Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 427 din 21 iunie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă şi a acestui act normativ în integralitatea sa, precum şi a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în special a celor ale art. 3 alin. (1) din această ordonanţă de urgenţă

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 427 din 21 iunie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă şi a acestui act normativ în integralitatea sa, precum şi a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în special a celor ale art. 3 alin. (1) din această ordonanţă de urgenţă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 755 din 31 august 2018

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu     │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu     │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria         │- judecător       │
│Pivniceru          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya        │- judecător       │
│Teodoroiu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Cornelia Lupu în Dosarul nr. 21.127/318/2016 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.567D/2017.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.583D/2017, având ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă şi cele ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost ridicată de Eugenia David în Dosarul nr. 99/46/2017/a1 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă.
    4. La apelul nominal se prezintă, personal, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, Eugenia David. Pentru partea Ionuţ Cosmin Gh. David răspunde avocatul Ioana Anca Mărgărit, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte partea Filofteia N. David, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
    5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.567D/2017 şi nr. 1.583D/2017, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.
    6. Reprezentantul Ministerului Public, avocatul prezent şi autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, Eugenia David, sunt de acord cu conexarea dosarelor.
    7. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.583D/2017 la Dosarul nr. 1.567D/2017, care este primul înregistrat.
    8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate prezente în Dosarul nr. 1.583D/2017, Eugenia David, care expune o serie de aspecte de fapt care au generat litigiul în cadrul căruia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate. În acest context, aceasta îşi exprimă nemulţumirea faţă de cuantumul taxelor judiciare de timbru şi solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată.
    9. Avocatul prezent, Ioana Anca Mărgărit, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. Arată totodată faptul că plata taxelor judiciare de timbru reprezintă o obligaţie constituţională, iar legiuitorul a prevăzut posibilitatea acordării de către instanţele de judecată a unor reduceri, eşalonări sau amânări, ceea ce nu s-a întâmplat însă în cazul de faţă, întrucât nu a fost formulată o cerere de acordare a acestor facilităţi, taxa judiciară de timbru stabilită în sarcina autoarei excepţiei nefiind una împovărătoare.
    10. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    11. Prin Încheierea din 23 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 21.127/318/2016 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Cornelia Lupu cu ocazia soluţionării unei cauze având ca obiect o contestaţie la executare, în contradictoriu cu intimata Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova - Administraţia Finanţelor Publice Gorj.
    12. Prin Încheierea din 12 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 99/46/2017/a1 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Eugenia David cu ocazia soluţionării unei cauze având ca obiect reexaminarea încheierii prin care a fost respinsă cererea de acordare a ajutorului public judiciar.
    13. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că, raportat la prevederile art. 14 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, „adresa instanţei este abuzivă“ prin faptul că se „impune solicitantului ajutorului public judiciar obligaţia de a da relaţii despre veniturile membrilor familiei“, respectiv „despre proprietăţile altor persoane, care nu au legătură cu cauza şi care nu pot fi obligate să furnizeze detalii despre averea lor“.
    14. De asemenea, apreciază că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 şi cele ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 „îngrădesc accesul la justiţie al cetăţenilor prin condiţionarea achitării unor taxe exagerate de timbru care, dacă nu sunt achitate, nu se mai trece la judecarea cererii şi, implicit, a cauzei“. În acest sens arată că, în mod evident, art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 aduce atingere substanţei dreptului de acces la justiţie, prevăzut de art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului, ca formă a dreptului la un proces echitabil.
    15. Judecătoria Târgu Jiu - Secţia civilă, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate invocată, pronunţându-se numai cu privire la admisibilitatea acesteia.
    16. Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere că cele două acte normative criticate nu limitează accesul la justiţie al cetăţenilor, sens în care instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat, de altfel, prin numeroase decizii.
    17. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    18. În Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.567D/2017, Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, învederează că „împrejurarea că instanţa judecătorească ce urmează a se pronunţa cu privire la acordarea ajutorului public judiciar poate solicita, suplimentar, orice lămuriri şi dovezi părţilor sau informaţii scrise autorităţilor competente reprezintă o măsură firească în vederea eliminării oricărei suspiciuni cu privire la îndeplinirea cerinţelor legale pentru acordarea ajutorului public judiciar, preîntâmpinând astfel eventualele abuzuri“, situaţie ce nu poate fi considerată însă o îngrădire a accesului liber la justiţie ori a dreptului la un proces echitabil.
    19. În Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.583D/2017, Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens face referire la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
    20. În Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.567D/2017, Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 14 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 sunt constituţionale, sens în care face referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată, spre exemplu, prin deciziile nr. 374 din 26 iunie 2014 şi nr. 485 din 30 iunie 2016, prin care s-a statuat că legiuitorul a reglementat ajutorul public judiciar ca formă de asistenţă acordată de stat, în vederea asigurării dreptului la un proces echitabil şi garantării accesului egal la actul de justiţie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii.
    21. În Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.583D/2017, Avocatul Poporului învederează faptul că actele normative criticate au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, prilej cu care şi-a exprimat punctul de vedere, pe care îl menţine şi în prezenta cauză, şi care a fost reţinut, spre exemplu, în Decizia nr. 485 din 30 iunie 2016 şi Decizia nr. 11 din 17 ianuarie 2017, în sensul constituţionalităţii reglementării criticate.
    22. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, susţinerile avocatului prezent şi ale autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    23. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    24. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din dispozitivul încheierilor de sesizare, precum şi din criticile formulate de autorii acesteia, îl constituie prevederile art. 14 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă şi ale acestui act normativ în integralitatea sa, ordonanţă de urgenţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în special cele ale art. 3 alin. (1) din acest act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare. Individual, articolele criticate din actele normative menţionate au următorul conţinut:
    - Art. 14 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 prevede că „Instanţa poate solicita orice lămuriri şi dovezi părţilor sau informaţii scrise autorităţilor competente.“;
    – Art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 prevede că:
    "Acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, se taxează astfel:
    a) până la valoarea de 500 lei - 8%, dar nu mai puţin de 20 lei;
    b) între 501 lei şi 5.000 lei - 40 lei + 7% pentru ce depăşeşte 500 lei;
    c) între 5.001 lei şi 25.000 lei - 355 lei + 5% pentru ce depăşeşte 5.000 lei;
    d) între 25.001 lei şi 50.000 lei - 1.355 lei + 3% pentru ce depăşeşte 25.000 lei;
    e) între 50.001 lei şi 250.000 lei - 2.105 lei +2% pentru ce depăşeşte 50.000 lei;
    f) peste 250.000 lei - 6.105 lei + 1% pentru ce depăşeşte 250.000 lei."

