Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 419 din 21 iunie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (15^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 419 din 21 iunie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (15^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 967 din 15 noiembrie 2018

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu     │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu     │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria         │- judecător       │
│Pivniceru          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya        │- judecător       │
│Teodoroiu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina  │-                 │
│Turcu              │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (15^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, excepţie ridicată de Societatea Agroteruel - S.R.L. din Cluj-Napoca, prin administrator judiciar Phoenix Omega IPURL Cluj, în Dosarul nr. 889/33/2015* al Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 344 D/2016.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că dispoziţiile legale criticate se aplică tuturor celor aflaţi în ipoteza normei, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare. Nicio dispoziţie constituţională nu prevede obligaţia existenţei mai multor căi de atac şi a mai multor grade de jurisdicţie. Împotriva titlului de plată se poate face contestaţie administrativă, iar decizia pronunţată poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ, ceea ce garantează accesul liber la justiţie. Mai mult, se poate formula o cerere de suspendare a actului administrativ.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 25 ianuarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 889/33/2015*, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IIIa contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (15^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora. Excepţia a fost invocată de Societatea Agroteruel - S.R.L. din Cluj-Napoca, prin administrator judiciar Phoenix Omega IPURL Cluj, într-o cauză având ca obiect cererea de anulare a Deciziei nr. 17 din 26 mai 2015, emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (denumită în continuare APIA), ca netemeinică şi nelegală, şi, pe cale de consecinţă, anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, încheiat de APIA la data de 17 martie 2015, ca netemeinic şi nelegal, cu consecinţa anulării obligaţiei de plată stabilite în sarcina sa prin acesta. Unul dintre motivele de nelegalitate invocate de autorul excepţiei împotriva procesului-verbal îl constituie faptul că acesta nu şi-a putut exprima punctul de vedere la finalizarea verificărilor, deoarece textul de lege criticat îl exceptează de la exprimarea punctului de vedere.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că textul de lege criticat instituie în mod discriminatoriu o excepţie de la aplicarea art. 21 alin. (14) şi (15) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011. Beneficiarii persoane fizice sau juridice care au primit, numai pe baza unei cereri de plată, subvenţii sau ajutoare finanţate din fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale, în cadrul altor politici sau programe decât politica agricolă comună şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, au dreptul să le fie comunicat procesul-verbal de constatare a neregulilor şi stabilire a creanţelor bugetare, şi de a-şi exprima în termen de 5 zile punctul de vedere cu privire la constatările structurii de control. Celor care primesc, însă, fonduri europene sau fonduri publice naţionale, în cadrul programului amintit, nu li se comunică proiectul de proces-verbal şi nu-şi pot exprima punctul de vedere cu privire la acesta. Excepţia instituită prin textul de lege criticat este discriminatorie şi nu este fundamentată pe motive obiective, ci este instituită arbitrar, având ca efect limitarea dreptului la apărare al persoanelor la care textul face referire. În expunerea de motive la Legea nr. 196/2013, prin care s-a introdus textul de lege criticat, nu este justificată introducerea acestuia.
    6. Textul de lege criticat, arată autorul excepţiei, încalcă art. 24 alin. (1) din Constituţie, privind dreptul la apărare, prin prisma jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, respectiv Hotărârea din 14 februarie 1990, pronunţată în Cauza C-301/87 Republica Franceză împotriva Comisiei Comunităţilor Europene, Hotărârea din 12 februarie 1994, pronunţată în cauzele conexate C- 48/90 şi C-66/90 Regatul Ţărilor de Jos, Koninklijke PTT Nederland NV şi PTT Post BV împotriva Comisiei Comunităţilor Europene, Hotărârea din 16 februarie 2000, pronunţată în Cauza T-122/99 Procter & Gamble împotriva Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală. Procedura care conduce la pronunţarea unor sancţiuni împotriva agenţilor economici trebuie, aşadar, să respecte dreptul la apărare. Comunicarea obiecţiilor fiind un act formal, aceasta este esenţială, deoarece permite întreprinderilor organizarea apărării lor în mod eficace. Sunt, de asemenea, importante: răspunsul la acuzaţiile reţinute, precum şi reglementarea unui termen pentru a răspunde. În cazul în care obiecţiile au fost modificate, trebuie să se realizeze o nouă comunicare cu privire la modificări. Autorul invocă, spre exemplu, Hotărârea din 23 februarie 1994, pronunţată în cauzele conexate T-39/92 şi T-40/92 Groupement des cartes bancaires „CB“ şi Europay International SA împotriva Comisiei Comunităţilor Europene, şi Hotărârea din 29 octombrie 1980, pronunţată în cauzele conexate C-209 - 215 şi 218/78 