Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor în Dosarul nr. 792/54/2016 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 414D/2018. 2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 9 iunie 2020, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea a dispus amânarea pronunţării pentru data de 11 iunie 2020, apoi, în temeiul art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, pentru data de 18 iunie 2020, dată la care a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 3. Prin Încheierea din 14 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 792/54/2016, Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii în anulare. 4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt neconstituţionale, deoarece limitează motivele pentru care poate fi exercitată contestaţia în anulare, prejudiciind accesul liber la justiţie al celor interesaţi de a obţine un control al hotărârilor judecătoreşti, inclusiv cu privire la motivele asupra cărora instanţa de judecată a omis a se pronunţa. Se apreciază că se încalcă şi egalitatea în drepturi a cetăţenilor, deoarece numai persoana nemulţumită de o hotărâre a instanţei de recurs are posibilitatea de a promova o cale extraordinară de atac a contestaţiei în anulare pentru motivele prevăzute în dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, în timp ce altor părţi care sunt interesate de analizarea tuturor motivelor ce vizează modificarea hotărârilor judecătoreşti nu li se recunoaşte dreptul de a contesta respectivele hotărâri. Astfel, se consideră că este generată o inechitate între părţile unui proces, deoarece prevederile legale permit numai recurentului să introducă contestaţia în anulare, iar nu şi intimatei, ceea ce determină încălcarea dreptului la un proces echitabil. În concluzie, este necesar ca dispoziţiile criticate să vizeze nu numai deciziile pronunţate de instanţele de recurs în soluţionarea acestei căi de atac, ci şi hotărârile judecătoreşti împotriva cărora se poate promova doar calea de atac a apelului. 5. Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 6. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 7. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 8. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie. 9. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(2) Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când: [...] 3. instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen;“. 10. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi ale art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiţie. 11. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă reglementează contestaţia în anulare specială, care este o cale de atac extraordinară, ce se poate exercita în cazurile limitativ prevăzute de lege împotriva hotărârilor pronunţate de instanţele de recurs. Motivul contestaţiei în anulare specială prevăzut de art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, respectiv omisiunea cercetării unui motiv de casare, priveşte exclusiv hotărârile instanţelor de recurs, cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai pentru motivele de casare expres şi limitativ prevăzute la art. 488 din Codul de procedură civilă. 12. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate formulată cu privire la faptul că numai reclamantul poate formula contestaţie în anulare întemeiată pe dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, Curtea, având în vedere jurisprudenţa sa în materie, reţine faptul că dacă legiuitorul este suveran în a reglementa diferit în situaţii diferite accesul la o cale ordinară de atac, fără ca prin aceasta să fie afectat accesul liber la justiţie, a fortiori o atare concluzie se impune atunci când în discuţie este accesul la o cale extraordinară de atac, care, prin definiţie, are caracter de excepţie şi deci poate fi valorificată numai în cazurile expres şi limitativ prevăzute de lege, în caz contrar existând riscul producerii unor perturbări majore ale stabilităţii şi securităţii raporturilor juridice [a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 925 din 7 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 675 din 22 septembrie 2011]. 13. Prin urmare, stabilitatea hotărârilor judecătoreşti este condiţionată de pronunţarea lor în condiţiile legii, iar finalitatea contestaţiei în anulare este tocmai aceea de a se remedia neregularităţile privind competenţa şi procedura de judecată prevăzute de lege [a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 584 din 8 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 27 ianuarie 2020]. 