Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68^5 alin. (7) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, excepţie ridicată de Aurel Buibaş în Dosarul nr. 885/111/2017 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.842D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că sunt persoane care se află în situaţii juridice diferite, persoane care aveau sau nu calitatea de personal auxiliar de specialitate la o anumită dată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 1 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 885/111/2017, Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68^5 alin. (7) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice. Excepţia a fost ridicată de Aurel Buibaş într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva unei decizii de pensionare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate instituie o discriminare între persoanele care la data pensionării aveau o altă ocupaţie şi cele care la data pensionării deţineau calitatea de personal auxiliar al instanţelor de judecată, întrucât cei care la data pensionării au această calitate vor beneficia de pensia de serviciu, prevăzută de art. 68^5 alin. (2) din Legea nr. 567/2004, dacă au cel puţin 20 de ani vechime în specialitate, pe când, fără nicio explicaţie logică şi justificare, cei care nu mai au această calitate la data pensionării nu pot beneficia de pensia de serviciu, reglementată de art. 68^5 alin. (2) din Legea nr. 567/2004, având în vedere că alin. (7) al art. 68^5 face trimitere doar la alin. (2). 6. Se apreciază că art. 68^5 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 nu distinge între persoanele care la data pensionării aveau funcţia de personal auxiliar de specialitate al instanţelor şi cele care la data pensionării aveau o altă ocupaţie, fiind, prin urmare, aplicabil principiul ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus. 7. Se consideră că atât alin. (2) al art. 68, cât şi alin. (7) al aceluiaşi articol din Legea nr. 567/2004, fac trimitere la alin. (1), astfel că cele trei alineate trebuie interpretate în sensul că chiar dacă o persoană, la data pensionării, are o altă ocupaţie, aceasta poate beneficia de pensia de serviciu prevăzută de 68^5 alin. (2) din Legea nr. 567/2004, dacă are o vechime cuprinsă între 20 şi 25 de ani. Însă, fără nicio explicaţie logică şi rezonabilă, persoana care la momentul pensionării deţine o altă funcţie nu poate beneficia de pensia de serviciu ca persoana care la data pensionării deţine funcţia de personal auxiliar de specialitate, în aceleaşi condiţii de vârstă şi vechime. 8. Prin urmare, dispoziţiile legale criticate instituie o discriminare, criteriul avut în vedere de legiuitor, cu privire la diferenţa de regim juridic între cei care au calitatea de personal auxiliar la data pensionării şi cei care nu mai au această calitate din motive neimputabile lor, nu poate justifica această diferenţă de tratament, soluţia legiuitorului fiind una injustă faţă de categoria personalului auxiliar de specialitate care nu se mai află în funcţie la data pensionării din motive neimputabile lor. 9. În final, se menţionează jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 16 septembrie 1996, pronunţată în Cauza Gaygusuz împotriva Austriei, prin care s-a statuat că pensia constituie un drept patrimonial în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei şi constituie o discriminare în sensul art. 14, dacă lipseşte o justificare obiectivă şi rezonabilă pentru diminuarea patrimoniului reclamantului. 10. Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiileConstituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 68^5 alin. (7) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare: „Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vârstă şi de vechime prevăzute la alin. (1) numai în funcţia de personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, de personal de specialitate criminalistică şi de personal care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi în cea de tehnician criminalist din cadrul parchetelor beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au avut sau au o altă ocupaţie. În acest caz, baza de calcul al pensiei de serviciu o reprezintă media salariilor de bază brute lunare, inclusiv sporurile, în procent, din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, realizate de personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei ori parchetului sau INEC unde a funcţionat solicitantul înaintea eliberării din funcţia de personal auxiliar de specialitate.“ 15. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi. De asemenea, se invocă art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale precum şi art. 1 referitor la interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenţie. