Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Fabian Niculae │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, excepţie ridicată de Beniog Floarea Ioana, Bengeanu Barbu Cătălin, Bengeanu Cătălina Maria şi Bengeanu Maria, în Dosarul nr. 28.068/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.256D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei autorii excepţiei au depus o cerere prin care solicită soluţionarea cauzei în lipsă. 4. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 2.263D/2020 şi nr. 2.505D/2020, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, excepţie ridicată de Tolstoi Gregoire şi Gherghel Elena Florica şi, respectiv, de Sora Florin în Dosarul nr. 7.110/118/2019 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi, respectiv, nr. 19.872/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie. 5. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 6. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 2.263D/2020, autorul excepţiei Tolstoi Gregoire a depus un înscris prin care arată că este unicul moştenitor al autoarei excepţiei Gherghel Elena Florica, depunând în acest sens, în copie, un certificat de succesiune european. De asemenea, solicită judecarea cauzei în lipsă. 7. Având în vedere excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 2.256D/2020, nr. 2.263D/2020 şi nr. 2.505D/2020, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 2.263D/2020 şi nr. 2.505D/2020 la Dosarul nr. 2.256D/2020. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.263D/2020 şi nr. 2.505D/2020 la Dosarul nr. 2.256D/2020, care a fost primul înregistrat. 8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că susţinerile referitoare la cuantumul diferit al despăgubirilor, în funcţie de momentul soluţionării notificărilor, sunt neîntemeiate, dat fiind faptul că, în această situaţie, este aplicabil principiul intertemporal de drept tempus regit actum, legea aplicabilă fiind diferită în funcţie de momentul temporal al soluţionării notificărilor. De asemenea, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 305 din 18 mai 2022. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 9. Prin încheierile din 12 octombrie 2020, 25 noiembrie 2020 şi 23 octombrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă şi, respectiv, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii. Excepţia a fost ridicată de Beniog Floarea Ioana, Bengeanu Barbu Cătălin, Bengeanu Cătălina Maria şi Bengeanu Maria, de Tolstoi Gregoire şi Gherghel Elena Florica şi, respectiv, de Sora Florin, în cauze având ca obiect cererile privind soluţionarea pe fond a dosarului administrativ ce a fost înaintat Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor şi acordarea de măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 165/2013 şi, respectiv, contestaţiile formulate împotriva unor decizii de invalidare emise de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că ordonanţa de urgenţă criticată încalcă dispoziţiile art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, deoarece este afectat regimul juridic al dreptului de proprietate privată, şi nu a existat o situaţie extraordinară, a cărei reglementare să nu poată fi amânată. În acest sens, se susţine că este nejustificată necesitatea adoptării ordonanţei de urgenţă, prin argumentul încetinirii ritmului de soluţionare, dacă evaluarea s-ar face în raport cu valorile prevăzute în grilele notariale în vigoare la data emiterii deciziei de compensare, situaţie care, dimpotrivă, ar conduce la creşterea ritmului de soluţionare a cererilor. Totodată, se arată că motivele enunţate în preambulul ordonanţei de urgenţă reprezintă aspecte de oportunitate a măsurii care urmează a fi luată, care nu justifică adoptarea ordonanţei de urgenţă. 11. Se mai susţine că actul normativ criticat creează o discriminare nejustificată între persoane care se află în situaţii identice, dat fiind faptul că, în temeiul legilor privind restituirea proprietăţilor, unele persoane au putut beneficia de măsuri reparatorii/despăgubiri, în raport cu valoarea reală a imobilelor preluate abuziv, la data acordării măsurilor reparatorii, în timp ce, pentru alte persoane, măsurile reparatorii/despăgubirile acordate sunt plafonate la data adoptării legii, deşi procedura administrativă de acordare efectivă a despăgubirilor se întinde pe o lungă perioadă de timp, prin voinţa legiuitorului, care acordă termene foarte lungi de aplicare a legii, ori pasivitatea entităţilor chemate să aplice legea, care nu au respectat nici măcar aceste termene excesiv de lungi. 12. Se mai invocă cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 26 februarie 2019, pronunţată în Cauza Ana Ionescu şi alţii împotriva României, potrivit cărora Legea nr. 165/2013 nu asigură un remediu eficient pentru acordarea măsurilor reparatorii pentru imobilele preluate abuziv de stat. 13. Se mai susţine că ordonanţa de urgenţă criticată contravine principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat, prin faptul că a fost emisă într-o materie în care Parlamentul deja legiferase, cu două luni înainte, asupra unor domenii esenţiale în domeniul proprietăţii. 