Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 418 din 24 septembrie 2024  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 lit. a) raportate la dispoziţiile art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi la cele ale art. 88 din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 418 din 24 septembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 lit. a) raportate la dispoziţiile art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice şi la cele ale art. 88 din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 147 din 19 februarie 2025

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice raportate la dispoziţiile art. 100 alin. (3) lit. f) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă şi la cele ale art. 88 din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, excepţie ridicată de Constantin Stoenac în Dosarul nr. 31.169/215/2019 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.254D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 lit. a) raportate la dispoziţiile art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, deoarece Curtea a mai analizat aceste norme prin Decizia nr. 454 din 25 octombrie 2022. De asemenea, se solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88 din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, întrucât prevederile criticate nu pot constitui obiect al controlului de constituţionalitate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 23 noiembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 31.169/215/2019, Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice raportate la dispoziţiile art. 100 alin. (3) lit. f) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă şi la cele ale art. 88 din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006. Excepţia a fost ridicată de Constantin Stoenac în calea de atac a apelului formulat într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii la regimul circulaţiei rutiere.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 31 lit. a) şi ale art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 nu îndeplinesc exigenţa de previzibilitate şi claritate, actul normativ nu oferă o definiţie clară a termenilor „indicaţii“ şi „dispoziţii“, deşi îi prezintă ca fiind noţiuni distincte, dar care au acelaşi regim sancţionator, participanţii la trafic fiind sancţionaţi în aceeaşi măsură, fie că nu respectă indicaţiile, fie că nu respectă dispoziţiile.
    6. Se solicită să se constate că nici Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 şi nici Regulamentul de aplicare a acesteia nu definesc „indicaţiile“ şi „dispoziţiile“ poliţistului rutier astfel încât participanţii la trafic să cunoască ce formă trebuie să îmbrace acestea, precum şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească. În schimb, regulamentul menţionat defineşte atât semnalele poliţistului rutier, cât şi semnificaţia acestora, fiind indicată în mod clar forma pe care semnalele trebuie să o îmbrace.
    7. Se consideră că „indicaţiile“ şi „dispoziţiile“ poliţistului rutier trebuie să îmbrace o formă legală şi să fie posibil de realizat fizic. În caz contrar se poate ajunge la situaţia în care, deşi un participant la trafic primeşte o dispoziţie legală de la poliţistul rutier, acesta să nu o poată executa efectiv fizic.
    8. Se afirmă că participanţii la trafic sunt pasibili de a fi sancţionaţi pentru simpla nerespectare a indicaţiilor şi dispoziţiilor poliţistului rutier aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, sancţiunea fiind una gravă, respectiv aplicarea unei amenzi contravenţionale, precum şi suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
    9. Se arată că în jurisprudenţa Curţii Constituţionale au fost pronunţate o serie de decizii pe tema exigenţelor previzibilităţii şi accesibilităţii actelor normative, menţionându-se în acest sens Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, Decizia nr. 196 din 4 aprilie 2013 şi Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013. Totodată, se arată că instanţa europeană a drepturilor omului a constatat că semnificaţia noţiunii de previzibilitate depinde întro mare măsură de conţinutul textului despre care este vorba şi de domeniul pe care îl acoperă, precum şi de numărul şi de calitatea destinatarilor săi.
    10. Se mai arată că principiul legalităţii înseamnă existenţa unor norme de drept intern, suficient de accesibile şi previzibile (Hotărârea din 22 septembrie 1994, pronunţată în Cauza Hentrich împotriva Franţei, paragraful 42, şi Hotărârea din 8 iulie 1986, pronunţată în Cauza Lithgow şi alţii împotriva Regatului Unit, paragraful 110).
    11. În final, se susţine că cerinţa previzibilităţii presupune ca norma juridică să fie enunţată cu suficientă precizie, pentru a permite cetăţeanului să îşi controleze conduita, să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, faţă de circumstanţele speţei, consecinţele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă, chiar dacă trebuie să apeleze la consiliere de specialitate în materie.
    12. Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate vizează, în realitate, o chestiune de interpretare şi aplicare a legii, care este de competenţa instanţelor judecătoreşti, respectiv analiza existenţei faptei contravenţionale şi a vinovăţiei apelantului.
    13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 31 lit. a) raportate la dispoziţiile art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, şi la cele ale art. 88 din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 26 octombrie 2006, care au următorul cuprins:
    - Art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002:
    "Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: [...]
    f) nerespectarea semnalelor, indicaţiilor şi dispoziţiilor poliţistului rutier aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu;"