    25. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21, care consacră accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil. De asemenea, în susţinerea criticilor formulate, se susţine încălcarea prevederilor art. 6 alin. (1) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, ale art. 14 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, precum şi ale Rezoluţiei nr. (81)7 a Comitetului Miniştrilor către statele membre privind mijloacele de facilitare a accesului la justiţie.
    26. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile criticate au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare. Astfel, în ceea ce priveşte prevederile art. 14 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, referitor la susţinerea potrivit căreia textul criticat impune solicitantului ajutorului public judiciar obligaţia de a da relaţii despre proprietăţile altor persoane care nu au legătură cu cauza şi care nu pot fi obligate să furnizeze detalii despre averea lor, Curtea observă că, prin Decizia nr. 400 din 13 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 8 septembrie 2017, paragraful 18, şi Decizia nr. 187 din 21 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 16 mai 2017, paragraful 17, instanţa de contencios constituţional a reţinut că, „întrucât ajutorul public judiciar în materie civilă este acordat de către stat, este firesc ca acesta să stabilească anumite condiţii, precum şi o procedură de urmat pentru acordarea acestui ajutor“. Aşadar, Curtea a constatat că furnizarea datelor şi a documentelor prevăzute de actul normativ a fost impusă în scopul asigurării accesului unei sfere cât mai largi de persoane la ajutorul public judiciar şi a unei transparenţe ridicate în acordarea acestui ajutor, precum şi pentru o bună administrare a fondurilor ce au această destinaţie.
    27. Curtea a precizat totodată că „soluţia legislativă potrivit căreia instanţa judecătorească poate solicita orice lămuriri şi dovezi părţilor sau informaţii scrise autorităţilor competente este firească de vreme ce statul suportă cheltuielile ocazionate de acordarea ajutorului public judiciar sub formă de scutiri sau reduceri, iar legiuitorul are competenţa exclusivă de a stabili regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, astfel cum rezultă din art. 126 alin. (2) din Constituţie“.
    28. De asemenea, pronunţându-se asupra prevederilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 (exemplu fiind Decizia nr. 665 din 24 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 22 februarie 2018), precum şi ale acestui act normativ în ansamblul său, Curtea a reţinut că accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru (a se vedea în acest sens Decizia nr. 649 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 7 ianuarie 2015), respectiv taxe de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 109 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 5 aprilie 2011). Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii.
    29. De altfel, şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat dacă accesul liber la justiţie este un drept absolut şi dacă poate forma obiectul unei restrângeri sau limitări şi a statuat că „dreptul la un tribunal“ nu este absolut, acest drept putând fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, paragraful 57). De asemenea, prin Hotărârea din 11 octombrie 2007, pronunţată în Cauza Larco împotriva României, paragraful 56, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că obligaţia de a plăti în faţa instanţelor civile o taxă judiciară corespunzătoare cererilor formulate nu poate fi considerată ca o limitare a dreptului de acces la o instanţă, care ar fi, în sine, incompatibilă cu art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Curtea europeană a subliniat că, în dreptul român, cu privire la cererile evaluabile în bani, valoarea taxei judiciare de timbru este calculată sub forma unui procent din valoarea obiectului cauzei (a se vedea în acest sens Decizia nr. 649 din 11 noiembrie 2014, precitată).
    30. Curtea a mai reţinut că plata taxelor judiciare de timbru este o condiţie legală pentru începerea proceselor civile, iar obligaţia la plata anticipată a acestor taxe este justificată. De altfel, contribuţia justiţiabilului poate fi recuperată la cererea acestuia, în temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă, de la partea care pierde. Aşadar, regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Potrivit dispoziţiilor art. 90 din Codul de procedură civilă, cel care nu este în stare să facă faţă cheltuielilor pe care le presupune declanşarea şi susţinerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreţinere sau a familiei sale, poate beneficia de asistenţă judiciară, în condiţiile legii speciale privind ajutorul public judiciar (Decizia nr. 533 din 9 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 17 noiembrie 2014).
    31. În acelaşi sens, Curtea Constituţională a reţinut, exemplu fiind Decizia nr. 515 din 9 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014, paragraful 21, că, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, a fost reglementată „«acea formă de asistenţă acordată de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil şi garantarea accesului egal la actul de justiţie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii» (art. 1), care se adresează oricărei persoane fizice, «în situaţia în care nu poate face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale» (art. 4), şi se concretizează în «scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită» [art. 6 lit. d)]“.
    32. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    33. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cornelia Lupu în Dosarul nr. 21.127/318/2016 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă şi de către Eugenia David în Dosarul nr. 99/46/2017/a1 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. 14 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă şi ale acestui act normativ în integralitatea sa, precum şi prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în special cele ale art. 3 alin. (1) din această ordonanţă de urgenţă, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă şi Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 21 iunie 2018.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid Alina Tudora

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 427 din 21 iunie 2018

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"