împotriva unor sentinţe judecătoreşti pronunţate în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. 8. Prin încheierile din 28 martie 2019, 11 iunie 2019, 13 iunie 2019, 27 iunie 2019 şi 23 ianuarie 2020, pronunţate în dosarele nr. 293/97/2018, nr. 660/97/2018 nr. 4.482/97/2017, nr. 414/97/2018, nr. 493/97/2018, nr. 1.495/97/2018, nr. 1.421/97/2018, nr. 330/97/2018, nr. 738/97/2018, nr. 833/97/2018, nr. 1.119/97/2018, nr. 1.121/97/2018, nr. 993/97/2018 şi nr. 1.123/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3), respectiv ale art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepţia a fost ridicată de Mihai Aramă, de Ioan Munteanu, de Dumitru Dominte, de Ioan Cauni-Suci, de Gheorghe Nastor, de Marinică Cozac, de Viorel Mateş, de Constantin Grigoriu, de Dumitru Codrea, de Constantin Iovan, de Ioan Visalom Ciuclan, de Cornel-Viorel Cîmpean, de Gabriel Mircea Iosin şi de Nuţu Coşa cu prilejul soluţionării apelurilor împotriva unor sentinţe judecătoreşti pronunţate în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. 9. Prin încheierile din 3 aprilie 2019 şi 2 octombrie 2019, pronunţate în dosarele nr. 1.174/97/2018, nr. 1.494/97/2018, nr. 1.723/97/2018 şi nr. 3.221/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Excepţia a fost ridicată de Nicolae Sîrb, de Ionică Bumbescu, de Ioan Stîngă şi de Mihai Băican, cu prilejul soluţionării apelurilor împotriva unor sentinţe judecătoreşti pronunţate în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. 10. Prin încheierile din 2 aprilie 2019, 30 mai 2019, 13 iunie 2019, 11 iunie 2019, 5 iunie 2019, 6 iunie 2019 şi 26 septembrie 2019, pronunţate în dosarele nr. 889/97/2018, nr. 894/97/2018, nr. 1.190/97/2018, nr. 1.798/97/2018, nr. 3.014/97/2018, nr. 1.959/97/2018, nr. 479/107/2018, nr. 3.981/97/2017, nr. 1.531/97/2018, nr. 4.092/97/2017, nr. 350/97/2018, nr. 4.399/97/2017, nr. 901/97/2018, nr. 1.140/97/2018, nr. 1.530/97/2018, nr. 3.015/97/2018 şi nr. 1.588/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (1), ale art. 169^1 alin. (3) teza finală şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Dan Voican, de Nicolae Mihălescu, de Ion Savulescu, de Tiberiu Braşovan, de Nicolae Matei, de Gheorghe Spanache, de Cornel Ile, de Gheorghe Costin, de Dumitru Tivdă, de Ionel Neag, de Lucian Marius Tarnovschi, de Iosif Zoia, de Denes Balazs, de Adrian Muntean, de Mihai Buciuman, de Constantin Didirea şi de Liviu Lăcătuş cu prilejul soluţionării apelurilor împotriva unor sentinţe judecătoreşti pronunţate în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. 11. Prin încheierile din 10 octombrie 2019, pronunţate în dosarele nr. 798/97/2018, nr. 2.678/97/2018, nr. 2.936/97/2018 şi nr. 2.585/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, precum şi ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Berciu, de Dumitru Fodor, de Petre Belbe şi de Eugen Olaret, cu prilejul soluţionării apelurilor împotriva unor sentinţe judecătoreşti pronunţate în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. 12. Prin încheierile din 19 februarie 2019, 15 aprilie 2019, 17 aprilie 2019 şi 18 iunie 2019, pronunţate în dosarele nr. 2.786/97/2018, nr. 2.767/97/2018, nr. 2.462/97/2018, nr. 2.463/97/2018, nr. 2.334/97/2018, nr. 3.492/97/2018 şi nr. 2.556/97/2018, Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1, respectiv art. 169^1 introdus prin Legea nr. 192/2015, din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Octavian Viorel Berinţian, de Gheorghe Costina, de Tamaşi Atila, de Pavel Boantă, de Ghiorghie Tătaru, de Nicolae Brădean şi de Grigore Pop, în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. 13. Prin încheierile din 26 februarie 2019, 17 aprilie 2019 şi 21 mai 2019, pronunţate în dosarele nr. 3.593/97/2018, nr. 2.915/97/2018, nr. 2.991/97/2018, nr. 2.551/97/2018 şi nr. 3.152/97/2018, Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală, respectiv art. 169^1 alin. (3) introdus prin Legea nr. 192/2015, şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 221/2018. Excepţia a fost ridicată de Georgeta Botică, de Viorel Şotângă, de Gheorghe Bereş şi de Ghenţi Zolti, precum şi de Nicolae Turcilă în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. 14. Prin încheierile din 26 martie 2019 şi 17 aprilie 2019, pronunţate în dosarele nr. 1.300/100/2018 şi nr. 1.298/100/2018, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi ale art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Excepţia a fost ridicată de Vasile Gigel Petric, precum şi de Anton Ilieş, cu prilejul soluţionării apelului formulat împotriva unei sentinţe judecătoreşti pronunţate într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii privind decizia de pensionare. 15. Prin Încheierea din 31 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.631/95/2018, Tribunalul Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. Excepţia a fost ridicată de Octavian-Nicuşor Lăcătuş într-o cauză având ca obiect contestaţia deciziei de pensionare. 