Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Cristian Deliorga │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Ion Goşea în Dosarul nr. 674/63/2019 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.976D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 2.421D/2019 şi nr. 2.516D/2019, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate ridicată de Elisabeta Goşea şi de Ioana Lăţea în dosarele nr. 675/63/2019 şi nr. 1.210/63/2019 ale Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.421D/2019 şi nr. 2.516D/2019 la Dosarul nr. 1.976D/2019, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care se invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 472 din 8 iulie 2021. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin încheierile din 13 iunie 2019, 26 august 2019 şi 18 septembrie 2019, pronunţate în dosarele nr. 674/63/2019, nr. 675/63/2019 şi nr. 1.210/63/2019, Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ion Goşea, de Elisabeta Goşea şi de Ioana Lăţea în cadrul unor cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri privind indexarea pensiilor acordate în temeiul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia invocă atât critici de neconstituţionalitate extrinsecă, cât şi critici de neconstituţionalitate intrinsecă. 9. Referitor la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, autorii excepţiei susţin că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, deoarece, pe de o parte, nu există o situaţie extraordinară care să fi determinat adoptarea acestui act normativ, iar, pe de altă parte, nu se justifică urgenţa emiterii acestuia, sens în care s-a pronunţat şi Consiliul Economic şi Social în Avizul negativ nr. 6.959 din 20 decembrie 2018. 10. De asemenea, se susţine că se încalcă şi art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, potrivit căruia protecţia socială, categorie în care intră şi pensiile, se reglementează prin lege organică. Or, printr-o ordonanţă de urgenţă se modifică prevederi dintr-o lege organică. Astfel, conform art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, începând cu 1 ianuarie 2019, pensiile trebuiau să fie indexate cu 11,71%, însă, în realitate, potrivit dispoziţiilor criticate, indexarea a fost de 3,75%. 11. Referitor la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, autorii excepţiei susţin, în esenţă, că prin neindexarea pensiilor potrivit art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 se creează o discriminare faţă de pensionarii militari, cărora li se indexează pensiile începând cu 1 ianuarie 2019, potrivit art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Mai mult, potrivit aceleiaşi Ordonanţe de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, persoanelor care se pensionează în cursul anului 2019 li se aplică la pensie un indice de corecţie de 1,20, adică li se indexează pensiile cu 20% faţă de anul 2018, în timp ce persoanelor pensionate anterior anului 2019 nu li s-au indexat pensiile cu acelaşi procent. Se încalcă, astfel, dispoziţiile art. 16 şi cele ale art. 52 din Constituţie, ale art. 7 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, ale art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la această convenţie, ale art. 20 şi 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum şi ale art. 1 alin. (2) şi ale art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. 12. Totodată, se susţine că dispoziţiile criticate contravin şi art. 1 alin. (5) din Constituţie, deoarece nu respectă prevederile art. 102 alin. (2)-(4) din Legea nr. 263/2010. Or, potrivit normei constituţionale invocate, în România, respectarea legilor este obligatorie. 13. Se mai susţine că se încalcă art. 47 alin. (2) din Constituţie privind dreptul la pensie, deoarece neavând loc indexarea prevăzută la art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, au fost tăiate pensiile, contrar Deciziei Curţii Constituţionale nr. 872 din 25 iunie 2010. 14. Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă apreciază, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale. 15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, cu următoarea redactare: „Prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2019, valoarea punctului de pensie se menţine la 1.100 lei şi, începând cu 1 septembrie 2019, valoarea punctului de pensie se majorează cu 15% şi este de 1.265 lei.“ Art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, prevedea următoarele: „Valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.“ În prezent, aceste dispoziţii au fost abrogate, potrivit art. 183 alin. (1) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iulie 2019. 19. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) în componenta privind calitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 73 alin. (1) privind categoriile de legi şi alin. (3) lit. p) privind reglementarea prin lege organică a protecţiei sociale şi art. 115 alin. (4) privind condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 7 privind egalitatea în faţa legii din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, ale art. 14 privind nediscriminarea din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la această Convenţie, ale art. 20 privind egalitatea în faţa legii şi ale art. 21 alin. (1) privind nediscriminarea din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. 20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile criticate stabilesc valoarea punctului de pensie începând cu data de 1 ianuarie 2019, respectiv începând cu 1 septembrie 2019 şi, astfel, derogă de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, dispoziţii care, în forma în vigoare la data emiterii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, prevedeau că valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. 