Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, excepţie ridicată de Florin-Cosmin Neagu în Dosarul nr. 3.312/121/2016 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.007 D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că interdicţia prevăzută de textul de lege criticat reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiei de grefier. Legiuitorul a instituit anumite incompatibilităţi în vederea îndeplinirii cu neutralitate, de către persoanele care exercită o funcţie publică, a activităţilor ce le revin. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 13 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 3.312/121/2016, Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 77 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice. Florin-Cosmin Neagu a ridicat excepţia într-o cauză având ca obiect obligarea pârâţilor Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Galaţi ca, prin hotărârea pronunţată, să îi recunoască dreptul de a desfăşura şi alte activităţi profesionale decât aceea de grefier. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul arată că restrângerea dreptului la muncă în ceea ce îi priveşte pe grefieri este o măsură neconstituţională şi excesivă. Faptul că un grefier ar cumula două locuri de muncă sau ar exercita în afara programului instanţei şi alte activităţi profesionale legale, aducătoare de venit, nu ar constitui un atac la securitatea naţională, la ordinea şi morala publică şi nici nu ar aduce vreun prejudiciu de imagine justiţiei în ansamblu sau instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea. Într-o societate democratică, dreptul la muncă este garantat. Fiecare persoană are dreptul să muncească „pentru a-şi produce în mod cinstit cele necesare traiului“. Potrivit art. 125 alin. (3) din Constituţie, funcţia de judecător este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. În capitolul VI din Constituţie, referitor la autoritatea judecătorească, nu există nicio menţiune privind incompatibilitatea grefierilor, prin urmare intenţia legiuitorului a fost doar ca judecătorii să fie incompatibili cu alte funcţii, iar nu grefierii. De asemenea, potrivit art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, funcţionarii publici pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice şi în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public, potrivit fişei postului. Din această perspectivă, limitarea dreptului la muncă al grefierilor este discriminatorie în comparaţie cu funcţionarii publici. Dreptul la muncă este unul dintre drepturile enumerate în art. 1 alin. (2) lit. e) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, a cărui exercitare este garantată de către stat, în condiţiile de egalitate între cetăţeni. Din această perspectivă, restrângerea dreptului la muncă pentru grefieri este o discriminare pe bază de „categorie socială“, în condiţiile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 137/2000, faţă de celelalte funcţii publice, care nu au astfel de interdicţii. 6. Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece instituirea, prin textul de lege criticat, a incompatibilităţii menţionate este o opţiune a legiuitorului, care se circumscrie scopului prevăzut de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, şi anume aceea de a asigura transparenţa în exercitarea funcţiei şi buna desfăşurare a activităţii instanţelor judecătoreşti. Un rol important în desfăşurarea respectivei activităţi revine personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti, care este chemat să îndeplinească corect sarcinile ce îi revin, iar scopul urmărit este acela de a crea o imparţialitate efectivă a grefierilor în exercitarea profesiei lor. 7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor legale criticate este neîntemeiată, făcând referire la cele reţinute în paragraful 14 al Deciziei Curţii Constituţionale nr. 289 din 28 aprilie 2015. Se reţine, de asemenea, că personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea este obligat ca, prin întreaga sa activitate, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora. Prin întreaga sa conduită, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor şi parchetelor trebuie să contribuie la respectarea supremaţiei legii, la asigurarea transparenţei şi a încrederii cetăţeanului în autoritatea judecătorească. În exercitarea profesiei sale, personalul auxiliar de specialitate trebuie să manifeste competenţă, imparţialitate şi celeritate, fiind obligat să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii justiţiabililor ori prestigiului justiţiei. Astfel, în considerarea celor expuse anterior, era normal ca legiuitorul să prevadă că funcţia de grefier este incompatibilă cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice. Dreptul la muncă nu poate fi, însă, un drept absolut, de aceea trebuie să existe anumite limite. Astfel, faptul că funcţia de grefier este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată nu este de natură să încalce dreptul constituţional la muncă, ci reprezintă o modalitate de a asigura exercitarea funcţiei de grefier cu obiectivitate şi imparţialitate, având ca unic temei legea şi principiile generale ale dreptului. Sunt invocate şi cele reţinute de Curtea Constituţională, prin deciziile nr. 444 din 26 octombrie 2004 şi nr. 321 din 14 septembrie 2004 referitoare la principiul libertăţii alegerii profesiei, concluzia fiind aceea că reglementarea prin lege a incompatibilităţii funcţiei de grefier cu orice alte funcţii publice sau private constituie o garanţie a exercitării corespunzătoare a acestei activităţi de interes public. 9. Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituţional, făcând referire la considerentele reţinute în deciziile Curţii Constituţionale nr. 937 din 7 iulie 2011, nr. 386 din 1 octombrie 2013 şi nr. 289 din 28 aprilie 2015. Totodată se arată că legiuitorul are competenţa exclusivă de a stabili sfera persoanelor care participă la înfăptuirea justiţiei de către instanţele judecătoreşti, precum şi condiţiile de acces în profesia de grefier, condiţii care trebuie să asigure certitudinea îndeplinirii actului profesional la un standard ridicat. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 77 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, având următorul cuprins: „(1) Funcţia de grefier este incompatibilă cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice. (2) Grefierilor le este interzis: a) să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse; b) să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură; c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare ori de control la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv la bănci sau la alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome; d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic. (3) Prin derogare de la regula prevăzută la alin. (2) lit. c), grefierii pot fi acţionari sau asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea în masă.“ 13. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textele de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 41 referitor la muncă şi protecţia socială a muncii, precum şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 289 din 28 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 15 iunie 2015, paragraful 14, a reţinut, de principiu, că: instituirea, prin dispoziţiile art. 77 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, a incompatibilităţii de a deţine orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice, este o opţiune a legiuitorului şi se circumscrie scopului prevăzut de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, şi anume acela de a asigura buna desfăşurare a activităţii instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea, în care un rol important îl joacă competenţa personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi îndeplinirea corectă a sarcinilor care îi revin, ţinând cont de faptul că, în înfăptuirea actului de justiţie, munca acestei categorii de personal constituie un sprijin pentru judecători şi procurori. 15. Distinct de cele reţinute prin decizia menţionată, ale cărei considerente sunt valabile şi în cauza de faţă, Curtea constată că asupra criticilor privind încălcarea prevederilor art. 41 din Constituţie, prin texte de lege ce instituie incompatibilităţi, s-a pronunţat, de principiu, prin Decizia nr. 844 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 2 martie 2016, paragraful 21, statuând că legiuitorul are, în principiu, dreptul de a limita dreptul la alegerea şi/sau exercitarea unei profesii, însă această limitare trebuie să respecte principiul proporţionalităţii, astfel cum a fost acesta conturat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. 16. Astfel, conform principiului proporţionalităţii, orice măsură luată trebuie să fie adecvată - capabilă în mod obiectiv să ducă la îndeplinirea scopului, necesară - indispensabilă pentru îndeplinirea scopului şi proporţională, adică să respecte justul echilibru între interesele concrete, pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit. În vederea realizării testului de proporţionalitate urmează să se stabilească scopul urmărit de legiuitor prin măsura criticată şi dacă acesta este unul legitim, întrucât testul de proporţionalitate se va putea raporta doar la un scop legitim (Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 24 octombrie 2014, paragraful 30). 17. Referitor la scopul urmărit de legiuitor prin textul de lege criticat, Curtea reţine că acesta este justificat de necesitatea exercitării funcţiei de grefier în condiţii de profesionalism şi imparţialitate, pentru a fi un sprijin real pentru judecători şi procurori, în activitatea de înfăptuire a actului de justiţie, cu atât mai mult cu cât, în ultimii ani, grefierii au preluat o serie de atribuţii nejurisdicţionale de la magistraţi, aspect ce subliniază o dată în plus incompatibilitatea funcţiei de grefier cu alte funcţii publice sau private. Prevederile legale criticate sunt adecvate scopului urmărit, deoarece excluderea de la exercitarea oricăror alte funcţii publice sau private, precum şi interdicţia expresă de a desfăşura activităţi comerciale constituie un mijloc apt să impună imparţialitate şi obiectivitate, cu privire la exercitarea funcţiei de grefier. Cu privire la caracterul necesar al măsurii, Curtea reţine că acesta este justificat, deoarece funcţia de grefier obligă la păstrarea secretului profesional, confidenţialitatea în legătură cu faptele şi informaţiile despre care ia cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu privire la procese aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul, precum şi la abţinerea de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului justiţiei. Curtea mai observă, de asemenea, că există un raport rezonabil de proporţionalitate între cerinţele de interes general, referitoare la protecţia interesului public, prin instituirea incompatibilităţii menţionate, şi protecţia dreptului fundamental la muncă al autorului. 18. Curtea constată că exercitarea în paralel a unei alte profesii ar putea duce la încălcarea obligaţiilor de imparţialitate, confidenţialitate şi păstrare a secretului profesional impuse de art. 76 şi 78 din Legea nr. 567/2004. 19. În concluzie, Curtea reţine că textul de lege criticat nu aduce atingere dreptului la muncă, ci doar limitează acest drept, cu privire la exercitarea anumitor profesii pe o perioadă determinată, respectiv cea a exercitării funcţiei de grefier. Nu se poate reţine încălcarea dreptului la muncă, atât timp cât autorul este liber să opteze între exercitarea funcţiei de grefier şi oricare altă profesie pentru care are pregătirea necesară. 20. În final, Curtea constată că dispoziţiile art. 53 din Legea fundamentală nu au incidenţă în cauză, deoarece acestea privesc o restrângere a drepturilor fundamentale, cu respectarea anumitor condiţii, restrângere care nu a fost constatată în cauză. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Florin-Cosmin Neagu, în Dosarul nr. 3.312/121/2016 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă, şi constată că dispoziţiile art. 77 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 21 iunie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