16. Prin Încheierea din 16 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.523/101/2018, Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost completată şi modificată prin Legea nr. 192/2015. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Cotoarbă într-o cauză având ca obiect contestaţia deciziei de pensionare. 17. Prin încheierile din 11 aprilie 2019, 5 decembrie 2019 şi 4 martie 2020, pronunţate în dosarele nr. 3.339/62/2018, nr. 2.734/62/2019 şi nr. 3.416/62/2019, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate, pe de o parte, a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi ale art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost completată prin Legea nr. 221/2018, şi, pe de altă parte, a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) ultima teză din Legea nr. 263/2010, aşa cum a fost introdus prin articolul unic din Legea nr. 192/2015, cu privire la sintagma „determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ şi ale art. 169^1 alin. (3) ultima teză din Legea nr. 263/2010, aşa cum a fost introdus prin articolul unic din Legea nr. 192/2015. Excepţia a fost ridicată de Moise Nan, de Vasile Drăghiciu şi de Anicuţa Popa în cauze având ca obiect contestaţia deciziilor de pensionare şi contestaţie la executare. 18. Prin încheierile din 15 aprilie 2019 şi 27 ianuarie 2020, Decizia civilă nr. 65/Ap din 11 februarie 2020 şi Încheierea din 17 februarie 2020, pronunţate în dosarele nr. 6.444/62/2017, nr. 428/62/2019, nr. 426/62/2019 şi nr. 3.779/62/2018, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 şi ale art. 169^1 alin. (3) ultima teză din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost modificat prin articolul unic din Legea nr. 192/2015. Excepţia a fost ridicată de Nicolae Haldan şi de Gheorghe Partoc, de Marin Sfântu şi de Vasilica Ranzis, cu prilejul soluţionării apelurilor formulate în cauze având ca obiect contestaţia la executare. 19. Prin Încheierea din 28 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 5.152/63/2018, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, introduse prin Legea nr. 192/2015 şi Legea nr. 221/2018. Excepţia a fost ridicată de Petru Hanganu într-o cauză având ca obiect contestaţia deciziei de pensionare. 20. Prin Sentinţa civilă nr. 9 din 15 ianuarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 2.028/121/2019, Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) ultima teză din Legea nr. 263/2010, cu privire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“, astfel cum a fost interpretată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepţia a fost ridicată de Emil Clopotaru, într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. 21. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 sunt lipsite de claritate şi previzibilitate în ceea ce priveşte cuantumul stagiului complet de cotizare ce urmează a fi folosit la determinarea punctajului mediu anual. 22. Se consideră că aplicarea dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, determină o situaţie discriminatorie între pensionarii din aceeaşi categorie, respectiv persoanelor care au lucrat în aceleaşi condiţii, pentru aceeaşi perioadă de timp, li se aplică în determinarea punctajului mediu anual stagii complete de cotizare diferite, situaţie care contravine dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, iar prin aplicarea unei legi ce stabileşte alte condiţii în vederea stabilirii sau recunoaşterii drepturilor la pensie care au fost dobândite anterior acestei legi se încalcă şi principiul constituţional al art. 15 privind aplicarea legii civile pentru viitor. Aplicarea Legii nr. 192/2015 la recalcularea drepturilor de pensie, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 a Legii nr. 263/2010, care era în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, stagiu ce nu a fost în vigoare la data dobândirii dreptului la pensie, ci a fost instituit după naşterea acestui drept, nu face decât să ultraactiveze legea civilă. Mai mult, Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 încalcă principiul separaţiei puterilor în stat, întrucât instanţa supremă a adăugat la lege, atunci când a stabilit că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj. 23. Se apreciază că este încălcat principiul egalităţii în drepturi în raport cu pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011, întrucât, în privinţa acestora din urmă, valorificarea creşterii punctajelor anuale reglementată de noua lege s-a realizat în condiţiile stagiului complet de cotizare existent la data stabilirii dreptului la pensie, şi nu la data intrării în vigoare a noii legi care, prin ipoteză, stabileşte creşterea acestor punctaje. Totodată, se arată că drepturile de pensie de care beneficiază persoanele pensionate după data de 1 ianuarie 2011 sunt superioare celor ale persoanelor care sau pensionat anterior acestei date şi cărora li se recalculează pensiile prin creşterea atât a punctajului anual, cât şi a stagiului de cotizare folosit. Se invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la egalitatea în drepturi. 