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 28 din 17 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 10 aprilie 2019, paragraful 17, şi Decizia nr. 502 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 5 noiembrie 2018, paragrafele 17-19, a reţinut că Legea nr. 567/2004 a prevăzut, în redactarea iniţială a art. 68, acordarea pensiei de serviciu personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. Articolul de lege menţionat a fost supus mai multor modificări succesive, iar prin art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, s-a dispus transformarea acestor pensii de serviciu în pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările şi completările ulterioare. Ca urmare, pensiile personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea au fost recalculate în temeiul principiului contributivităţii. Abrogând Legea nr. 19/2000, Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, a abrogat totodată, prin art. 196 lit. f), şi dispoziţiile art. 68-68^1 alin. (2) şi ale art. 68^2-68^4 din Legea nr. 567/2004. În consecinţă, pensiile acordate personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea au fost acordate, în continuare, pe principii contributive, în temeiul Legii nr. 263/2010. Considerând că se impune acordarea din nou a beneficiului pensiei de serviciu personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personalului de specialitate criminalistică şi personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienilor criminalişti din cadrul parchetelor, legiuitorul, prin art. I din Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, prevede completarea Legii nr. 567/2004 cu art. 68^5 care stabileşte condiţiile acordării acestui drept. 17. Referitor la susţinerea privind existenţa unei presupuse discriminări între persoanele care la data pensionării aveau o altă ocupaţie şi cele care la data pensionării deţineau calitatea de personal auxiliar al instanţelor de judecată, prin Decizia nr. 28 din 17 ianuarie 2019, precitată, paragraful 18, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 68^5 alin. (7) şi (8) din Legea nr. 567/2004, reglementând condiţiile în care se acordă pensia de serviciu, stabilesc că pot beneficia de aceasta persoanele care la data solicitării acestui drept nu mai au calitatea de personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, de personal de specialitate criminalistică şi de personal care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică şi de tehnician criminalist din cadrul parchetelor, dar au o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, vârsta de 60 de ani, iar eliberarea din funcţie a fost din motive neimputabile acestora. 18. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut în mod constant că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul lor valoric, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. Astfel, este la aprecierea legiuitorului reglementarea condiţiilor şi criteriilor care trebuie să fie îndeplinite pentru a beneficia de o categorie de pensie sau alta, cu obligaţia de a nu încălca exigenţele constituţionale şi de a respecta o cerinţă de rezonabilitate în stabilirea condiţiilor de pensionare - est modus in rebus (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012, şi Decizia nr. 501 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015). 19. De asemenea, Curtea a statuat în jurisprudenţa sa că, în considerarea situaţiei specifice a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferenţiate atât prin condiţii şi criterii de acordare derogatorii, cât şi printr-un mod de calcul şi un cuantum diferite ale pensiilor (în acest sens a se vedea Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006, Decizia nr. 455 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 22 iunie 2006, sau Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 16 aprilie 2007). 20. Având în vedere cele menţionate, prin Decizia nr. 28 din 17 ianuarie 2019, precitată, paragraful 21, Curtea a reţinut că acordarea pensiei de serviciu persoanelor care la data solicitării acestui drept nu au calitatea de personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, de personal de specialitate criminalistică şi de personal care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi de tehnician criminalist din cadrul parchetelor, dar au o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, vârsta de 60 de ani, iar eliberarea din funcţie a fost făcută din motive care nu pot fi imputabile acestora, nu poate conduce la constatarea unor discriminări şi privilegii. 21. Totodată, prin Decizia nr. 837 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 234 din 16 martie 2018, paragraful 24, Curtea a statuat că acordarea pensiei de serviciu la împlinirea vârstei de pensionare numai acelora care, în privinţa totalului vechimii lor în muncă, îndeplinesc condiţia de a fi lucrat un anumit număr de ani ca personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice nu poate conduce la constatarea unor discriminări pentru cei pensionaţi şi privilegii pentru cei încă nepensionaţi. 22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Aurel Buibaş în Dosarul nr. 885/111/2017 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 68^5 alin. (7) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 11 iulie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Bianca Drăghici -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