21. Referitor la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, instanţa de contencios constituţional reţine că autorii excepţiei susţin atât încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, deoarece, pe de o parte, nu există o situaţie extraordinară care să fi determinat adoptarea acestui act normativ, iar, pe de altă parte, nu se justifică urgenţa emiterii acestuia, cât şi încălcarea art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, deoarece printr-o ordonanţă de urgenţă se modifică prevederi dintr-o lege organică. 22. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa referitoare la condiţiile de adoptare a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, a statuat că Guvernul poate adopta o ordonanţă de urgenţă în următoarele condiţii, întrunite în mod cumulativ: existenţa unei situaţii extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgenţa să fie motivată în cuprinsul ordonanţei (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, sau Decizia nr. 598 din 10 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 946 din 26 noiembrie 2019). Curtea a mai arătat că pentru îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie este necesară existenţa unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public (spre exemplu, Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009). Cât priveşte condiţia urgenţei, prevăzută de art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea Constituţională a statuat că „urgenţa reglementării nu echivalează cu existenţa situaţiei extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza şi pe calea procedurii obişnuite de legiferare“ (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 421 din 9 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007). 23. Aplicând aceste considerente cuprinse în jurisprudenţa sa şi analizând preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, Curtea reţine că Guvernul a menţionat că reglementarea criticată a fost adoptată „luând în considerare prevederile Programului de guvernare 2018-2020 referitoare la adoptarea în anul 2019 a unor măsuri privind majorarea valorii punctului de pensie pentru pensionarii sistemului public de pensii, majorarea indemnizaţiei sociale pentru pensionari, având în vedere că la fundamentarea strategiei fiscal bugetare pe perioada 2019-2021, a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 este necesar ca aceste măsuri să fie aprobate prin acte normative, luând în considerare că măsurile de protecţie socială propuse au consecinţe pozitive pentru beneficiarii sistemului public de pensii din România şi sunt menite să vină în sprijinul populaţiei, atât prin majorarea unor drepturi sociale acordate, cât şi prin menţinerea unora, fără a periclita bunăstarea socială a acestora [...] având în vedere majorarea în anul 2018 a veniturilor populaţiei, în special cele destinate persoanelor vârstnice, cum ar fi valoarea punctului de pensie de la 1.000 lei la 1.100 lei şi nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei, o parte dintre aceste persoane nu mai beneficiază de dreptul la ajutorul pentru încălzirea locuinţei cu gaze naturale, energie electrică şi lemne, cărbuni, combustibili petrolieri, beneficii sociale pentru care plafonul maxim al veniturilor până la care se acordă fiind de 615 lei/membru de familie. În această situaţie, prin suportarea integrală a cheltuielilor legate de încălzirea locuinţei veniturile familiilor, în special ale persoanelor vârstnice, nu ar mai putea asigura necesarul de trai“. Având în vedere aceste precizări, Curtea constată că situaţia care impune adoptarea acestor măsuri constituie o stare de fapt obiectivă, independentă de voinţa Guvernului, care poate fi încadrată în conceptul constituţional de „situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, prevăzut în art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală şi definit în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Totodată, ţinând cont de preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 în care se precizează că „neadoptarea în regim de urgenţă a măsurilor fiscal-bugetare propuse ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând în mod semnificativ sustenabilitatea finanţelor publice“, se constată caracterul urgent al adoptării măsurilor, acestea fiind necesare la fundamentarea strategiei fiscal-bugetare pe perioada 2019-2021, a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019. Urgenţa este, aşadar, motivată în cuprinsul ordonanţei de urgenţă criticate. 24. De asemenea, aşa cum a reţinut Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale şi economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunţa atât asupra existenţei unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât şi asupra alegerii modalităţilor de aplicare a acestuia (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 din 13 octombrie 2021, şi Decizia nr. 472 din 8 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1091 din 16 noiembrie 2021). 25. În consecinţă, Curtea constată că susţinerea privind încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie este neîntemeiată. 26. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, Curtea reţine că, potrivit acestei norme fundamentale, regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia muncii se reglementează prin lege organică. Faptul că dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 - care stabilesc valoarea punctului de pensie pentru o anumită perioadă - derogă de la dispoziţiile art. 102 din Legea nr. 263/2010, lege organică, nu contravine dispoziţiilor invocate din Constituţie. Astfel, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, Constituţia nu interzice emiterea ordonanţelor de urgenţă în domeniile rezervate legilor organice (a se vedea în acest sens Decizia nr. 75 din 13 iulie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 25 iulie 1994, sau Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 16 martie 2018, paragraful 30). 27. Referitor la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, ce vizează încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie în componenta referitoare la claritatea legii, Curtea s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor criticate prin Decizia nr. 84 din 3 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 30 mai 2022, constatând constituţionalitatea acestora. 