24. Se mai arată că este încălcat dreptul de acces liber la justiţie, întrucât legea nu este clară şi previzibilă; astfel, persoanele vizate prin dispoziţiile criticate nu beneficiază de securitate juridică. Se invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul securităţii juridice. 25. Se susţine că textul criticat este contrar prevederilor constituţionale privind protecţia socială a muncii pentru că afectează în sens negativ dreptul la pensie obţinut în baza unei legi anterioare, eliminând beneficiile reglementate de aceasta. Or, aceste beneficii sunt expresia prevederilor constituţionale antereferite şi ţin cont de condiţiile în care au lucrat pensionarii din industria minieră. 26. Se apreciază că este încălcat şi dreptul de proprietate privată, întrucât pensia este un bun şi un drept câştigat, astfel că extinderea duratei stagiului complet de cotizare, ce are ca efect diminuarea cuantumului pensiei, nu poate fi acceptată. Se invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul de proprietate privată cu referire la cuantumul pensiilor. 27. Se invocă încălcarea prevederilor constituţionale privind dreptul la pensie, sens în care sunt menţionate considerente care au stat la baza Deciziei Curţii Constituţionale nr. 874 din 25 iunie 2010. 28. În condiţiile date, se evidenţiază faptul că sunt încălcate şi prevederile art. 53 din Constituţie, din moment ce, fără a se afla în una dintre ipotezele textului constituţional care permit restrângerea exerciţiului unui drept, legiuitorul a reglementat creşterea stagiului de cotizare folosit la calculul pensiei, ceea ce a determinat diminuarea cuantumului acesteia. 29. Se mai arată că art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 a fost modificat prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, ceea ce este contrar art. 108 alin. (2) din Constituţie, şi că persoana vizată de recalcularea drepturilor sale de pensie nu poate formula o cale de atac, ceea ce duce la încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 129 şi 148 coroborate cu art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Totodată, se consideră că Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 are natura juridică a unui act normativ adoptat în executarea Legii nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, astfel încât trebuia aplicată numai în limitele actului normativ cu forţă juridică superioară. 30. Cu privire la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, se apreciază că acestea încalcă textele constituţionale antereferite şi că, în realitate, nu aduc nicio majorare a punctajului mediu anual, ci un paralelism legislativ, contrar art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Mai mult, se arată că acest text este contradictoriu şi încalcă dreptul de proprietate privată din perspectiva faptului că recalcularea punctajului mediu anual se realizează prin folosirea unui stagiu complet de cotizare mai mare decât cel avut în vedere la stabilirea pensiei. Se mai arată că este nesocotit principiul neretroactivităţii legii prin aceea că textul criticat dispune noi termene de aplicare a art. 169^1, fără a abroga data dispusă de aceasta. Se încalcă, astfel, şi art. 15 alin. (2) şi art. 78 din Constituţie. 31. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, invocată în dosarele nr. 2.772D/2019, nr. 2.775D/2019-nr. 2.777D/2019, autorii susţin că acestea sunt contrare art. 1 alin. (3) şi (5), art. 21, art. 124 şi art. 126 alin. (1), (2) şi (3) din Constituţie. În acest sens se arată, în esenţă, că textele de lege criticate trebuie să asigure aplicabilitatea legii şi nu ambiguitatea ei, respectiv obligarea judecătorilor de a se supune unor interpretări limitative şi ambigue pronunţate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate stabilesc obligativitatea interpretărilor date chestiunilor de drept de către instanţa supremă, ceea ce echivalează cu imixtiuni în judecarea proceselor de către celelalte instanţe de judecată în materii care nu intră în competenţa sa. Autorii critică modul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a interpretat dispoziţiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, invocând argumente similare celor arătate pentru a susţine neconstituţionalitatea acestui articol de lege. 32. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât vizează aspecte de interpretare şi aplicare a legii, ce intră în sfera de competenţă a instanţelor judecătoreşti. 33. Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere că dispoziţiile criticate nu contravin normelor constituţionale invocate. În dosarele nr. 1.117D/2019, nr. 1.118D/2019, nr. 1.119D/2019, nr. 1.120D/2019, instanţa consideră că dispoziţiile art. 1691 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 sunt neconstituţionale, în măsura în care stagiile complete de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010 se aplica pensionarilor ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 192/2015 (1 ianuarie 2016), respectiv sub imperiul Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială şi al Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, acte normative care au prevăzut alte stagii complete de cotizare pentru stabilirea drepturilor de pensionare pentru categorii de pensionari aflaţi în situaţii speciale. 34. Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere că pentru persoanele care au desfăşurat activitate în grupe superioare de muncă, legislaţia pensiilor publice a prevăzut, în timp, fie posibilitatea de valorificare a acestor perioade prin majorarea punctajului corespunzător cu 50%, respectiv 25%, fie posibilitatea împărţirii punctajului total realizat la un stagiu de cotizare redus de 20 de ani, respectiv 25 de ani, fiind reglementat în mod expres, atât prin prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, când au fost introduse pentru prima dată aceste majorări de punctaje, cât şi ulterior, prin prevederile art. 165^1 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, respectiv ale art. 169 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, că aceste două categorii de beneficii nu se pot acorda cumulat. 35. Tribunalul Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, deoarece în vederea obţinerii dreptului la pensie sunt aplicabile condiţiile prevăzute de legea în vigoare la momentul deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum, însă este de competenţa exclusivă a legiuitorului modalitatea de reglementare a condiţiilor şi criteriilor de acordare a dreptului de pensie. 36. Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 37. Tribunalul Braşov - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate şi interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu sunt contrare dispoziţiilor constituţionale ce reglementează principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, egalitatea în drepturi, restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi şi înfăptuirea justiţiei în numele legii. De asemenea, persoanele pensionate înainte de 1 ianuarie 2011 nu sunt discriminate faţă de cele pensionate ulterior acestei date, din punctul de vedere al legii aplicabile stagiului complet de cotizare care va fi luat în considerare la recalcularea, respectiv la stabilirea pensiilor. 38. Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 192/2015, sunt de natură să creeze o situaţie discriminatorie în cadrul aceleiaşi categorii de pensionari care au lucrat în aceleaşi condiţii şi pentru aceeaşi perioadă de timp, însă la stabilirea punctajului anual se aplică stagii complete de cotizare diferite, în funcţie de legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj. De asemenea, în dosarele nr. 238D/2020 şi nr. 252D/2020, instanţa îşi exprimă opinia în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât textul criticat este constituţional în forma existentă la data invocării excepţiei. 39. Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată nu este întemeiată. 40. Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile criticate şi interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept acestor norme nu sunt contrare prevederilor constituţionale ce reglementează neretroactivitatea legii, egalitatea în faţa legii, dreptul de proprietate privată şi nivelul de trai. 41. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 42. Guvernul, exprimându-şi punctul de vedere în Dosarul nr. 611D/2020, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată în raport cu art. 15 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) din Constituţie şi inadmisibilă în raport cu art. 21 din Legea fundamentală. Astfel, se arată că spre deosebire de forma iniţială a Legii nr. 263/2010, care excludea de la beneficiul majorărilor de punctaj pensionarii care au beneficiat de recalcularea pensiei în baza unor legi speciale anterioare în domeniu, prin aplicarea stagiului complet de cotizare redus, de 20 de ani, noua reglementare acordă astfel de majorări şi acestei categorii de pensionari, fără însă a mai acorda şi beneficiul stagiului de cotizare redus. Reglementarea unui astfel de algoritm de calcul al pensiei, în cazul acestei categorii de pensionari, a avut în vedere situaţia aparte în care se regăsesc aceştia, ca urmare a evoluţiei legislative în domeniu, şi a avut ca scop înlăturarea diferenţelor scriptice, nu majorarea pensiilor, fiind acceptată de legiuitor şi situaţia în care pensia recalculată din oficiu este mai mică, sens în care s-a prevăzut menţinerea în plată a cuantumului celui mai avantajos, potrivit art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010. Cu privire la încălcarea art. 21 din Legea fundamentală, se arată că autoarea excepţiei nu relevă niciun motiv de neconstituţionalitate, or, instanţa de control constituţional nu se poate substitui părţii în motivarea criticii. 43. Avocatul Poporului, exprimându-şi punctul de vedere în Dosarul nr. 1.129D/2019, apreciază că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, deoarece situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă, potrivit principiului tempus regit actum, nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. 44. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 45. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 46. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit actelor de sesizare, dispoziţiile art. 169^1 şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, pe de o parte, şi, pe de altă parte, ale art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.037 din 6 decembrie 2018, precum şi ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Însă, având în vedere criticile formulate, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dispoziţiile art. 169^2 din aceeaşi lege, precum şi dispoziţiile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Textele criticate au următorul cuprins: - Art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii.“; – Art. 169^2 din Legea nr. 263/2010: "(1) Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătoreşti, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.(2) În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.(3) Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018.(4) Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018.“;" – Art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanţa care a solicitat dezlegarea de la data pronunţării deciziei, iar pentru celelalte instanţe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.“ 47. Prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, introdus prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea acestei legi, sintagma «stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii» se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010“. 48. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3), (4) şi (5) referitor la statul de drept, principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 41 alin. (2) privind dreptul la muncă şi protecţia socială a muncii, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 78 privind intrarea în vigoare a legii, art. 108 alin. (1) şi (2) referitor la actele Guvernului, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, art. 126 alin. (1), (2) şi (3) privind instanţele judecătoreşti, art. 129 privind folosirea căilor de atac, art. 142 alin. (1) potrivit căruia Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei, art. 147 referitor la deciziile Curţii Constituţionale şi în art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, se invocă încălcarea prevederilor art. 6, 13 şi 14 referitoare la dreptul la un recurs efectiv şi interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 1 privind dreptul la respectarea bunurilor din Primul Protocol adiţional la aceeaşi convenţie. 49. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză, prin Decizia nr. 596 din 30 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1144 din 27 noiembrie 2021, Decizia nr. 577 din 16 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1115 din 23 noiembrie 2021, Decizia nr. 506 din 13 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1015 din 25 octombrie 2021, Decizia nr. 454 din 29 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1020 din 26 octombrie 2021, Decizia nr. 281 din 27 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1056 din 4 noiembrie 2021, Decizia nr. 230 din 6 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 24 iunie 2021, Decizia nr. 211 din 25 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 9 iulie 2021, Decizia nr. 182 din 16 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 26 mai 2021, Decizia nr. 408 din 10 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1053 din 3 noiembrie 2021, Decizia nr. 169 din 9 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 14 iunie 2021, sau Decizia nr. 160 din 4 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 12 mai 2021, respingând excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. 50. Astfel, prin Decizia nr. 182 din 16 martie 2021 şi Decizia nr. 506 din 13 iulie 2021, Curtea Constituţională a constatat, în esenţă, că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, clarifică modul de interpretare şi aplicare a legii, iar interpretarea dată sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ este constituţională. Faptul că autorii prezentei excepţii de neconstituţionalitate stăruie în a interpreta sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ în sensul dorit de aceştia, şi anume cu referire la stagiile de cotizare stabilite la data pensionării, şi nu la cele prevăzute de legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010, opunându-se deci interpretării date prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nu constituie un veritabil aspect de neconstituţionalitate care să atragă sancţionarea art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 din perspectiva prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie. 51. Cu privire la criticile formulate în raport cu dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi ale art. 124 din Constituţie, prin Decizia nr. 408 din 10 iunie 2021, paragraful 54, Curtea Constituţională a reţinut că, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu s-a substituit legiuitorului, prin crearea unei reguli privitoare la stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, ci s-a menţinut în limitele competenţei sale conferite de legiuitorul constituant prin art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti. Clarificarea asupra legii aplicabile stagiilor de cotizare în vederea recalculării pensiilor a fost realizată de instanţa supremă prin interpretarea coroborată a mai multor prevederi legale, fără să instituie noi norme de drept, aşadar fără să intervină în prerogativele exclusive ale puterii legislative. Soluţia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este rezultatul unui raţionament logic bazat pe prevederi legale deja existente în ansamblul legislativ, utilizând regulile de interpretare logico-juridică specifice activităţii judiciare, nicidecum celei de elaborare a legilor. Prin urmare, nu s-a putut reţine pretinsa încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat, întrucât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a făcut altceva decât să interpreteze norma de drept, fără să îşi aroge atribute specifice puterii legislative. 52. Referitor la criticile formulate prin raportare la prevederile art. 16 din Constituţie, Curtea a constatat că acestea vizează diferenţa de tratament generată de interpretarea şi aplicarea în mod diferit de către instanţele de judecată a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Curtea a amintit că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a dat o interpretare unitară acestor dispoziţii de lege, astfel că susţinerile autorilor excepţiei sunt neîntemeiate. 53. Curtea a apreciat, pentru aceleaşi considerente, că sunt neîntemeiate şi criticile de neconstituţionalitate vizând încălcarea dreptului de acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil, consacrate de art. 21 alin. (1) şi (3) din Constituţie. 54. Cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor art. 44 şi 47 din Constituţie, Curtea a reţinut că dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieţii individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acestui cuantum nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esenţa dreptului la pensie, iar derogările, chiar şi temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanţa dreptului la pensie. În consecinţă, Curtea a observat că, potrivit dispoziţiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „în situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţin punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Prin urmare, legea prevede garanţii exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcţie de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, aşa cum a fost stabilit anterior. 55. Pentru toate aceste argumente, Curtea a reţinut ca fiind neîntemeiate şi criticile de neconstituţionalitate formulate prin raportare la art. 15 alin. (2) şi art. 78 din Constituţie, de vreme ce nu se poate reţine că prin aplicarea art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 a fost afectat cuantumul pensiei stabilit anterior. 56. Cu privire la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 129 şi art. 148 alin. (2) din Constituţie, precum şi la art. 13 din Convenţie, invocate din perspectiva încălcării dreptului de a exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, Curtea, prin aceeaşi decizie, a constatat, în considerarea obiectului de reglementare al textului de lege criticat, care nu vizează aspecte procedurale referitoare la exercitarea căilor de atac, că dispoziţiile constituţionale şi convenţionale invocate nu sunt incidente în cauză. 57. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, Curtea a reţinut că acestea se referă, în esenţă, la două aspecte: un prim aspect vizează pretinsa lipsă de claritate, întrucât se instituie o reglementare paralelă cu cea a art. 169^1 din acelaşi act normativ, în timp ce al doilea aspect vizează o omisiune legislativă, întrucât din conţinutul dispoziţiilor de lege criticate nu reiese dacă art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 este aplicabil şi persoanelor cărora nu li s-au recalculat pensiile în temeiul art. 169^1 din acelaşi act normativ. 58. În privinţa primului aspect de neconstituţionalitate, Curtea a reţinut că, potrivit art. 169^2 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 263/2010, recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege s-a efectuat, din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Procesul de recalculare a pensiilor, potrivit art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, este, prin urmare, distinct şi ulterior celui prevăzut de art. 169^1 din aceeaşi lege, care s-a aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2016. Prin urmare, este lipsită de susţinere critica potrivit căreia dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 ar constitui un paralelism legislativ. Mai mult, cele două texte de lege la care fac referire autorii excepţiei au reglementări cu un conţinut diferit. Astfel, aşa cum a reţinut şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, paragrafele 71-77, dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 implică o schimbare a concepţiei legislative în raport cu dispoziţiile art. 169^1 din aceeaşi lege, în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât şi a beneficiului folosirii, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, aşa cum s-a reţinut şi anterior, dispoziţiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 au prevăzut doar creşterea punctajelor anuale, fără să fie luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010. 