Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 420 din 24 septembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 420 din 24 septembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 69 din 28 ianuarie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Vlad Sima în Dosarul nr. 4.870/111/CA/2016**-R al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.280D/2020.
    2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei de neconstituţionalitate, avocatul Emilia Nicoleta Negrea, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului convenţional al autorului excepţiei, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată. Astfel, arată, în esenţă, că trebuie făcută o actualizare a legislaţiei cu privire la statutul poliţistului sub aspectul interdicţiilor, deoarece Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, lege ulterioară Legii nr. 360/2002, prin art. 96 alin. (1) stabileşte că funcţionarii publici cu statut special pot exercita funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public, funcţionar public parlamentar sau funcţionar public cu statut special, potrivit fişei postului. Se menţionează că în acelaşi sens a fost emis şi Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile de poliţie ale Ministerului Afacerilor Interne. În final, se afirmă că dispoziţiile legale criticate sunt interpretate în mod abuziv de către autorităţile competente, aşa încât Curtea Constituţională trebuie să dea o interpretare constituţională acestor norme.
    4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care arată că poliţistul este funcţionar public civil, cu statut special, cadrul general normativ care se aplică acestuia fiind reprezentat de Legea nr. 360/2002. Se arată că, potrivit art. 2 alin. (1) din această lege, poliţistul este învestit cu exerciţiul autorităţii publice, pe timpul şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor şi îndatoririlor de serviciu, în limitele competenţelor stabilite prin lege. Prevederile criticate, care au semnificaţia unei interdicţii legale, au fost instituite în considerarea acestui statut legal special. Totodată, legiuitorul a instituit numeroase beneficii pentru persoanele care au optat pentru această carieră.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    5. Prin Încheierea din 27 noiembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 4.870/111/CA/2016**-R, Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. Excepţia a fost ridicată de Vlad Sima în calea de atac a recursului formulat într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui litigiu privind funcţionarii publici, respectiv anularea dispoziţiei prin care autorul excepţiei a fost sancţionat disciplinar pentru săvârşirea unor abateri disciplinare cu destituirea din poliţie, reţinându-se încălcarea art. 45 alin. (1) lit.g) din Legea nr. 360/2002.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dreptul la muncă are un conţinut constituţional complex şi cuprinde libertatea alegerii profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei ori a locului de muncă, protecţia socială a muncii, salarizarea muncii depuse, dreptul la negocieri colective şi caracterul obligatoriu al convenţiilor şi contractelor colective de muncă.
    7. Se afirmă că, în speţă, prezintă interes în mod deosebit primele componente ale dreptului la muncă, şi anume libertatea alegerii profesiei, a meseriei sau ocupaţiei ori a locului de muncă. Aceste libertăţi sunt expresii ale libertăţii persoanei în dreptul muncii. Alegerea este determinată de aptitudini, dorinţe, anumite coordonate de ordin economic şi social, precum şi de voinţa celor interesaţi.
    8. Alegerea profesiei şi a meseriei presupune, înainte de toate, pregătirea şi calificarea corespunzătoare în vederea exercitării acestora. Această libertate este condiţionată sau limitată şi de alte criterii legale justificate constituţional, ca, de exemplu, starea sănătăţii, aptitudinea şi altele determinate de specificul profesiei, al meseriei ori al locului de muncă (Decizia Curţii Constituţionale nr. 233 din 25 mai 2004).
    9. Prin urmare, în măsura în care o persoană doreşte să muncească, societatea trebuie să îi ofere şansa să se angajeze potrivit aptitudinilor pe care le are, iar statului îi este interzis să îi îngrădească în vreun fel accesul la muncă.
    10. În aceste condiţii, libertatea alegerii profesiei, a meseriei şi a locului de muncă este incompatibilă cu îngrădirea dreptului unei persoane de a efectua activităţi de comerţ ori de a participa la administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale, pentru simplul considerent ca are calitatea de funcţionar public. Natura şi finalitatea interdicţiilor impuse pentru ocuparea unei funcţii nu trebuie să conducă la îngrădirea dreptului de muncă.
    11. În speţă, dispoziţiile legale criticate interzic unei persoane care are calitatea de funcţionar public să desfăşoare activităţi de comerţ sau să participe la administrarea ori conducerea unei societăţi comerciale, ceea ce constituie o încălcare flagrantă a dreptului la muncă şi a dreptului de acces liber la o activitate economică garantat de art. 45 din Constituţie.
    12. Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece reglementarea criticată nu aduce atingere drepturilor consacrate de Constituţie, legea privind statutul poliţistului fiind o lege organică, cu caracter special, aplicabilă funcţionalilor publici cu statut special - poliţişti. Astfel, legiuitorul, prin raportare la atribuţiile de serviciu specifice poliţistului, a instituit anumite interdicţii şi restrângeri ale dreptului la muncă, în cazul acestuia prevăzând, totodată, în compensare, unele drepturi şi recompense suplimentare faţă de alte categorii profesionale din sectorul public şi privat. La momentul la care s-a constatat de către Comisia de disciplină încălcarea de către recurent a prevederilor art. 45 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 360/2002, acesta era încadrat ca poliţist la Punctul de Contact Oradea, alegându-şi în mod liber profesia şi locul de muncă. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că egalitatea nu înseamnă uniformitate, fiind permisă instituirea unor tratamente juridice distincte pentru anumite categorii de persoane dacă există o justificare obiectivă şi rezonabilă.
