Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Cristian Deliorga │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (1) şi ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, excepţie ridicată de Marinică Georgescu în Dosarul nr. 931/101/2016 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.448D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 758 din 9 noiembrie 2021. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia nr. 1.008 din 17 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 931/101/2016, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (1) şi ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Marinică Georgescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului declarat de autorul excepţiei împotriva unei sentinţe civile prin care i s-a respins o cerere de revizuire a unei sentinţe civile formulată în baza Deciziei Curţii Constituţionale nr. 803 din 24 noiembrie 2015. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile criticate din Legea nr. 304/2004 referitoare la compunerea completelor de judecată sunt neconstituţionale. În acest sens, arată că, potrivit extraselor din hotărârile Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Craiova referitoare la stabilirea şi compunerea completelor de judecată, rezultă că la această instanţă componenţa completelor, începând din anii 2013-2014, publicată pe pagina de internet a instanţei se repetă în fiecare an, până în anul 2019. În fapt, la începutul fiecărui an nu se stabileşte compunerea completelor, ci se confirmă vechile complete ca fiind statornice. Dispoziţiile criticate nu permit schimbarea componenţei completului de judecată. Faptul că în acelaşi act normativ, Legea nr. 304/2004, la art. 32 este prevăzută în mod special o altă procedură privind compunerea completelor de 5 judecători, care se face prin tragere la sorţi, demonstrează că legea nu este aceeaşi pentru toţi justiţiabilii. Or, potrivit art. 7 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, toţi oamenii sunt egali în faţa legii. Observând cele două texte menţionate din Legea nr. 304/2004, se deduce că unii cetăţeni beneficiază de complete formate prin tragere la sorţi, iar alţii sunt judecaţi de complete prestabilite de către colegiile de conducere ale instanţelor. În cazul de faţă, dreptul la o protecţie egală în faţa legii este încălcat, justiţia nefiind unică, imparţială şi egală pentru toţi, ceea ce încalcă dispoziţiile art. 124 din Constituţie. 6. Se susţine că dispoziţiile criticate din Legea nr. 304/2004 contravin şi prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituţie privind dreptul la un proces echitabil, întrucât membrii completului pot fi prieteni, rude, pot avea anumite interese etc. 7. În final, se arată că nelegalitatea constituirii completelor de 3 judecători provine din faptul că aceştia nu sunt aleşi aleatoriu, ci sunt stabiliţi de către colegiile de conducere ale instanţelor, iar, mai nou, de către preşedintele instanţei. Tragerea la sorţi a membrilor completelor, atât la înfiinţare, cât şi la începutul fiecărui an calendaristic, ar asigura justiţiabilului siguranţă şi încredere cu privire la actul de justiţie. 8. Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, prin raportare la art. 21 alin. (3) şi art. 124 din Constituţie. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 41 alin. (1) şi ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, având următoarea redactare: - Art. 41 alin. (1): „Secţiile curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe, prin hotărâre a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Completurile specializate ale secţiilor curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează de preşedintele instanţei, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe.“; – Art. 52 alin. (1): „Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.“ 13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil şi art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, precum şi dispoziţiilor art. 7 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului privind egalitatea în faţa legii. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, referitor la dispoziţiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 71 din 9 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 25 mai 2021, Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1164 din 8 decembrie 2021, sau Decizia nr. 758 din 9 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 14 ianuarie 2022, constatând constituţionalitatea acestora, prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare celor invocate în prezenta cauză cu privire la competenţa colegiilor de conducere ale curţilor de apel, ale tribunalelor, ale tribunalelor specializate şi ale judecătoriilor de a stabili modalitatea de desemnare a membrilor completelor de judecată. 15. Referitor la critica privind încălcarea art. 21 alin. (3) din Constituţie, prin Decizia nr. 71 din 9 februarie 2021, precitată, paragrafele 33-37, Curtea a observat că se critică însăşi ideea de învestire ex lege a colegiilor de conducere ale curţilor de apel, ale tribunalelor, ale tribunalelor specializate şi ale judecătoriilor cu competenţa de a stabili compunerea completelor. Curtea a apreciat că legiuitorul are opţiunea să stabilească el însuşi organul competent să aprobe/valideze compunerea completelor de judecată sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/Desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competenţa de a stabili ele însele compunerea completelor de judecată nu pune nicio problemă de constituţionalitate. Curtea nu are competenţa să cenzureze opţiunea legiuitorului de a stabili la nivelul curţilor de apel, al tribunalelor sau al judecătoriilor organul competent să aprobe/valideze compunerea completelor de judecată, iar la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să lase stabilirea organului competent în sarcina colegiului de conducere. 16. La paragraful 35 al Deciziei nr. 71 din 9 februarie 2021, Curtea a mai reţinut că nu există nicio prevedere constituţională sau vreo exigenţă rezultată din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale care să impună ca modul de desemnare a membrilor completelor să fie realizat direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat ca un act de reglementare secundară să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii. O asemenea modalitate de legiferare nu echivalează cu conferirea de competenţe legislative unei autorităţi administrative, astfel că textul criticat nu contravine art. 61 şi art. 73 alin (3) lit. l) din Constituţie. 17. De asemenea, Curtea a reţinut că, dacă legea nu prevede în mod expres ca desemnarea membrilor completelor să se facă prin tragere la sorţi sau prin nominalizare expresă, iar actul administrativ cu caracter normativ a reglementat, în lipsa unei dispoziţii legale restrictive, una dintre aceste două modalităţi, înseamnă că această compunere a completului, sub aspectul desemnării membrilor săi, a fost realizată în baza şi în temeiul legii, cu alte cuvinte, prin lege. 18. Prin urmare, pentru argumentele de mai sus, la paragraful 20 din Decizia nr. 758 din 9 noiembrie 2021, Curtea nu a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil, în componenta sa referitoare la stabilirea prin lege a instanţei judecătoreşti, fiind respectate exigenţele art. 21 alin. (3) din Constituţie, astfel cum se interpretează, potrivit art. 20 alin. (1), şi prin prisma exigenţelor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 19. Referitor la critica privind încălcarea art. 124 din Constituţie, prin Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021, paragraful 39, Curtea a constatat că aceasta nu este întemeiată, deoarece normele de lege criticate vizează reguli privind compunerea completelor de judecată, fără a afecta principiul înfăptuirii justiţiei în numele legii. 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să reconsidere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 21. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 41 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, potrivit cărora completele specializate ale secţiilor curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează de preşedintele instanţei, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanţe, Curtea constată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu aduce critici distincte faţă de cele privind dispoziţiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, astfel că rămân valabile considerentele anterioare. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marinică Georgescu în Dosarul nr. 931/101/2016 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 41 alin. (1) şi ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 29 septembrie 2022. PREŞEDINTE CRISTIAN DELIORGA Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