Heintz van Landewyck SARL şi alţii împotriva Comisiei Comunităţilor Europene. Din argumentarea instanţei europene se desprinde concluzia că drepturile fundamentale sunt parte integrantă a principiilor de drept, iar respectarea dreptului la apărare constituie un principiu general al dreptului european, care este aplicabil atunci când administraţia îşi propune să adopte faţă de o persoană un act ce o prejudiciază pe aceasta din urmă. Posibilitatea unei persoane vizate de un control din partea organelor statului, de a formula un punct de vedere anterior adoptării unui act potenţial vătămător, se circumscrie noţiunii de drept la apărare, în condiţiile art. 24 alin. (1) din Constituţie. Principiul respectării dreptului la apărare şi, în special, al dreptului oricărei persoane de a fi ascultată, înainte de adoptarea unei măsuri individuale nefavorabile, trebuie interpretat în sensul că „atunci când destinatarul unei decizii de plată adoptate în temeiul unei proceduri de recuperare ulterioară a unor taxe vamale la import (...) nu a fost ascultat de administraţie anterior adoptării acestei decizii dreptul său la apărare este încălcat chiar dacă acesta are posibilitatea de a-şi susţine poziţia în cadrul unei etape ulterioare a contestaţiei administrative“ (Hotărârea din 3 iulie 2014, pronunţată în cauzele conexate C-129/13 şi C-130/13 Kamino International Logistics BV şi Datema Hellmann Worldwide Logistics BV împotriva Staatssecretaris van Financiμn).
    7. Restrângerea dreptului la apărare, arată autorul excepţiei, nu este reglementată în acord cu art. 53 alin. (2) din Legea fundamentală, deoarece nu este proporţională cu situaţia care a determinat-o, este aplicată în mod discriminatoriu şi aduce atingere existenţei dreptului la apărare.
    8. Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că prevederile legale criticate sunt constituţionale, deoarece persoanele vizate de textul de lege criticat sunt într-o situaţie diferită faţă de cele la care fac referire prevederile art. 21 alin. (14) şi (15) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, or, principiul egalităţii presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite.
    9. Totodată, se arată că nu este încălcat dreptul la apărare, câtă vreme împotriva titlului de creanţă se poate formula contestaţie administrativă, în condiţiile art. 46 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, iar decizia de soluţionare a contestaţiei poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ competentă, potrivit art. 51 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011. Instanţa apreciază că, în speţă, aplicarea dreptului european nu este o problemă de constituţionalitate, ci intră în competenţa sa exclusivă. Instanţa este aceea care va evalua consecinţele unei încălcări ale dreptului la apărare, în special a dreptului de a fi ascultat, şi va aprecia dacă o asemenea încălcare determină anularea actului administrativ fiscal adoptat la finalul procedurii administrative potrivit normelor Uniunii Europene.
    10. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    11. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor legale criticate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte principiul egalităţii, şi apreciază că, raportat la situaţia de fapt, măsura în cauză este aplicabilă tuturor beneficiarilor la care face referire textul de lege criticat, astfel încât nu poate fi reţinută o discriminare. Nu se aduce atingere nici dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, sub aspectul restrângerii dreptului la apărare. Invocarea jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene nu are relevanţă în ce priveşte norma supusă controlului. Împotriva titlului de creanţă se poate formula contestaţie administrativă, în condiţiile art. 46 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, ceea ce constituie o garanţie a dreptului la apărare.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile din art. 21 alin. (15^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 30 iunie 2011, cu modificările aduse prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 196/2013 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 3 iulie 2013, având următorul cuprins: „Fac excepţie de la prevederile alin. (14) şi (15) titlurile de creanţă care sunt întocmite pentru beneficiarii persoane fizice sau juridice îndreptăţite să primească, numai pe baza unei cereri de plată, subvenţii ori ajutoare care sunt finanţate din fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora în cadrul politicii agricole comune şi din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013.“
    15. Prevederile art. 21 alin. (14) şi (15) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, la care face trimitere textul de lege criticat, sunt următoarele:
    - „(14) Înainte de aprobare, proiectul procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare se prezintă structurii verificate, acordându-se acesteia posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere.
    – (15) Structura verificată are dreptul să prezinte în scris structurii de control prevăzute la art. 20 punctul său de vedere cu privire la constatările acesteia în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii proiectului procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare.“

    16. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textele de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), referitor la egalitatea în drepturi, art. 24 privind dreptul la apărare şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, potrivit Deciziei Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite.
    18. Curtea reţine că nu se încalcă principiului egalităţii, prin compararea beneficiarilor persoane fizice sau juridice îndreptăţite să primească, numai pe baza unei cereri de plată, subvenţii ori ajutoare care sunt finanţate din fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora, în cadrul politicii agricole comune şi din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, cu alte categorii de beneficiari ai fondurilor europene deoarece fiecare categorie se supune unui regim juridic diferit, din perspectiva modului de obţinere şi utilizare al fondurilor europene. O eventuală încălcare a principiului egalităţii ar putea interveni numai dacă s-ar stabili reguli discriminatorii în cadrul aceleiaşi categorii. Or, în cauză, textul de lege criticat se aplică în egală măsură tuturor beneficiarilor, persoane fizice sau juridice, care au dreptul să primească fonduri europene, în cadrul politicii agricole comune şi din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013.
    19. Curtea constată că potrivit art. 21 alin. (19) şi (20) şi art. 34 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare este un act administrativ, în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, iar acesta constituie titlu de creanţă şi se emite în vederea stingerii acestei creanţe. Titlul de creanţă (adică procesul-verbal) se comunică debitorului în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii. Împotriva titlului de creanţă debitorul poate formula contestaţie în condiţiile şi termenele stabilite de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011.
    20. Curtea reţine, aşadar, că beneficiarii de subvenţii finanţate din fonduri europene, în cadrul politicii agricole comune, pot contesta, atât în etapă administrativă, cât şi, ulterior, în faţa instanţei de judecată, titlurile de creanţă. Astfel, potrivit art. 46-51 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, împotriva titlului de creanţă se poate formula contestaţie, care este o cale administrativă de atac, ce se depune la autoritatea publică emitentă a titlului de creanţă contestat, în termen de 30 de zile de la data comunicării titlului de creanţă, şi nu este supusă taxelor judiciare de timbru. Contestaţia va cuprinde motivele de fapt şi de drept, acestea incluzând punctul de vedere asupra procesului-verbal, de la exprimarea căruia a fost exceptat autorul excepţiei, prin textul de lege criticat. Contestaţia se soluţionează de autoritatea publică emitentă a titlului de creanţă, care se va pronunţa prin decizie motivată, cu privire la admiterea, în tot sau în parte a contestaţiei, sau la respingerea ei, în termen de 30 de zile de la data înregistrării contestaţiei sau a completării acesteia. În cazul admiterii contestaţiei se decide anularea titlului de creanţă atacat şi, după caz, emiterea unui nou titlu, care va avea în vedere strict considerentele deciziei. Prin soluţionarea contestaţiei nu se poate crea contestatarului o situaţie mai grea în propria sa cale de atac. Decizia de soluţionare a contestaţiei este definitivă în sistemul căilor administrative de atac, iar deciziile pronunţate în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate de către contestatar la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
    21. În contextul celor anterior referite, Curtea reţine, referitor la critica privind încălcarea dreptului la apărare, prevăzut de art. 24 din Constituţie, că trebuie făcută o distincţie între aplicarea acestuia în etapa administrativă şi aplicarea în etapa judiciară.
    22. Prin Decizia nr. 371 din 5 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 24 august 2005, Curtea a reţinut că dreptul la apărare este consacrat de art. 24 din Constituţie în sfera activităţii judiciare. Totodată prin Decizia nr. 568 din 15 septembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 12 noiembrie 2015, paragraful 35, Curtea a reţinut că art. 24 din Constituţie, invocat ca temei constituţional, garantează dreptul la apărare în tot cursul procesului, iar nu în cadrul unui control administrativ (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 122 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 3 aprilie 2007).
    23. Curtea reţine că dreptul la apărare în etapa judiciară este respectat deoarece deciziile pronunţate ca urmare a soluţionării contestaţiilor pot fi atacate de către contestatar la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile art. 51 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011.
    24. În final, Curtea observă că nu s-a constatat nicio restrângere a vreunui drept fundamental, astfel încât dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu sunt aplicabile în cauză.
    25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Agroteruel - S.R.L. din Cluj-Napoca prin administrator judiciar Phoenix Omega IPURL Cluj, în Dosarul nr. 889/33/2015 al Curţii de Apel Cluj -– Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 21 alin. (15^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 21 iunie 2018.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cristina Cătălina Turcu

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 419 din 21 iunie 2018

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"