28. La paragraful 20 al acestei decizii, Curtea a reţinut că punctul de pensie este un indicator crucial în determinarea cuantumului pensiilor din sistemul asigurărilor sociale de stat. Astfel, potrivit art. 94 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, „Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie“. Prin urmare, cu cât valoarea punctului de pensie este mai mare, cu atât şi cuantumul pensiilor efectiv plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat va fi mai mare. Pentru anul 2019, prin dispoziţiile art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, s-a stabilit, pentru intervalul 1 ianuarie 2019-31 august 2019, ca valoarea punctului de pensie să fie de 1.100 lei, iar pentru intervalul 1 septembrie-31 decembrie 2019, de 1.265 lei. Curtea a reamintit, la paragraful 21 al acestei decizii, că statul trebuie să deţină o anumită marjă de apreciere în configurarea dreptului la pensie. În acest sens, Curtea a reţinut că legiuitorul are libertatea de a stabili modul de calcul şi cuantumul valoric al acestor drepturi de asigurări sociale, în funcţie de resursele financiare disponibile (a se vedea Decizia nr. 410 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 17 iulie 2015, paragraful 18). Totodată, prin această ultimă decizie, Curtea a reţinut că modificările aduse valorii punctului de pensie sunt elemente ce ţin de politica bugetară, iar legiuitorul poate să stabilească regulile pe care le consideră necesare, beneficiind de o marjă de apreciere în acest domeniu, respectiv de a decide atât cu privire la existenţa unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât şi cu privire la alegerea modalităţilor de aplicare a acestuia, care să facă „posibilă menţinerea unui echilibru între interesele aflate în joc“, astfel cum prevede jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Decizia din 4 septembrie 2012, pronunţată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, paragrafele 41 şi 49). 29. Referitor la critica privind lipsa de corelare între reglementarea valorii punctului de pensie pentru anul 2019 şi alte prevederi din Legea nr. 263/2010, Curtea a reiterat considerentele de la paragraful 15 al Deciziei nr. 410 din 28 mai 2015, potrivit cărora examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Procedându-se altfel s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deşi fiecare dintre dispoziţiile legale este constituţională, numai coexistenţa lor ar pune în discuţie constituţionalitatea uneia dintre ele. Rezultă că aspectele învederate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu privesc chestiuni privind constituţionalitatea textului, ci o presupusă contrarietate între norme legale din acelaşi domeniu. 30. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 31. Referitor la susţinerile privind discriminările existente, pe de o parte, între pensionarii militari şi pensionarii din sistemul public de pensii, iar, pe de altă parte, între persoanele pensionate în baza Legii nr. 263/2010, dar care au ieşit la pensie în perioade diferite, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate. Astfel, referitor la tratamentul juridic diferit al beneficiarilor pensiilor militare de stat şi pensionarilor din sistemul public de pensii, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, existenţa unui mod diferit de calcul al pensiei militare de stat, inclusiv sub aspectul actualizării cuantumului acesteia, nu este contrară principiului egalităţii în drepturi (a se vedea în acest sens Decizia nr. 828 din 9 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 3 ianuarie 2022, paragraful 14). De asemenea, prin Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 9 ianuarie 2019, paragrafele 25 şi 26, Curtea a mai statuat, referitor la tratamentul juridic diferit căruia se supun persoanele în funcţie de data deschiderii dreptului la pensie, că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. 32. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituţie privind dreptul la pensie, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece Legea fundamentală nu garantează un anumit cuantum al punctului de pensie. Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, invocată de autorii excepţiei de neconstituţionalitate, nu are incidenţă în cauză, deoarece aceasta a avut ca obiect Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, lege care prevedea diminuarea cuantumului pensiilor cu 15%. Curtea Constituţională a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a stabilit că reducerea cuantumului pensiei contributive, indiferent de procent şi indiferent de perioadă, nu poate fi realizată. În cauza de faţă însă, norma criticată nu prevede diminuarea pensiei, ci stabileşte valoarea punctului de pensie pentru anul 2019. 33. Referitor la invocarea art. 52 din Constituţie, Curtea reţine că aceste norme fundamentale consacră dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a obţine recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei. Întrucât dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 stabilesc valoarea unui punct de pensie, Curtea constată că norma constituţională invocată nu are incidenţă în cauză. 34. În final, referitor la invocarea dispoziţiilor art. 7 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, ale art. 14 din Convenţie, ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la această convenţie, ale art. 20 şi ale art. 21 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Curtea reţine că acestea consacră principiul egalităţii în faţa legii sau al nediscriminării. Or, considerentele de mai sus vizează şi aceste aspecte invocate de autorii excepţiei de neconstituţionalitate. 35. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ion Goşea, de Elisabeta Goşea şi de Ioana Lăţea în dosarele nr. 674/63/2019, nr. 675/63/2019 şi nr. 1.210/63/2019 ale Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 29 septembrie 2022. PREŞEDINTE CRISTIAN DELIORGA Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