    13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului convenţional al autorului excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 45 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: „(1) Poliţistului îi este interzis: [...] g) să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activităţi de comerţ ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale, cu excepţia calităţii de acţionar;“.
    17. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii, ale art. 45 privind libertatea economică şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 45 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, criticate în prezenta cauză, fac parte din capitolul III: Drepturile, îndatoririle şi restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi ale poliţistului, secţiunea a 3-a: Restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi.
    19. Analizând conţinutul normativ al dispoziţiilor de lege criticate, Curtea reţine că acestea instituie interdicţia conform căreia poliţistului, în calitate de funcţionar public civil, cu statut special, învestit cu exerciţiul autorităţii publice, îi este interzis să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activităţi de comerţ ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale, cu excepţia calităţii de acţionar.
    20. Relativ la statutul poliţistului, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, că acesta este funcţionar public civil, cu statut special, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, şi că, în conformitate cu art. 2 alin. (1) din actul normativ menţionat, poliţistul este învestit cu exerciţiul autorităţii publice. În considerarea acestor prevederi legale, statutul său juridic cunoaşte elemente derogatorii de la dispoziţiile generale care reglementează raporturile de muncă, respectiv Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011. Astfel, poliţistul este subiect al unui raport de serviciu, raport care ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale. În consecinţă, elementele esenţiale în ceea ce priveşte naşterea, executarea şi încetarea raporturilor de serviciu se referă în mod intrinsec la statutul poliţistului, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, respectiv Legea nr. 360/2002 (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, Decizia nr. 244 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 469 din 23 iunie 2016, Decizia nr. 258 din 27 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 18 iulie 2017, Decizia nr. 306 din 8 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 22 iunie 2018, Decizia nr. 31 din 17 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 12 aprilie 2019).
    21. Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 41 din Constituţie, potrivit căreia dispoziţiile legale criticate, prin care i se interzice unei persoane care are calitatea de funcţionar public cu statut special de poliţist să desfăşoare activităţi de comerţ sau să participe la administrarea ori conducerea unei societăţi comerciale, constituie o încălcare flagrantă a dreptului la muncă, Curtea constată netemeinicia acesteia. Astfel, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că instituirea prin lege a unor condiţii pentru ocuparea unor funcţii sau exercitarea unor profesii nu reprezintă o încălcare a dreptului la muncă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 41 din 24 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 24 februarie 2006, Decizia nr. 726 din 8 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 11 ianuarie 2021, paragraful 20, şi Decizia nr. 289 din 25 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 7 august 2023, paragraful 43). Totodată, prin Decizia nr. 844 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 2 martie 2016, paragraful 21, Curtea a statuat că legiuitorul are, în principiu, dreptul de a limita dreptul la alegerea şi/sau exercitarea unei profesii, însă această limitare trebuie să respecte principiul proporţionalităţii, astfel cum a fost acesta conturat în jurisprudenţa sa.
    22. Prin Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 24 octombrie 2014, paragraful 30, şi Decizia nr. 425 din 21 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 22 octombrie 2018, paragraful 16, Curtea a statuat că, potrivit principiului proporţionalităţii, orice măsură luată trebuie să fie adecvată - capabilă în mod obiectiv să ducă la îndeplinirea scopului, necesară - indispensabilă pentru îndeplinirea scopului şi proporţională, adică să respecte justul echilibru între interesele concrete, pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit. În vederea realizării testului de proporţionalitate urmează să se stabilească scopul urmărit de legiuitor prin măsura criticată şi dacă acesta este unul legitim, întrucât testul de proporţionalitate se va putea raporta doar la un scop legitim.
    23. În ceea ce priveşte scopul urmărit de legiuitor prin textul de lege criticat, Curtea reţine că acesta este justificat de necesitatea exercitării funcţiei de poliţist în interesul şi în sprijinul persoanei, comunităţii şi instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii, cu respectarea principiilor imparţialităţii, nediscriminării, proporţionalităţii şi gradualităţii, aspect ce subliniază o dată în plus interdicţia poliţistului de a efectua, direct sau prin persoane interpuse, activităţi de comerţ ori de a participa la administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale, cu excepţia calităţii de acţionar. Prevederile legale criticate sunt adecvate scopului urmărit, deoarece această interdicţie expresă constituie un mijloc apt să impună imparţialitate şi obiectivitate cu privire la exercitarea funcţiei de poliţist. Cu privire la caracterul necesar al măsurii, Curtea reţine că acesta este justificat, deoarece poliţistul este învestit cu exerciţiul autorităţii publice. Curtea mai observă, de asemenea, că există un raport rezonabil de proporţionalitate între cerinţele de interes general, referitoare la protecţia interesului public, prin instituirea interdicţiei menţionate, şi protecţia dreptului fundamental la muncă al autorului.
    24. Aşadar, textul de lege criticat nu încalcă norma fundamentală privind munca şi protecţia socială a muncii, ci doar limitează acest drept, cu privire la efectuarea de către poliţist, direct sau prin persoane interpuse, de activităţi de comerţ ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale, cu excepţia calităţii de acţionar, pe o perioadă determinată, respectiv pe perioada exercitării funcţiei de poliţist. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 360/2002, raportată la art. 41 din Constituţie, este neîntemeiată.
    25. Având în vedere cele anterior menţionate Curtea nu poate reţine nici susţinerile referitoare la încălcarea art. 45 şi 53 din Legea fundamentală.
    26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vlad Sima în Dosarul nr. 4.870/111/CA/2016**-R al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 45 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Bianca Drăghici

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 420 din 24 septembrie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016