Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 416 din 24 septembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. 1 lit. g) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 416 din 24 septembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. 1 lit. g) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 235 din 17 martie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. 1 lit. g) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2005 pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare şi prin Legea nr. 101/2019 pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepţie ridicată de Diana Marina Oanea (Florea) în Dosarul nr. 708/86/2018/a2 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.185D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că dispoziţiile de lege criticate au mai fost analizate din perspectiva unor critici similare prin Decizia nr. 87 din 2 martie 2023.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 26 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 708/86/2018/a2, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. 1 lit. g) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2005 pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare şi prin Legea nr. 101/2019 pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Excepţia a fost ridicată de Diana Marina Oanea (Florea) în calea de atac a recursului formulat într-o cauză având ca obiect obligare la emitere act administrativ de încadrare a acesteia în postul de ofiţer specialist I la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) „Bucovina“ al judeţului Suceava.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că referitor la cadrele militare - ofiţeri ISU, similar poliţiştilor, în materia ocupării posturilor de execuţie, a fost emis Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 665/2008 privind unele activităţi de management resurse umane în unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 11 decembrie 2008.
    6. Se susţine că dispoziţiile de lege criticate generează situaţia ca un aspect esenţial care vizează naşterea raporturilor de serviciu să fie reglementat printr-un act administrativ. Or, normele privind ocuparea posturilor de execuţie trebuie să respecte anumite cerinţe de stabilitate şi previzibilitate. Astfel, delegarea atribuţiei de a stabili aceste norme unui membru al Guvernului, prin emiterea unor acte cu caracter administrativ ce au caracter infralegal, determină o stare de incertitudine juridică, acest tip de acte având, de obicei, un grad sporit de schimbări succesive în timp.
    7. În ceea ce priveşte concursul la care a participat, autoarea excepţiei menţionează că organizarea acestuia s-a realizat în temeiul Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 665/2008, inferior legii. Însă, aşa cum statuează art. 73 din Constituţie, condiţiile generale de participare la examen/concurs, condiţiile de vechime necesară participării la examen/concurs, tipul probelor de examen/concurs, condiţiile în care candidaţii sunt declaraţi „admişi“ şi posibilitatea de contestare trebuiau reglementate prin lege organică, astfel încât procedura de organizare a acestuia este viciată.
    8. Se susţine că soluţia legislativă din art. 36 alin. 1 lit. g) din Legea nr. 80/1995 încalcă dispoziţiile legale ale statutului cadrelor militare, respectiv al lucrătorilor ISU, care sunt funcţionari publici cu statut special, iar reglementarea prin Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 665/2008 a procedurii de promovare a testelor de aptitudini şi de îndeplinire a celorlalte condiţii stabilite prin ordin al miniştrilor sau al şefilor instituţiilor componente ale sistemului apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, este neconstituţională, deoarece, în esenţa sa, evaluarea activităţii şi a conduitei unui funcţionar public ţine de statutul acestuia şi, prin urmare, trebuie reglementată, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, prin lege organică. Mai mult, prin reglementarea aspectelor esenţiale ale angajării/promovării prin ordin al ministrului sau hotărâre a Guvernului sunt încălcate şi dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţie referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, prin delegarea unei atribuţii ce aparţine în exclusivitate legiuitorului, către Guvern, precum şi ale art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta sa referitoare la previzibilitatea şi accesibilitatea legii. Or, competenţa constituţională exclusivă a legiuitorului organic de a reglementa în domeniul statutului funcţionarilor publici este transmisă neconstituţional astfel unei autorităţi din puterea executivă, şi anume ministrului.
    9. Se mai susţine că dispoziţiile de lege criticate nu creează un cadru clar, predictibil şi lipsit de echivoc cu privire la condiţiile de numire, la testarea aptitudinilor şi la îndeplinirea celorlalte condiţii în procesul de recrutare a ofiţerilor din cadrul ISU. Astfel, nu se poate deduce modul în care sunt departajaţi, în mod concret, în vederea numirii, ofiţerii ISU, care sunt criteriile promovării şi, mai ales, acelea ale eliberării din funcţie, în afară de cele referitoare la neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor ce derivă din calitatea de ofiţer al ISU, la care face trimitere, în mod expres, art. 36 alin. 1 lit. g) din Legea nr. 80/1995.
    10. Se apreciază că o asemenea reglementare nu corespunde exigenţelor prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, referitoare la calitatea actelor normative, aşa cum au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv prin Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014. Ca atare, dispoziţiile de lege criticate nu relevă o soluţie legislativă caracterizată de supleţe, ci o derobare a legiuitorului de la competenţa sa constituţională de a stabili condiţii şi criterii clare, concrete, referitoare la aspecte esenţiale ale raportului de serviciu al ofiţerilor ISU, în ceea ce priveşte recrutarea şi selecţionarea cadrelor militare, respectiv naşterea raportului de serviciu, ca urmare a participării la un concurs gestionat de norme legale de forţă juridică inferioară, respectiv Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 665/2008. Astfel, prin aceste carenţe de legiferare, reglementarea trimite, mai degrabă, la criterii ce ţin de oportunitate şi subiectivism, arbitrare, caracteristici ce nu pot constitui fundament al existenţei şi evoluţiei raportului de serviciu al unui funcţionar public.
