Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Benke Károly │- │
│ │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 teza a doua din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Cristian Scarlat în Dosarul nr. 2.442/2/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 246D/2018. 2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei de neconstituţionalitate, domnul avocat George Coca, având împuternicirea avocaţială depusă la dosar, iar pentru Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, doamnele Manuela Palcău şi Mirabela Tabarcia, cu împuternicirile depuse la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia. Se arată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-un litigiu de muncă şi că la dosarul cauzei exista o ordonanţă de clasare emisă, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, de Direcţia Naţională Anticorupţie, ordonanţă prin care s-a stabilit că nu există niciun prejudiciu produs. Se apreciază că textul criticat, cu referire cel puţin la cazurile de clasare prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a) şi b) din Codul de procedură penală, încalcă art. 20 şi 148 din Constituţie prin raportare la art. 4 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 5 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Se arată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, principiul ne bis in idem nu se aplică în mod obligatoriu numai cauzelor penale. Prin urmare, textul este neconstituţional în măsura în care nu recunoaşte autoritatea de lucru judecat şi în privinţa soluţiilor date de Ministerul Public în privinţa temeiurilor de clasare antereferite. Astfel, se apreciază că instanţa civilă nu are competenţa de a cenzura ordonanţa de clasare din perspectiva existenţei prejudiciului ori a vinovăţiei autorului faptei ilicite. Depune concluzii scrise. 4. Având cuvântul, reprezentantul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, doamna Manuela Palcău, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. 5. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că dispoziţiile criticate nu încalcă principiul ne bis in idem. Se susţine că nu este vorba de două proceduri penale în care să se cerceteze răspunderea penală a acuzatului pentru săvârşirea aceleiaşi infracţiuni, ci de o procedură penală şi una civilă, care vizează răspunderi diferite. Răspunderea civilă, spre deosebire de cea penală, urmăreşte repararea prejudiciului în condiţiile răspunderii civile delictuale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 17 mai 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.442/2/2016, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28 teza a doua din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Cristian Scarlat într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în răspundere patrimonială. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că textul este neconstituţional, întrucât autoritatea de lucru judecat nu priveşte şi soluţiile date de Ministerul Public. Se mai indică faptul că, atunci când procesul penal este finalizat în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, în nicio procedură ulterioară nu este permis să se afirme de către o instanţă judecătorească sau autoritate disciplinară că fapta există. 8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile reprezentanţilor părţilor şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. 28 teza a doua din Codul de procedură penală. În realitate, analizând criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea constată că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 28 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „(1) Hotărârea definitivă a instanţei penale are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile care judecă acţiunea civilă, cu privire la existenţa faptei şi a persoanei care a săvârşito. Instanţa civilă nu este legată de hotărârea definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal în ceea ce priveşte existenţa prejudiciului ori a vinovăţiei autorului faptei ilicite.“ 13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi ale art. 148 alin. (1) şi (2) privind actele obligatorii ale Uniunii Europene. Se mai invocă art. 4 paragraful 1 - Dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi art. 5 - Dreptul de a nu fi judecat sau condamnat de două ori pentru aceeaşi infracţiune din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că întreaga critică de neconstituţionalitate acreditează ideea că soluţiile de clasare date de procuror ar trebui să se bucure de autoritate de lucru judecat. Cu privire la acest aspect, Curtea reţine că soluţiile de clasare sunt date atunci când procurorul nu exercită acţiunea penală ori, după caz, stinge acţiunea penală exercitată, întrucât există unul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. Însă este evident că numai hotărârile judecătoreşti se pot bucura de autoritate de lucru judecat, nu şi actele emise de Ministerul Public. Instanţa judecătorească beneficiază, în mod exclusiv, de jurisdictio şi imperium, respectiv de puterea de a „spune“ dreptul şi de a impune executarea unor pedepse penale prin intermediul hotărârilor pronunţate, în materie penală, precum şi executarea forţată a hotărârilor/a da hotărâri cu putere de executare silită, în materie civilă (Decizia nr. 480 din 12 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 1 octombrie 2018, paragraful 33). 15. Potrivit art. 126 alin. (1) din Constituţie, „Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege“, ceea ce înseamnă că dintre cele trei entităţi cuprinse în autoritatea judecătorească, respectiv în capitolul VI al titlului III din Constituţie, numai instanţele judecătoreşti fac parte din puterea judecătorească. Or, Ministerul Public nu judecă, ci contribuie la activitatea judiciară desfăşurată de instanţele judecătoreşti (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 26 din 16 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 12 martie 2019, paragraful 144). 16. Faptul că soluţia de clasare poate face obiectul controlului judiciar, prin formularea unei plângeri de către persoana interesată la instanţa judecătorească, conform art. 341 din Codul de procedură penală, nu înseamnă că ordonanţa de clasare dobândeşte autoritate de lucru judecat în condiţiile respingerii plângerii. Din contră, sub condiţia confirmării judecătorului de cameră preliminară, există posibilitatea redeschiderii urmăririi penale, în condiţiile art. 335 alin. (2) din Codul de procedură penală, dacă au apărut fapte sau împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea, caz în care procurorul revocă ordonanţa şi dispune redeschiderea urmăririi penale. 17. Din cele de mai sus rezultă că justiţia se înfăptuieşte numai de instanţele judecătoreşti şi, drept urmare, numai hotărârile pronunţate de acestea pot beneficia de autoritate de lucru judecat, astfel că art. 4 paragraful 1 - Dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi art. 5 - Dreptul de a nu fi judecat sau condamnat de două ori pentru aceeaşi infracţiune din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, invocate prin prisma art. 20 şi 148 din Constituţie, după caz, nu au incidenţă în cauză. 18. Cu privire la susţinerea potrivit căreia atunci când procesul penal este finalizat în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală în nicio procedură ulterioară nu este permis să se afirme de către o instanţă judecătorească sau autoritate disciplinară că fapta există, Curtea reţine că ordonanţa de clasare nu are autoritate de lucru judecat, fiind un act al procurorului, iar incidenţa art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală înseamnă că fapta imputată nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege, cu alte cuvinte, fapta nu constituie infracţiune, aspect care nu împiedică antrenarea altor forme ale răspunderii de natură extrapenală (patrimonială, disciplinară etc.). 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cristian Scarlat în Dosarul nr. 2.442/2/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 28 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 23 iunie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-şef, Benke Károly -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