14. Totodată, se mai susţine că sunt încălcate şi prevederile art. 53 din Constituţie, întrucât măsura legiferată nu este compatibilă cu situaţia care a determinat-o, ba, mai mult, creează inechităţi faţă de persoanele îndreptăţite. 15. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. În acest sens, arată că în cuprinsul actului normativ criticat nu este justificată urgenţa, iar Guvernul prezintă o situaţie care nu este nici extraordinară şi nici periclitantă pentru un interes public, astfel încât reglementarea acesteia să nu poată fi amânată, dat fiind faptul că problema imobilelor preluate abuziv de regimul comunist nu a fost rezolvată, într-un fel sau altul, nici după trei decenii. De altfel, nici celelalte motive prezentate în cuprinsul ordonanţei nu pot fi circumscrise noţiunii de urgenţă, astfel cum aceasta a fost dezvoltată în jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie, fiind simple iteraţii ale unor probleme instituţionale curente, nicidecum exorbitante. 16. Prin urmare, se apreciază că scopul adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pare să fie tocmai contrareglementarea de către Executiv a unei soluţii adoptate prin lege de către Parlament, ceea ce contravine atât dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Constituţie, cât şi principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat în cadrul democraţiei constituţionale, reglementat prin art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. 17. Totodată, se apreciază că prevederile art. 1 şi 2 aleOrdonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, întrucât suspendă de la aplicare noua soluţie normativă adoptată de Parlament şi, totodată, prelungesc în timp efectele normei anterioare, până la 1 martie 2021, instituie premisele unui tratament inegal al persoanelor îndreptăţite la măsuri reparatorii, în temeiul Legii nr. 165/2013, pe un criteriu temporal şi în esenţă aleatoriu, acela al momentului soluţionării notificărilor şi stabilirii punctelor în compensare. Astfel, dacă acest moment se va situa înainte de 1 martie 2021, punctele vor fi stabilite prin raportare la grila notarială din anul 2013, iar dacă momentul se va situa ulterior datei de 1 martie 2021, imobilele vor fi evaluate în funcţie de grila valabilă la data emiterii deciziei administrative sau judiciare. Prin urmare, deşi destinatarii legii se află în aceeaşi situaţie juridică, totuşi, tratamentul pe care îl vor obţine va fi diferit, doar prin prisma momentului la care dosarele lor vor fi soluţionate, încălcându-se astfel principiul egalităţii în faţa legii, care impune ca la situaţii egale şi tratamentul să fie acelaşi. Per a contrario, dispoziţiile art. 3 şi 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 nu contravin principiului constituţional al egalităţii în drepturi. 18. Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă şi, respectiv, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-au exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 19. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 20. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 21. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierilor de sesizare, îl reprezintă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 19 mai 2020. Curtea reţine că, în acord cu motivarea excepţiei, obiect al acesteia îl constituie prevederile art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, precum şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, în ansamblul său. 23. Potrivit dispoziţiilor art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, aplicarea prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 s-a suspendat, de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă până la data de 1 martie 2021, iar pe perioada suspendării, evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri s-a făcut prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. 24. Prin articolul unic pct. 1 din Legea nr. 193/2021 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 9 iulie 2021, titlul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 a fost modificat, astfel: „Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii“. Prin urmare, Curtea urmează să se pronunţe asupra Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, sub titulatura astfel modificată. De asemenea, prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 193/2021 a fost introdus un nou articol, articolul 2^1, cu următorul cuprins: "ART. 2^1 La articolul 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins: (6) Evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se exprimă în puncte şi se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Naţională, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia. Un punct are valoarea de un leu." 25. În legătură cu obiectul excepţiei, Curtea mai reţine că, în acord cu motivarea excepţiei, obiect al acesteia îl mai constituie şi prevederile art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, precum şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, în ansamblul său. 26. Prevederile art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 au fost abrogate prin art. II din Legea nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1011 din 30 octombrie 2020. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 are în prezent următorul cuprins: - Art. 2^1: „La articolul 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(6) Evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se exprimă în puncte şi se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Naţională, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia. Un punct are valoarea de un leu." – Art. 3: „În situaţia în care grila notarială prevede valori doar pentru terenurile din categoria «curţi-construcţii», iar terenul preluat în mod abuziv de stat avea o altă categorie de folosinţă, valoarea despăgubirilor se stabileşte prin aplicarea unei reduceri de 50% din valoarea pentru terenurile «curţi-construcţii».“ – Art. 4: „În situaţia în care grilele notariale sunt elaborate în moneda naţională a României, leul, valoarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se actualizează cu indicele de creştere a preţurilor de consum pentru perioada mai 2013 - data aprobării emiterii deciziei de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor.“ 27. În opinia autorilor excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei puterilor în stat, art. 11 alin. (1) şi (2) referitoare la tratatele ratificate de Parlament, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (1) şi (2) privind garantarea dreptului de proprietate privată, a proprietăţii private şi a creanţelor asupra statului, art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 115 alin. (4) şi alin. (6) referitoare la regimul juridic al ordonanţelor de urgenţă. De asemenea, din motivarea excepţiei rezultă că sunt invocate şi prevederile art. 46 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 1 - Protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la aceeaşi Convenţie. 28. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată în cauze având ca obiect cererile privind soluţionarea pe fond a dosarului administrativ ce a fost înaintat Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor şi acordarea de măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 165/2013 (în cauză fiind pronunţată Sentinţa civilă nr. 2.338 din 11 octombrie 2019) şi, respectiv, contestaţii formulate împotriva unor decizii de invalidare din 4 septembrie 2019 şi, respectiv, 8 mai 2018, emise de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor la date la care erau în vigoare dispoziţiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 111/2017. 29. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate au fost abrogate dispoziţiile art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, prin dispoziţiile art. II din Legea nr. 219/2020. 30. Totodată, în legătură cu norma de drept substanţial referitoare la cuantumul şi modalitatea de acordare a măsurilor compensatorii instituite prin Legea nr. 165/2013, care constituie obiectul controlului de constituţionalitate în prezenta cauză, prin Decizia nr. 80 din 12 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1080 din 20 decembrie 2018, paragraful 66, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că, dată fiind situaţia juridică aflată în curs de constituire, norma de drept substanţial referitoare la modalitatea de evaluare a imobilului, prevăzută în art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, se referă la o situaţie juridică aflată în curs de desfăşurare, căreia îi este incident principiul aplicării imediate a legii civile noi, pe care, de altfel, Legea nr. 165/2013 îl consacră şi prin dispoziţiile art. 4. În consecinţă, este aplicabilă legea în forma în vigoare de la data judecării litigiului, şi nu cea de la data introducerii acţiunii. 31. Prin urmare, dat fiind faptul că prevederile art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 nu mai sunt în vigoare şi având în vedere că acestea nu au fost aplicabile şi nu au produs efecte juridice în cauză (hotărârea judecătorească pronunţată în cauză, respectiv actele administrative emise nefiind întemeiate pe aceste dispoziţii legale, care nu erau în vigoare la data pronunţării acestora), nu sunt incidente în prezenta cauză considerentele şi soluţia de principiu rezultată din Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. 32. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, în ansamblul său, aplicabilă cauzei prin prisma modificărilor reglementate în privinţa dispoziţiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, Curtea reţine că aceasta a mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la dispoziţiile art. 115 alin. (4) din Constituţie, şi cu o motivare similară celei formulate în prezenta cauză. 