    11. Se apreciază că soluţia legislativă prevăzută de art. 36 alin. 1 lit. g) din Legea nr. 80/1995 contravine normelor de tehnică legislativă, întrucât, potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, ordinele cu caracter normativ se emit numai pe baza şi în executarea legii şi trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise, fără ca prin acestea să poată fi completată legea. Astfel, procedura ocupării posturilor vacante de ofiţer ISU, prin concurs sau examen, conduce la naşterea unui raport de serviciu, care se realizează prin actul de numire a ofiţerului în funcţie.
    12. În final, se susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât prevăd stabilirea procedurii organizării concursurilor şi examenelor printr-o normă administrativă, cu putere juridică inferioară legii organice, respectiv prin ordin al ministrului. Astfel, se transmite către puterea executivă competenţa constituţională exclusivă a legiuitorului organic de a reglementa în domenii ce ţin de statutul funcţionarului public. În acest sens, se menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, Decizia 306 din 8 mai 2018, Decizia nr. 317 din 21 mai 2019.
    13. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, având în vedere că acestea reglementează statutul cadrelor militare în ceea ce priveşte condiţiile generale de recrutare a ofiţerilor şi sunt stabilite prin lege organică - Legea nr. 80/1995 -, fiind respectate prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie. Critica în sensul că articolul din lege este neconstituţional prin prisma faptului că lasă posibilitatea ca alte condiţii necesare obţinerii unui post de ofiţer activ să fie stabilite prin act administrativ reprezintă de fapt o nemulţumire a autoarei faţă de reglementarea juridică stabilită prin Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 665/2008, act administrativ dat în aplicarea şi executarea legii organice şi în temeiul căruia s-a desfăşurat concursul la care a participat recurenta-reclamantă. Faptul că legile care sunt atributul puterii legiuitoare sunt puse în aplicare şi executare prin acte administrative emise de organele puterii executive reprezintă tocmai expresia principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat. Prin urmare, nu se poate reţine o delegare neconstituţională de atribuţii, în situaţia în care un organ al puterii executive, în speţă Ministerul Afacerilor Interne, prin act administrativ cu caracter normativ stabileşte anumite condiţii de recrutare şi selecţionare specifice posturilor de ofiţer care se scot la concurs, având în vedere existenţa unor elemente concrete pe care legiuitorul nu le putea reglementa ab initio. Aşadar, prin Legea organică nr. 80/1995 este stabilit cadrul general de reglementare a statutului cadrelor militare, iar executarea sau organizarea punerii în aplicare a dispoziţiilor legale este atributul puterii executive, prin organele sale de specialitate, astfel cum chiar legiuitorul constituant a prevăzut. Prin urmare, art. 36 alin. 1 lit. g) din Legea nr. 80/1995 are corespondent în principiile şi prevederile constituţionale, fiind aplicat în mod egal tuturor destinatarilor săi, cu respectarea art. 16 alin. (1) din Constituţie.
    14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    15. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, în raport cu art. 1 alin. (4) şi (5) şi art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie şi inadmisibilă, prin raportare la art. 16 alin. (1) şi art. 31 din Constituţie. Se arată că în cauză se aplică mutatis mutandis Decizia Curţii Constituţionale nr. 172 din 24 martie 2016, astfel că prevederile art. 36 alin. 1 lit. g) din Legea nr. 80/1995 contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (4) şi (5) şi ale art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi ale art. 31 din Constituţie, se arată că autoarea excepţiei nu justifică în concret în ce mod dispoziţiile criticate contravin normelor constituţionale.
    16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 36 alin. 1 lit. g) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora:
    "Ofiţerii în activitate provin din: (...)
    g) persoane care au vârsta de cel mult 45 de ani, sunt absolvente cu diplomă de licenţă ale unei instituţii de învăţământ superior, cu profil corespunzător specialităţilor militare, au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al miniştrilor sau şefilor instituţiilor componente ale sistemului apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale."

    19. Autoarea excepţiei consideră că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5) referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi la principiul supremaţiei Constituţiei şi obligativitatea respectării legilor, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 31 privind dreptul la informaţie şi ale art. 73 alin. (3) lit. j), potrivit cărora statutul funcţionarilor publici se reglementează prin lege organică.
    20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare cu cele din prezenta cauză, prin Decizia nr. 87 din 2 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 18 mai 2023, excepţia fiind respinsă ca neîntemeiată.