59. Analizând criticile referitoare la pretinsa omisiune legislativă, Curtea a observat, în prealabil, că recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, astfel cum precizează în mod expres art. 134 alin. (14) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, introduse prin articolul unic din Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017. Justificarea faptului că art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu se referă la ipoteza în care recalcularea pensiilor în temeiul art. 169^1 din aceeaşi lege nu a avut loc se găseşte în aceea că, potrivit dispoziţiilor acestui din urmă text de lege, la data de 1 octombrie 2018, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor în temeiul art. 169^1 se putea considera finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu şi-au îndeplinit în unele cazuri obligaţia de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, nu poate fi interpretată ca reprezentând un impediment în aplicarea ulterioară a dispoziţiilor art. 169^2 din aceeaşi lege, de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, iar nerealizarea sa nu poate fi imputată titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natură să conducă la neconstituţionalitatea art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care trebuie interpretat, în continuare, ca aplicându-se tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit art. 169^1 din aceeaşi lege. 60. În privinţa criticilor de neconstituţionalitate raportate la art. 108 alin. (2) din Constituţie, prin Decizia nr. 506 din 13 iulie 2021, paragraful 36, Curtea a reţinut că verificarea eventualităţii ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depăşeşte competenţele Curţii Constituţionale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 17 din 14 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 20 mai 2021, paragraful 79). 61. Referitor la critica formulată prin raportare la art. 53 din Constituţie, Curtea a observat că dispoziţiile criticate nu operează o restrângere a exerciţiului dreptului fundamental la pensie al autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, astfel încât pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale amintite, neavând incidenţă în cauză, nu va fi analizată. 62. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a analizat critici similare celor invocate în prezenta cauză, constatând constituţionalitatea dispoziţiilor de lege care reglementează competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a pronunţa hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. În acest sens, Curtea a reţinut că „analiza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poartă exclusiv asupra problemei punctuale indicate de judecătorul cauzei, care, anticipând dificultatea chestiunii şi riscul ca aceasta să genereze interpretări diferite în momentul în care diverse instanţe ar ajunge să examineze respectiva chestiune de drept, solicită instanţei supreme să statueze într-o manieră care să clarifice şi să fixeze o optică unitară, generalizată la nivelul tuturor instanţelor din ţară. Funcţia preventivă şi unificatoare a acestei proceduri este benefică actului de justiţie, asigurând realizarea premiselor pentru întrunirea caracteristicilor unui proces echitabil, ca exigenţă a statului de drept izvorâtă din prevederile art. 21 din Legea fundamentală, dar şi din cele ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Aceasta, deoarece se evită interpretările diferite pe care diverse instanţe le-ar putea da aceleiaşi problematici, iar părţile din proces beneficiază de certitudinea previzibilităţii dispoziţiilor legale aplicabile situaţiei de fapt conflictuale în care se află. Totodată, prin această procedură se asigură şi respectarea principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice, procesele urmând să fie soluţionate în baza unor prevederi legale interpretate unitar, astfel încât persoanele implicate în litigii aflate pe rolul unor instanţe diferite vor beneficia de un tratament juridic egal. Faptul că, potrivit textului de lege criticat în cauza de faţă, soluţia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se impune cu forţă obligatorie tuturor judecătorilor nu aduce atingere independenţei acestora, întrucât, în cadrul proceselor pe care le soluţionează, judecătorul îşi menţine prerogativa decizională neştirbită, în sensul că va aprecia întregul ansamblu probatoriu în mod obiectiv, în absenţa oricăror influenţe exterioare care să îi afecteze libertatea de a ajunge la o soluţie bazată exclusiv pe propria argumentare raţională. Interpretarea obligatorie dată de instanţa supremă se integrează în esenţa textului de lege interpretat, explicând înţelesul acestuia, clarificând modul său de aplicare şi evidenţiind semnificaţia corectă a conţinutului său normativ, fără să impună însă judecătorilor care urmează să îl aplice soluţii prestabilite pentru situaţii date, ci permiţând coroborarea acestuia, în cadrul procesului de interpretare şi aplicare a legii la speţă, cu toate celelalte elemente de fapt şi de drept pe care judecătorul îşi va fonda raţionamentul care va conduce la soluţionarea litigiului“ (Decizia nr. 541 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 27 ianuarie 2020, paragrafele 15-17). 63. Referitor la invocarea celorlalte dispoziţii din Constituţie şi din Convenţie, Curtea a constatat că, prin conţinutul reglementărilor pe care le cuprind, acestea nu interferează sub niciun aspect cu sfera de incidenţă a prevederilor de lege criticate, motiv pentru care nu poate fi reţinută relevanţa acestora în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. 64. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 65. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Valentin Kis, de Roman Stan, de Nicolae Preda, de Bogye Carol, de Viorel Vasian, de Vasile Sereş, de Vasile Mocanu, de Marius Vîlcan, de Vasile Bîrchi şi de Mihai Asanache, de Mihai Aramă, de Ioan Munteanu, de Dumitru Dominte, de Ioan Cauni-Suci, de Gheorghe Nastor, de Marinică Cozac, de Viorel Mateş, de Constantin Grigoriu, de Dumitru Codrea, de Constantin Iovan, de Ioan Visalom Ciuclan, de Cornel-Viorel Cîmpean, de Gabriel Mircea Iosin şi de Nuţu Coşa, de Nicolae Sîrb, de Ionică Bumbescu, de Ioan Stîngă şi de Mihai Băican, de Gheorghe Dan Voican, de Nicolae Mihălescu, de Ion Savulescu, de Tiberiu Braşovan, de Nicolae Matei, de Gheorghe Spanache, de Cornel Ile, de Gheorghe Costin, de Dumitru Tivdă, de Ionel Neag, de Lucian Marius Tarnovschi, de Iosif Zoia, de Denes Balazs, de Adrian Muntean, de Mihai Buciuman, de Constantin Didirea şi de Liviu Lăcătuş, de Gheorghe Berciu, de Dumitru Fodor, de Petre Belbe şi de Eugen Olaret, în dosarele nr. 271/97/2018, nr. 315/97/2018, nr. 346/97/2018, nr. 407/97/2018, nr. 519/97/2018, nr. 891/97/2018, nr. 898/97/2018, nr. 189/97/2018, nr. 3.496/97/2018, nr. 2.931/97/2018, nr. 293/97/2018, nr. 660/97/2018 nr. 4.482/97/2017, nr. 414/97/2018, nr. 493/97/2018, nr. 1.495/97/2018, nr. 1.421/97/2018, nr. 330/97/2018, nr. 738/97/2018, nr. 833/97/2018, nr. 1.119/97/2018, nr. 1.121/97/2018, nr. 993/97/2018, nr. 1.123/97/2018, nr. 1.174/97/2018, nr. 1.494/97/2018, nr. 1.723/97/2018, nr. 3.221/97/2018, nr. 889/97/2018, nr. 894/97/2018, nr. 1.190/97/2018, nr. 1.798/97/2018, nr. 3.014/97/2018, nr. 1.959/97/2018, nr. 479/107/2018, nr. 3.981/97/2017, nr. 1.531/97/2018, nr. 4.092/97/2017, nr. 350/97/2018, nr. 4.399/97/2017, nr. 901/97/2018, nr. 1.140/97/2018, nr. 1.530/97/2018, nr. 3.015/97/2018, nr. 1.588/97/2018, nr. 798/97/2018, nr. 2.678/97/2018, nr. 2.936/97/2018 şi nr. 2.585/97/2018 ale Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, de Octavian Viorel Berinţian, de Gheorghe Costina, de Tamaşi Atila, de Pavel Boantă, de Ghiorghie Tătaru, de Nicolae Brădean şi de Grigore Pop, de Georgeta Botică, de Viorel Şotângă, de Gheorghe Bereş, de Ghenţi Zolti şi de Nicolae Turcilă în dosarele nr. 2.786/97/2018, nr. 2.767/97/2018, nr. 2.462/97/2018, nr. 2.463/97/2018, nr. 2.334/97/2018, nr. 3.492/97/2018, nr. 2.556/97/2018, nr. 3.593/97/2018, nr. 2.915/97/2018, nr. 2.991/97/2018, nr. 2.551/97/2018 şi nr. 3.152/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă, de Vasile Gigel Petric şi de Anton Ilieş în dosarele nr. 1.300/100/2018 şi nr. 1.298/100/2018 ale Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, de Octavian-Nicuşor Lăcătuş în Dosarul nr. 2.631/95/2018 al Tribunalului Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Gheorghe Cotoarbă în Dosarul nr. 1.523/101/2018 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă, de Moise Nan, de Vasile Drăghiciu şi de Anicuţa Popa în dosarele nr. 3.339/62/2018, nr. 2.734/62/2019 şi nr. 3.416/62/2019 ale Tribunalului Braşov - Secţia I civilă, de Nicolae Haldan şi de Gheorghe Partoc, de Marin Sfântu şi de Vasilica Ranzis în dosarele nr. 6.444/62/2017, nr. 428/62/2019, nr. 426/62/2019 şi nr. 3.779/62/2018 ale Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă, de Petru Hanganu în Dosarul nr. 5.152/63/2018 ale Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi de Emil Clopotaru în Dosarul nr. 2.028/121/2019 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi dispoziţiile art. 169^2 din aceeaşi lege, precum şi dispoziţiile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă, Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă, Tribunalului Braşov - Secţia I civilă, Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă, Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalului Galaţi – Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 29 septembrie 2022. PREŞEDINTE, CRISTIAN DELIORGA Magistrat-asistent, Bianca Drăghici ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