    – Art. 31 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002: „Participanţii la trafic trebuie să respecte regulile de circulaţie, semnalele, indicaţiile şi dispoziţiile poliţistului rutier, precum şi semnificaţia diferitelor tipuri de mijloace de semnalizare rutieră, în următoarea ordine de prioritate: a) semnalele, indicaţiile şi dispoziţiile poliţistului rutier;“;
    – Art. 88 din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002:
    "(1) Semnalele poliţistului care dirijează circulaţia au următoarele semnificaţii:
    a) braţul ridicat vertical semnifică «atenţie, oprire» pentru toţi participanţii la trafic care se apropie, cu excepţia conducătorilor de vehicule care nu ar mai putea opri în condiţii de siguranţă. Dacă semnalul este dat într-o intersecţie, aceasta nu impune oprirea conducătorilor de vehicule care se află deja angajaţi în traversare;
    b) braţul sau braţele întinse orizontal semnifică «oprire» pentru toţi participanţii la trafic care, indiferent de sensul lor de mers, circulă din direcţia sau direcţiile intersectate de braţul sau braţele întinse. După ce a dat acest semnal, poliţistul poate coborî braţul sau braţele, poziţia sa însemnând, de asemenea, «oprire» pentru participanţii la trafic care vin din faţă ori din spate;
    c) balansarea, pe timp de noapte, în plan vertical, a unui dispozitiv cu lumina roşie ori a bastonului fluorescent-reflectorizant semnifică «oprire» pentru participanţii la trafic spre care este îndreptat;
    d) balansarea pe verticală a braţului, având palma orientată către sol, semnifică reducerea vitezei;
    e) rotirea vioaie a braţului semnifică mărirea vitezei de deplasare a vehiculelor sau grăbirea traversării drumului de către pietoni.
(2) Poliţistul care dirijează circulaţia poate efectua semnal cu braţul ca vehiculul să avanseze, să depăşească, să treacă prin faţa ori prin spatele său, să îl ocolească prin partea sa stângă sau dreaptă, iar pietonii să traverseze drumul ori să se oprească.
(3) La efectuarea comenzilor prevăzute la alin. (1) şi (2), poliţistul poate folosi şi fluierul."


    17. Autorul excepţiei consideră că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 4 alin. (2) care prevede criteriile nediscriminării, art. 16 alin. (2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) care consacră dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin. (12) privind legalitatea pedepsei. De asemenea, se invocă art. 6 - Dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Totodată, deşi nu sunt indicate în mod expres, din cuprinsul motivării rezultă că sunt invocate şi dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie în componenta privind calitatea legii.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88 din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, Curtea constată inadmisibilitatea acesteia, întrucât, potrivit art. 146 lit. d) teza întâi din Constituţie, instanţa de contencios constituţional „hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial“. De asemenea, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea „[...] decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă [...]“. Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor altor categorii de acte normative decât cele prevăzute expres şi limitativ de norma constituţională şi de legea organică a Curţii Constituţionale este inadmisibilă.
    19. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 lit. a) raportate la cele ale art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, se observă că acestea au mai format obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici similare, prin Decizia nr. 454 din 25 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 11 ianuarie 2023, excepţia fiind respinsă ca neîntemeiată.
    20. Astfel, prin decizia precitată, paragraful 17, din analiza conţinutului normativ al acestor texte, Curtea a observat că dispoziţiile legale criticate reglementează sancţiunea pentru nerespectarea de către participanţii la trafic a semnalelor, a indicaţiilor şi a dispoziţiilor poliţistului rutier aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
    21. Cu privire la pretinsa lipsă de claritate şi previzibilitate a dispoziţiilor legale criticate, prin aceeaşi decizie, paragrafele 19-21, aplicând jurisprudenţa sa în materie, Curtea a reţinut că aceste norme, potrivit cărora nerespectarea de către participanţii la trafic a semnalelor, a indicaţiilor şi a dispoziţiilor poliţistului rutier aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu constituie contravenţie, au un conţinut normativ clar şi precis pentru a putea fi aplicate şi oferă suficiente repere pentru ca destinatarii acestora - în cazul de faţă, participanţii la trafic - să înţeleagă sensul lor şi să îşi adapteze conduita. Aşadar, având în vedere considerentele de principiu rezultate din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curtea a constatat că prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate respectă exigenţele de calitate a legii, fiind conforme art. 1 alin. (5) din Constituţie.
    22. Referitor la critica raportată la dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Constituţie, Curtea a reţinut că accesul liber la justiţie al persoanei care a fost sancţionată contravenţional este asigurat prin posibilitatea de a formula plângere, în condiţiile art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, cadru în care, beneficiind de toate garanţiile dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituţie, aceasta poate formula toate apărările pe care le consideră necesare, iar instanţa de judecată, verificând legalitatea şi temeinicia procesului-verbal, hotărăşte asupra sancţiunilor aplicate. În acest sens, art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, reglementarea-cadru în materie contravenţională, prevede că: „Instanţa competentă să soluţioneze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o şi pe celelalte persoane citate, dacă aceştia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, şi hotărăşte asupra sancţiunii, despăgubirii stabilite, precum şi asupra măsurii confiscării. Dispoziţiile art. 236^1 şi ale art. 405 din Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile.“
    23. Aşadar, Curtea a constatat că textele de lege criticate prevăd, în deplin acord cu principiile care fundamentează statul de drept, sancţionarea unor fapte de încălcare a legii - nerespectarea semnalelor, indicaţiilor şi dispoziţiilor poliţistului rutier aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu - care pun în pericol siguranţa circulaţiei rutiere, în scopul prevăzut încă din primul articol al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, respectiv asigurarea desfăşurării fluente şi în siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, precum şi ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietăţii publice şi private, precum şi a mediului.
    24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenţei mai sus invocate, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor mai sus invocate sunt valabile şi în prezenta cauză.
    25. În final, referitor la invocarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 4 alin. (2) şi ale art. 16 alin. (2), se reţine că aceasta a fost realizată în mod formal, fără să fie motivată, iar instanţa constituţională nu se poate substitui autorului excepţiei pentru a proceda ea însăşi la motivarea excepţiei (a se vedea Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). Prin urmare, nu poate fi analizată pretinsa neconstituţionalitate a textelor criticate în raport cu dispoziţiile constituţionale antereferite.
    26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 88 din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, excepţie ridicată de Constantin Stoenac în Dosarul nr. 31.169/215/2019 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
    2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 31 lit. a) raportate la cele ale art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Bianca Drăghici


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016