    21. Astfel, analizând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. 1 lit. d) şi g) teza întâi din Legea nr. 80/1995, Curtea a reţinut că acestea fac parte din capitolul III - Provenienţa ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor din Legea nr. 80/1995 şi reglementează, la nivelul legii organice, o serie de elemente determinante pentru configurarea categoriilor de persoane din care pot proveni ofiţerii în activitate, şi anume: ofiţeri în rezervă şi ofiţeri rezervişti voluntari care au promovat testele de aptitudini [art. 36 alin. 1 lit. d)] şi persoane care au vârsta de cel mult 45 de ani, sunt absolvente cu diplomă de licenţă ale unei instituţii de învăţământ superior, cu profil corespunzător specialităţilor militare şi au promovat testele de aptitudini [art. 36 alin. 1 lit. g)]. Acestea sunt condiţii principale şi distincte enumerate de lege în cuprinsul celor două texte ale art. 36 alin. 1 lit. d) şi g), ambele făcând referire, în completare, la „celelalte condiţii stabilite prin ordin al miniştrilor sau al şefilor instituţiilor componente ale sistemului apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale“.
    22. Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa referitoare la statutul unei categorii profesionale care, în virtutea prevederilor constituţionale, beneficiază de reglementare prin lege organică, a stabilit, de principiu, că elementele esenţiale şi cele care influenţează în mod hotărâtor încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale respectivelor subiecte de drept nu pot fi stabilite prin acte normative cu caracter infralegal, de nivelul regulamentelor aprobate prin acte administrative ale instituţiilor sau ale autorităţii executive deoarece, prin gradul scăzut de previzibilitate şi chiar accesibilitate, în unele cazuri sunt afectate stabilitatea şi securitatea juridică pe care o lege organică le conferă, de principiu, unui statut profesional (a se vedea, exemplificativ, excepţiile de neconstituţionalitate privind unele dispoziţii din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, soluţionate prin deciziile de admitere: Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, Decizia nr. 306 din 8 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 22 iunie 2018, sau Decizia nr. 833 din 17 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 3 februarie 2021). Prin deciziile menţionate, Curtea a constatat neconstituţionalitatea unor texte care permiteau delegarea reglementării unor „elemente esenţiale“ referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu al poliţistului, funcţionar public cu statut special, către ministrul de resort, care era abilitat să adopte ordine.
    23. Or, spre deosebite de situaţiile examinate de Curte prin aceste decizii, textele de lege criticate în prezenta cauză nu deleagă Guvernului, prin ministrul de resort, reglementarea tuturor elementelor ce configurează vocaţia de ofiţer în activitate, ci enumeră, la fel ca întregul art. 36 alin. 1 lit. a)-k) din Legea nr. 80/1995, o întreagă listă de categorii de persoane şi condiţii exprese necesare în acest sens. Textele criticate stabilesc, aşadar, ele însele anumite condiţii de acces la funcţia militară. Având în vedere că, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 80/1995, cadrele militare sunt constituite în corpul subofiţerilor, corpul maiştrilor militari şi corpul ofiţerilor, normele examinate determină acele condiţii şi categorii de persoane cu vocaţia calităţii de ofiţer în activitate. Legea determină o serie de elemente clare, aşa cum sunt categoria de personal militar din care poate să facă parte, limita de vârstă şi condiţiile privind studiile de învăţământ superior de specialitate absolvite sau de promovare a unor teste specifice. Faptul că legea organică face referire la necesitatea îndeplinirii celorlalte condiţii stabilite prin ordinul ministrului de resort nu poate avea semnificaţia încălcării principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi al legalităţii din perspectiva nerespectării obligaţiei legiuitorului de a reglementa prin lege organică, şi nu prin acte normative de nivel inferior, elementele esenţiale ale raportului de serviciu aplicabil cadrelor militare, aşa cum a stabilit Curtea Constituţională prin Decizia nr. 71 din 29 ianuarie 2019. În condiţiile în care legea organică stabileşte în mod clar şi exhaustiv elementele esenţiale şi constante ce configurează în mod obiectiv condiţiile de acces în corpul ofiţerilor în activitate, stabilirea unor cerinţe specifice pe care doar conducătorul instituţiei/autorităţii publice sau ministrul de resort, în acest caz, le cunoaşte şi le adaptează pentru buna desfăşurare a activităţii militare în condiţii/împrejurări/situaţii deosebite nu reprezintă o încălcare a art. 1 alin. (4) şi (5) şi a art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie. Reprezentantul puterii executive nu face altceva, în această ipoteză, decât să respecte şi să pună în aplicare termenii legi, stabilind, prin norme proprii, aspecte de detaliu asupra cărora este singurul competent să decidă. Nivelul mai redus de stabilitate al acestei categorii de acte normative cu caracter administrativ nu este de natură să încalce normele constituţionale invocate şi, implicit, nici statutul cadrelor militare, fiind firesc ca efectivul cadrelor militare şi structura acestora să fie influenţate şi de anumiţi factori externi, cum ar fi situaţia geopolitică regională sau globală, astfel încât, prin ordin, ministrul de resort să poată adapta activitatea militară unor cerinţe specifice.
    24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Diana Marina Oanea (Florea) în Dosarul nr. 708/86/2018/a2 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 36 alin. 1 lit. g) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Bianca Drăghici

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 416 din 24 septembrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 416 din 24 septembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. 1 lit. g) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 416 din 24 septembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. 1 lit. g) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare