Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌────────────────────┬────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea │- judecător │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Daniel Marius Morar │- judecător │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru│- judecător │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu │- judecător │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Fabian Niculae │- magistrat-asistent│
├────────────────────┴────────────────────┤
│ │
└─────────────────────────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 130 alin. (2) lit. h) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, excepţie ridicată de Regia Naţională a Pădurilor „Romsilva“ din Bucureşti în Dosarul nr. 606/57/2015 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 270D/2016. 2. La apelul nominal se prezintă pentru autoarea excepţiei, doamna consilier juridic Nela Cojocaru, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia. Se arată că textele legale criticate încalcă prevederile art. 53, art. 135 şi art. 136 alin. (2), (3) şi (4) din Constituţie. De asemenea se arată că acestea sunt discriminatorii, ocrotind interese private şi nu generale. Astfel, se afirmă că singurul operator care nu plăteşte chiria pentru ocuparea terenurilor este Transgaz - S.A. şi că 80% din cuantumul acestei chirii pentru folosirea terenurilor forestiere are drept destinaţie regenerarea fondului forestier în vederea restabilirii echilibrului ecologic. 4. În continuare, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată, referitor la criticile de neconstituţionalitate raportate la art. 35 din Constituţie, că statul poate reface vegetaţia forestieră prin utilizarea altor fonduri decât cele din chirii. În ceea ce priveşte critica raportată la art. 53 din Constituţie se arată că Legea fundamentală permite restrângerea exerciţiului unor drepturi şi a unor libertăţi. Se mai apreciază că critica raportată la art. 135 din Constituţie este inadmisibilă, întrucât vizează mai degrabă o problemă de aplicare a legii. Referitor la critica raportată la art. 136 din Constituţie se arată că inalienabilitatea bunurilor proprietate publică nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune o integrare a acestora în circuitul economic. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 26 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 606/57/2015, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 130 alin. (2) lit. h) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, excepţie ridicată de Regia Naţională a Pădurilor „Romsilva“ din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de obligare la emiterea unui act administrativ. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată, în esenţă, că facilitatea conferită operatorului sistemului de transport de gaze naturale de a utiliza cu titlu gratuit terenurile forestiere proprietate publică instituie o discriminare în raport cu ceilalţi operatori economici. Conform Codului silvic, ocuparea temporară de terenuri forestiere este permisă numai pentru realizarea obiectivelor de interes naţional, declarate de utilitate publică, iar categoriile de lucrări şi obiective din fondul forestier naţional sunt cele prevăzute la art. 37 alin. (1) lit. e) şi f) din acelaşi cod, pentru care este obligatorie plata chiriei. Cu toate acestea, doar operatorul sistemului de transport gaze naturale este scutit de plata chiriei. 7. Prin acordarea folosinţei gratuite a terenurilor forestiere proprietatea publică a statului, prevederile legale criticate restrâng exercitarea atributelor dreptului de proprietate, ceea ce contravine principiului constituţional conform căruia măsura restrângerii exerciţiului dreptului se dispune numai dacă se impune. 8. Aceste suprafeţe de teren forestier devin improprii culturii cu specii forestiere sau împăduririi în lipsa unei despăgubiri, tocmai din acest motiv, prin art. 39 alin. (3) din Codul silvic s-a impus plata unor chirii pentru ocupările temporare ale fondului forestier. Pe aceste terenuri, ocupate de conducte de gaz metan, pădurea fiind defrişată total, nu mai este posibilă, conform art. 135 alin. (2) lit. e) din Constituţie, refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător, echilibrul ecologic în aceste zone fiind distrus definitiv. Cu aceşti bani, Regia Naţională a Pădurilor „Romsilva“ împădureşte terenuri degradate în suprafaţă egală cu terenurile ocupate de diverse obiective, cu scopul de a nu se diminua suprafaţa de fond forestier şi realizează corecţii de torenţi care provin de pe versanţi şi îi conduc în râuri, evitându-se astfel catastrofele naturale. 9. Norma legală criticată instituie o inegalitate de tratament între proprietatea privată şi proprietatea publică, ceea ce contravine principiului constituţional conform căruia proprietatea este garantată şi ocrotită de lege, indiferent de proprietar şi de regimul juridic al acesteia. 10. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Instanţa consideră că actul normativ instituie reguli necesare, suficiente şi posibile, care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă, iar soluţiile pe care le cuprinde sunt temeinic fundamentate, luând în considerare interesul social, politica legislativă a statului român şi cerinţele corelării cu ansamblul reglementărilor interne şi ale armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene şi cu tratatele internaţionale la care România este parte; adoptarea actului normativ s-a realizat cu evaluarea preliminară a impactului proiectului de lege, care reprezintă un set de activităţi şi proceduri realizate cu scopul de a asigura o fundamentare adecvată a iniţiativelor legislative; evaluarea preliminară a impactului presupune identificarea şi analizarea efectelor economice, sociale, de mediu, legislative şi bugetare pe care le produc reglementările propuse. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată în raport cu prevederile art. 53 şi art. 136 alin. (2) din Constituţie şi inadmisibilă în raport cu prevederile art. 135 alin. (2) lit. a), lit. b) şi lit. d) şi art. 136 alin. (4) din Constituţie. 13. Potrivit art. 125 alin. (1) din Legea nr. 123/2012, activitatea de transport al gazelor naturale constituie serviciu public de interes naţional, iar potrivit art. 125 alin. (4) din cuprinsul aceluiaşi act normativ, lucrările de dezvoltare, reabilitare, modernizare, exploatare şi întreţinere a obiectivelor/sistemelor de transport al gazelor naturale sunt lucrări de utilitate publică. În considerarea acestor aspecte, legiuitorul a instituit un drept de uz şi un drept de servitute legală de trecere, cu titlu gratuit, în favoarea operatorului sistemului de transport şi de sistem. 14. Aşadar, atât timp cât reglementarea dedusă controlului de constituţionalitate se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută de ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, nu se poate reţine încălcarea principiului constituţional al egalităţii în drepturi. Raportat la situaţia de fapt se arată că măsura în cauză este aplicabilă tuturor operatorilor sistemului de transport şi de sistem, nepunându-se problema unei aplicări discriminatorii a măsurii în cauză. 15. Referitor la pretinsa încălcare a art. 135 alin. (2) lit. b), lit. d) şi lit. e) din cuprinsul Legii fundamentale se subliniază că, în fapt, autorul excepţiei de neconstituţionalitate aduce în discuţie o problemă de aplicare a legii, care excedează competenţei instanţei de contencios constituţional. 16. Cu privire la încălcarea art. 136 alin. (2) din Constituţie, din perspectiva principiului constituţional conform căruia proprietatea publică este garantată prin lege, se învederează că dreptul de uz şi servitute legală instituite asupra terenurilor proprietate publică ocupate de obiectivele aferente sistemului de transport, precum şi asupra terenurilor proprietate publică utilizate pentru lucrările de execuţie, exploatare, întreţinere şi reparaţii, inclusiv terenurile care fac parte din fondul forestier naţional, se justifică prin caracterul de bun public de interes naţional al fondului energetic şi corespund pe deplin regimului constituţional de protecţie a proprietăţii, ale cărui conţinut şi limite sunt stabilite prin lege. 17. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a art. 136 alin. (4) din Constituţie, critica de neconstituţionalitate nu este motivată sub nicio formă, or dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 prevăd că sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie motivate. 18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 130 alin. (2) lit. h) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, care au următorul cuprins: „(2) Operatorul sistemului de transport şi de sistem are, în principal, următoarele drepturi: [...] h) să folosească, cu titlu gratuit, terenurile proprietate publică ocupate de obiectivele aferente sistemului de transport, precum şi terenurile proprietate publică utilizate pentru lucrările de execuţie, exploatare, întreţinere şi reparaţii, inclusiv terenurile care fac parte din fondul forestier naţional, prin derogare de la prevederile art. 42 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare;“. 21. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale, art. 135 alin. (2) lit. a), b) şi d) privind economia şi în art. 136 alin. (2), (3) şi (4) privind protecţia proprietăţii publice. Din formularea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că în susţinerea acesteia au fost invocate şi prevederile art. 35 privind dreptul la un mediu sănătos din Constituţie. 22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate Curtea reţine că prevederile legale criticate prevăd faptul că operatorii de transport de gaze nu trebuie să plătească chirie pentru utilizarea fondului forestier proprietate publică a statului, fond care, în cazul de faţă, este administrat de Regia Naţională a Pădurilor „Romsilva“. 23. Potrivit art. 125 alin. (1)-(6) din Legea nr. 123/2012, activitatea de transport al gazelor naturale constituie serviciu public de interes naţional, aceasta realizându-se de către operatorul de transport şi de sistem, certificat de autoritatea competentă în condiţiile legii. Sistemul naţional de transport este proprietatea publică a statului. Lucrările de dezvoltare, reabilitare, modernizare, exploatare şi întreţinere a obiectivelor/ sistemelor de transport al gazelor naturale sunt lucrări de utilitate publică. Operatorul de transport şi de sistem are obligaţia de a elabora planuri de investiţii şi de dezvoltare a sistemului de transport pe 10 ani, în concordanţă cu stadiul actual şi evoluţia viitoare a consumului de gaze naturale şi a surselor, inclusiv importurile şi exporturile de gaze naturale. 24. Potrivit art. 100 pct. 65 din aceeaşi lege este operator de transport şi de sistem - persoana fizică sau juridică ce realizează activitatea de transport al gazelor naturale şi răspunde de exploatarea, întreţinerea şi, dacă este necesar, dezvoltarea sistemului de transport într-o anumită zonă şi, după caz, de interconectările sale cu alte sisteme, precum şi de asigurarea capacităţii pe termen lung a sistemului, în vederea satisfacerii cererii pentru transportul gazelor naturale. 25. Aşadar, chiar dacă operatorul de transport al gazelor naturale poate fi şi un agent economic privat, sistemul de transport al gazelor naturale este proprietatea publică a statului. În aceste condiţii, scutirea acordată de către legiuitor operatorului de transport apare ca fiind justificată. 26. Curtea mai reţine că prevederile legale criticate se referă doar la folosirea cu titlu gratuit a terenurilor proprietate publică ocupate de obiectivele aferente sistemului de transport, precum şi la terenurile proprietate publică utilizate pentru lucrările de execuţie, exploatare, întreţinere şi reparaţii, inclusiv terenurile care fac parte din fondul forestier naţional [ca o exceptare de la plata chiriei datorate potrivit art. 42 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic]. Ele nu se referă la vreo exceptare de la plata eventualelor daune cauzate vegetaţiei forestiere. Este adevărat că s-ar putea pune problema respectării dreptului la un mediu sănătos în condiţiile în care pagubele provocate de folosirea instalaţiilor de transport nu sunt reparate, dar operatorul de transport nu este exceptat de la repararea unor astfel de prejudicii. 27. În aceste condiţii, Curtea nu poate reţine încălcarea art. 35 privind dreptul la un mediu sănătos, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, a art. 135 alin. (2) lit. a), b) şi d) privind economia şi art. 136 alin. (2), (3) şi (4) privind protecţia proprietăţii publice. 28. De asemenea, Curtea constată că art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare nu este incident în cauză. Aceeaşi concluzie se impune şi în privinţa art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale, având în vedere că instanţa de contencios constituţional nu a constatat încălcarea vreunui drept fundamental. 29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Regia Naţională a Pădurilor „Romsilva“ din Bucureşti în Dosarul nr. 606/57/2015 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 130 alin. (2) lit. h) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 15 iunie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Fabian Niculae ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