33. Prin Decizia nr. 305 din 18 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 2 septembrie 2022, Curtea a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 şi a reţinut că ordonanţa de urgenţă a fost adoptată în vederea preîntâmpinării impactului financiar negativ asupra bugetului de stat, având în vedere şi necesitatea distribuirii previzibile a resurselor financiare ale statului, pe fondul situaţiei determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2. Prin urmare, prin decizia menţionată, paragraful 30, Curtea a reţinut că un asemenea scop implică, în mod necesar şi neechivoc, o reglementare juridică primară rapidă, care reclamă urgenţă, în vederea conservării stabilităţii economice a statului. Totodată, implicaţiile financiare legate de afectarea bugetului de stat prin aplicarea de sancţiuni de către instanţele de judecată naţionale şi internaţionale se pot constitui într-o situaţie extraordinară, în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţie, în măsura în care asemenea măsuri sunt motivate, în mod fundamentat, de apărarea stabilităţii economice a statului român (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 713 din 25 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 28 iunie 2010). Pentru aceste motive, reglementarea criticată îndeplineşte exigenţele constituţionale prevăzute în art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală. 34. Cele statuate în decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză, dat fiind faptul că nu au intervenit împrejurări noi, de natură să determine o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii Constituţionale. 35. În ceea ce priveşte susţinerile privind discriminarea creată între persoanele îndreptăţite la măsuri reparatorii, prin aplicarea unui sistem de calcul diferit, în funcţie de data acordării acestora, Curtea reţine că prin Decizia nr. 305 din 18 mai 2022, precitată, paragrafele 23 şi 24, în acord cu jurisprudenţa sa anterioară, a statuat că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcţie de actul normativ incident fiecăreia: „Faptul că, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective“ (Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). Altfel spus, raportat la prezenta cauză, inegalitatea de tratament juridic nu reprezintă un viciu de neconstituţionalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea aceluiaşi principiu mai sus amintit, respectiv tempus regit actum (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 662 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 26 noiembrie 2015, paragraful 19). 36. De asemenea, în jurisprudenţa sa, Curtea a arătat că respectarea principiului egalităţii în drepturi, stabilit prin prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede faţă de cei cărora li se aplică, în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, şi nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011). 37. Pentru aceleaşi considerente, în prezenta cauză nu pot fi reţinute susţinerile privind afectarea, prin ordonanţa de urgenţă criticată, a regimului juridic al dreptului de proprietate privată, prin raportare la dispoziţiile art. 115 alin. (6), precum şi la art. 44 alin. (1) din Legea fundamentală, art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi la art. 20 din Constituţie raportat la art. 46 din aceeaşi Convenţie. 38. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se mai susţine că ordonanţa de urgenţă criticată încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţie, dat fiind faptul că Guvernul a legiferat în sens contrar voinţei Parlamentului exprimate prin Legea nr. 22/2020 pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi pentru completarea articolului 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 221 din 18 martie 2020. În legătură cu această susţinere, Curtea reţine, în acord cu jurisprudenţa sa, că această modalitate de reglementare - emiterea unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului care modifică prevederile unei legi - nu este neconstituţională, atât timp cât respectă condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, prevăzute de Constituţie şi detaliate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 225 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 5 iulie 2019, paragraful 29). 39. Prevederile art. 53 din Constituţie nu au incidenţă în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exerciţiului unui drept sau al unei libertăţi fundamentale şi, prin urmare, nu este incidentă ipoteza prevăzută de norma constituţională invocată. 40. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru modificarea alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, excepţie ridicată de Beniog Floarea Ioana, Bengeanu Barbu Cătălin, Bengeanu Cătălina Maria şi Bengeanu Maria, de Tolstoi Gregoire şi Gherghel Elena Florica şi, respectiv, de Sora Florin, în dosarele nr. 28.068/3/2018, nr. 7.110/118/2019 şi, respectiv, nr. 19.872/3/2018 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi, respectiv, ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie. 2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceiaşi autori în aceleaşi dosare ale aceloraşi instanţe şi constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru modificarea alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, în ansamblul său, este constituţională în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 11 iulie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Fabian Niculae -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
