Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (5) şi ale art. 48 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Florin Florea în Dosarul nr. 1.680/102/2020 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.393D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care arată că dispoziţiile legale criticate se aplică în mod egal, fără discriminări, tuturor destinatarilor, iar legiuitorul are dreptul de a stabili sistemul electoral, inclusiv condiţiile referitoare la dreptul de a fi ales. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 21 august 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.680/102/2020, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (5) şi ale art. 48 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia a fost ridicată de Florin Florea într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelurilor împotriva unei hotărâri judecătoreşti prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, contestaţia împotriva Hotărârii Biroului Electoral de Circumscripţie nr. 1 Târgu Mureş privind admiterea şi înregistrarea candidaturii la funcţia de primar al Municipiului Târgu Mureş şi a fost anulată Hotărârea Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 28 Mureş privind admiterea şi înregistrarea candidaturii aceleiaşi persoane pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Mureş, respingându-se candidatura acesteia la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Mureş. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate încalcă dreptul de a candida şi de a fi ales într-o demnitate publică. În acest sens arată că, în cuprinsul Legii nr. 115/2015, legiuitorul nu a interzis expres posibilitatea unui cetăţean de a candida simultan la cele două funcţii pentru care a fost depus dosarul de candidat (preşedinte al consiliului judeţean şi primar), aceasta rezultând din logica art. 7 alin. (4) din acelaşi act normativ, unde se precizează clar că „o persoană poate candida pentru un singur consiliu local şi un singur consiliu judeţean şi numai pentru o singură funcţie de primar sau de preşedinte al consiliului judeţean“. 6. Autorul susţine că art. 7 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 trebuie să fie interpretat teleologic, cu respectarea normelor de tehnică juridică. Cu atât mai mult, conjuncţia „sau“ din cuprinsul acestei norme nu are o semnificaţie distinctivă (de a alege în mod alternativ între funcţiile enumerate în acelaşi articol), aceasta având de fapt un rol cumulativ în privinţa enumerării funcţiilor de consilier local, consilier judeţean, primar şi preşedinte al consiliului judeţean. 7. De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 91 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, starea de incompatibilitate intervine numai după validarea mandatului, legea interzicând deţinerea simultană a două mandate, iar nu candidatura pentru aceste funcţii, în cazul existenţei unei incompatibilităţi între ele. 8. În susţinerea criticii de neconstituţionalitate sunt invocate şi dispoziţiile art. 53 din Legea nr. 115/2015 care reglementează posibilitatea candidatului de a renunţa la candidatură până la data rămânerii definitive a candidaturilor, nefiind posibilă impunerea arbitrară de către instanţă şi obligarea de a candida pentru o anumită funcţie publică definită de către organul judecătoresc, contra manifestării de voinţă a candidatului. 9. Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă apreciază că reglementarea în discuţie nu încalcă principiul egalităţii în drepturi, nefiind discriminatorie. De asemenea, prevederile legale criticate nu încalcă dreptul de a fi ales, acesta nefiind un drept absolut. Art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie stabileşte că sistemul electoral se reglementează prin lege organică, legiuitorul având libertatea de a stabili regulile de organizare şi de desfăşurare a procesului electoral, modalităţile concrete de exercitare a dreptului de vot şi a dreptului de a fi ales, cu respectarea condiţiilor impuse de Constituţie. Dispoziţiile art. 37, alături de cele ale art. 16 din Constituţie, stabilesc condiţiile de principiu, de fond şi de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales, iar Legea nr. 115/2015 le dezvoltă în privinţa alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale. Textele legale criticate consacră o condiţie de exercitare a dreptului fundamental de a fi ales în funcţia de primar sau de preşedinte al consiliului judeţean, în sensul că interzice candidatura simultană pentru cele două funcţii, instituirea unei astfel de condiţii fiind, în opinia instanţei, în acord cu normele constituţionale cuprinse în art. 37 şi 16. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 7 alin. (5) şi ale art. 48 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: - Art. 7 alin. (5): „O persoană poate candida în acelaşi timp pentru funcţia de consilier local, de consilier judeţean, de primar sau de preşedinte al consiliului judeţean. O persoană poate candida în acelaşi timp pentru funcţia de consilier local şi de consilier judeţean.“; – Art. 48: „O persoană nu poate accepta candidatura decât pentru o singură circumscripţie electorală, cu excepţia cazului în care candidatura se depune atât pentru un consiliu local, cât şi pentru consiliul judeţean.“ 14. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi şi în art. 37 privind dreptul de a fi ales. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, în ceea ce priveşte alegerile, a statuat că dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, potrivit cărora sistemul electoral se reglementează prin lege organică, lasă în seama legiuitorului libertatea de a stabili regulile de organizare şi de desfăşurare a procesului electoral, modalităţile concrete de exercitare a dreptului de vot şi a dreptului de a fi ales, cu respectarea condiţiilor impuse de Legea fundamentală. 16. Condiţiile de fond şi de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales sunt prevăzute, la nivel constituţional, de art. 16 alin. (3), art. 37 şi art. 40, precum şi, la nivelul legislaţiei infraconstituţionale, de norme cuprinse în aceleaşi legi electorale, care se subordonează condiţiilor generale constituţionale şi le dezvoltă, totodată, după criteriul funcţiei publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri (a se vedea Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010). 17. Ca urmare, dispoziţiile art. 37 şi ale art. 16 din Constituţie, invocate în motivarea criticilor de neconstituţionalitate, stabilesc condiţiile de principiu, de fond şi de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales, iar Legea nr. 115/2015 le dezvoltă în privinţa alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale. 18. Astfel, prevederile art. 7 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 fac parte din capitolul I - „Dispoziţii generale“ şi stabilesc reguli generale privind candidaturile. Astfel, teza întâi a art. 7 alin. (5) din lege acordă posibilitatea unei persoane de a candida în acelaşi timp pentru funcţia de consilier local, de consilier judeţean, de primar sau de preşedinte al consiliului judeţean, în timp ce teza a doua a aceluiaşi text de lege precizează funcţiile pentru care o persoană poate candida simultan, respectiv cea de consilier local şi cea de consilier judeţean. 19. De asemenea, dispoziţiile art. 48 din cuprinsul Legii nr. 115/2015, care fac parte din capitolul II - „Organizarea alegerilor“, secţiunea „Candidaturile“, stabilesc regula că o persoană poate accepta candidatura numai pentru o singură circumscripţie electorală. De la această regulă este instituită, potrivit normei criticate, o singură excepţie, referitoare la cazul în care candidatura se depune atât pentru un consiliu local, cât şi pentru consiliul judeţean. 20. Analizate coroborat şi în ansamblul reglementării în materie, Curtea reţine că prevederile art. 7 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 evidenţiază funcţiile publice elective pentru care se organizează alegerile locale şi cu privire la care urmează să fie exercitat votul egal, direct, secret şi liber exprimat. Aceste prevederi nu pot fi interpretate izolat, ci sistematic, în conexiune logico-juridică cu celelalte norme din cuprinsul legii. De asemenea, prin prisma unei interpretări gramaticale a textelor de lege, rezultă că utilizarea conjuncţiei „sau“ în cuprinsul art. 7 alin. (5) teza întâi din Legea nr. 115/2015 are semnificaţia de a lega noţiuni care se exclud ca alternative. De aceea, a accepta susţinerea autorului excepţiei, în sensul că „sau“ are de fapt un rol cumulativ în privinţa enumerării funcţiilor de consilier local, consilier judeţean, primar, preşedinte al consiliului judeţean, echivalează cu negarea soluţiei legislative prevăzute de teza a doua a aceleiaşi norme, care instituie în mod expres posibilitatea de a candida în acelaşi timp doar pentru funcţia de consilier local şi consilier judeţean. Posibilitatea exercitării dreptului de a candida simultan doar pentru cele două funcţii, stabilită de art. 7 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 115/2015, rezultă din utilizarea conjuncţiei „şi“, care are rolul de a lega cele două noţiuni între care există o corespondenţă sau o echivalenţă. La aceeaşi concluzie conduce şi analiza soluţiei legislative cuprinse de art. 48 din Legea nr. 115/2015, potrivit căreia o persoană poate accepta candidatura atât pentru un consiliu local, cât şi pentru consiliul judeţean, deşi acestea se află în circumscripţii electorale diferite. Această soluţie are caracter de excepţie, fiind astfel de strictă interpretare şi aplicare. 21. În acest cadru normativ, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate consacră reguli de exercitare a dreptului de a candida pentru funcţiile elective la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, a căror stabilire se află în marja de apreciere a legiuitorului. Posibilitatea recunoscută de lege de a candida simultan doar pentru funcţiile de consilier local şi consilier judeţean este justificată prin prisma naturii juridice similare a consiliului local şi a consiliului judeţean, autorităţi publice cu caracter colegial, şi constituie o măsură necesară şi adecvată pentru eficientizarea procesului electoral, menit să asigure stabilirea cu celeritate a rezultatului alegerilor, astfel încât autorităţile publice reprezentative la nivel local să funcţioneze efectiv. 22. Aşa fiind, întrucât dispoziţiile de lege criticate se aplică tuturor candidaţilor, în egală măsură şi fără nicio discriminare, şi nu au caracter nejustificat ori excesiv, de natură să afecteze dreptul de a fi ales, Curtea constată că dispoziţiile art. 16 şi 37 din Constituţie nu sunt încălcate. 23. În final, Curtea precizează că susţinerile referitoare la modul de soluţionare a contestaţiilor cu privire la depunerea candidaturilor vizează probleme de interpretare şi aplicare a legii, de competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Florin Florea în Dosarul nr. 1.680/102/2020 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 7 alin. (5) şi ale art. 48 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 11 iulie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