14. Cu privire la susţinerea potrivit căreia textul de lege criticat nu îi permite unei părţi să atace cu contestaţie în anulare hotărârea instanţei de recurs, întrucât nu a avut calitatea de recurent, Curtea a reţinut că recurentul este singurul care are interesul de a ataca pe calea contestaţiei în anulare specială hotărârea pronunţată în recurs, pentru motivul că instanţa a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare invocate. Altfel s-ar ajunge în situaţia în care intimatul ar susţine, contrar propriilor interese, motivele invocate de recurent în cererea sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 572 din 15 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 1 august 2008 sau Decizia nr. 646 din 14 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 31 iulie 2012). De altfel, art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, precum şi art. 129, care prevede că „Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii“, atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenţei şi procedurii de judecată, inclusiv a condiţiilor de exercitare a căilor de atac. 15. În ceea ce priveşte critica prin care se susţine că este necesar ca dispoziţiile criticate să vizeze şi hotărârile judecătoreşti împotriva cărora se poate promova doar calea de atac a apelului, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra prevederilor legale, în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare, sens în care sunt, spre exemplu, Decizia nr. 495 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 4 noiembrie 2019, Decizia nr. 57 din 13 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 31 mai 2018, sau Decizia nr. 483 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 20 august 2015, prin care excepţia de neconstituţionalitate a fost respinsă ca neîntemeiată. 16. Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut, în esenţă, că apelul este o cale de atac ordinară şi devolutivă - prin care se rejudecă în fond cauza - spre deosebire de recurs, care are caracter nedevolutiv în configuraţia actualului Cod de procedură civilă. Totodată, apelul poate fi formulat pentru orice motiv de fapt şi de drept. Fiind o cale de atac ordinară, legea nu stabileşte în mod expres motivele pentru exercitarea apelului şi, prin urmare, acesta poate fi formulat pentru orice motiv de netemeinicie sau de nelegalitate a hotărârii atacate, precum şi pentru oricare dintre motivele pe care legea le prevede pentru exercitarea căilor extraordinare de atac. Ca atare, lipsa posibilităţii de a exercita contestaţia în anulare pentru omisiunea instanţei de apel de a cerceta «un motiv de casare» este o consecinţă firească a caracterului ordinar şi devolutiv al apelului, fără a aduce atingere principiului egalităţii în faţa legii şi accesului liber la justiţie (a se vedea Decizia nr. 483 din 23 iunie 2015, precitată, paragraful 16). 17. De altfel, Curtea, prin Decizia nr. 828 din 11 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 5 aprilie 2019, paragraful 18, a statuat că, în privinţa condiţiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze termenele de declarare a acestora, forma în care trebuie să fie făcută declaraţia, conţinutul său, instanţa la care se depune, competenţa şi modul de judecare, soluţiile ce pot fi adoptate şi altele asemenea de acelaşi gen, fără ca prin aceasta să se aducă atingere dreptului în substanţa sa ori principiilor şi textelor constituţionale de referinţă. 18. În acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 12 noiembrie 2002, pronunţată în Cauza Bělěs şi alţii împotriva Cehiei, paragraful 61, prin care instanţa de la Strasbourg a constatat că dreptul de acces la un tribunal nu este absolut şi se pretează la limitări implicit admise, având în vedere că presupune reglementarea din partea statului, care se bucură, în această privinţă, de o anumită marjă de apreciere. 19. În acest context, Curtea observă că, ulterior sesizării Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate ce formează obiectul acestei cauze, dispoziţiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă au fost modificate şi completate prin Legea nr. 310/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018, astfel că, în prezent, enumerarea de la art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă include şi pct. 3 al art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Faţă de această împrejurare, Curtea constată că, în virtutea art. 126 alin. (2) din Constituţie, dispoziţiile criticate intră în marja de apreciere de care legiuitorul primar se bucură în reglementarea contestaţiei în anulare, cale extraordinară de atac, în particular a hotărârilor împotriva cărora poate fi exercitată, precum şi a motivelor pentru care poate fi formulată (a se vedea Decizia nr. 495 din 17 septembrie 2019, precitată, paragraful 20). 20. Prin urmare, Curtea constată că reglementarea legală criticată constituie o garanţie a aplicării principiului prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părţilor, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluţionării unui proces, nefiind de natură a îngrădi drepturi consacrate constituţional, respectiv dreptul la un proces echitabil prin prisma egalităţii armelor sau egalitatea în drepturi a cetăţenilor, astfel că excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. 21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor în Dosarul nr. 792/54/2016 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 18 iunie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
