Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, prin Direcţia Silvică Suceava, în Dosarul nr. 662/1/2019/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 988D/2019. 2. La apelul nominal răspunde, pentru partea Unitatea de Cult Parohia Ortodoxă „Naşterea Maicii Domnului“ Rădăuţi, doamna avocat Simona Oprea, din Baroul Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosar partea Unitatea de Cult Parohia Ortodoxă „Naşterea Maicii Domnului“ Rădăuţi a depus un punct de vedere în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. 4. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 2.143D/2019, nr. 2.214D/2019, nr. 2.694D/2019, nr. 2.695D/2019 şi nr. 2.696D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, prin Direcţia Silvică Suceava, în dosarele nr. 2.970/1/2018/a1, nr. 3.157/1/2018/a1, nr. 663/1/2019/a4, nr. 2.973/1/2018/a3 şi nr. 2.971/1/2018/a3 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă. 5. La apelul nominal se prezintă, pentru părţile Unitatea de Cult Filia Ciomîrtani (Nicani), Unitatea de Cult Parohia Ortodoxă „Sf. Cuvioasă Parascheva“ Rădăuţi, Unitatea de Cult Parohia Ortodoxă „Mihail şi Gavril“ Măneuţi, Unitatea de Cult „Sf. Ilie“ Gălineşti - Voitinel şi Unitatea de Cult Mănăstirea (Schitul) „Daniel Sihastru“, doamna avocat Simona Oprea, din Baroul Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 6. Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarele cauzelor părţile Unitatea de Cult Filia Ciomîrtani (Nicani), Unitatea de Cult Parohia Ortodoxă „Sf. Cuvioasă Parascheva“ Rădăuţi, Unitatea de Cult Parohia Ortodoxă „Mihail şi Gavril“ Măneuţi, Unitatea de Cult „Sf. Ilie“ Gălineşti - Voitinel şi Unitatea de Cult Mănăstirea (Schitul) „Daniel Sihastru“ au depus un punct de vedere în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. 7. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul părţilor Unitatea de Cult Filia Ciomîrtani (Nicani), Unitatea de Cult Parohia Ortodoxă „Sf. Cuvioasă Parascheva“ Rădăuţi, Unitatea de Cult Parohia Ortodoxă „Mihail şi Gavril“ Măneuţi, Unitatea de Cult „Sf. Ilie“ Gălineşti - Voitinel şi Unitatea de Cult Mănăstirea (Schitul) „Daniel Sihastru“ şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.143D/2019, nr. 2.214D/2019, nr. 2.694D/2019, nr. 2.695D/2019 şi nr. 2.696D/2019 la Dosarul nr. 988D/2019, care este primul înregistrat. 8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului părţilor prezente, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, menţionând în acest sens Decizia nr. 417 din 17 iunie 2021. Arată, în esenţă, că textul legal criticat este clar şi previzibil, întrucât printr-o interpretare logică a dispoziţiilor de procedură civilă se poate deduce că în cazul revizuirii indicat de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu poate fi luată în considerare contradictorialitatea în ceea ce priveşte considerentele hotărârii judecătoreşti. În continuare solicită respingerea, ca inadmisibilă, a criticii referitoare la invocarea autorităţii de lucru judecat în cel de-al doilea dosar şi la pronunţarea instanţei de judecată asupra acesteia, având în vedere că nu există o reglementare expresă în acest sens. 9. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 417 din 17 iunie 2021. Mai arată că unele critici de neconstituţionalitate intră sub incidenţa prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, având în vedere că, în realitate, acestea vizează modificarea legii. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 10. Prin Încheierile din 3 aprilie 2019, 4 aprilie 2019, 5 iunie 2019 şi 3 octombrie 2019, pronunţate în dosarele nr. 662/1/2019/a1, nr. 2.970/1/2018/a1, nr. 3.157/1/2018/a1, nr. 663/1/2019/a4, nr. 2.973/1/2018/a3 şi nr. 2.971/1/2018/a3, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă. Excepţia fost ridicată de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, prin Direcţia Silvică Suceava, în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri de revizuire. 11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât nu îndeplinesc condiţiile de claritate, previzibilitate şi predictibilitate necesar a fi îndeplinite de actele normative şi impuse din perspectiva principiului securităţii raporturilor juridice, respectiv a dreptului la un proces echitabil. 12. Art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă este neconstituţional în măsura în care se interpretează că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri nu este admisibilă decât dacă se pune problema unei contrarietăţi de dispozitive ale respectivelor hotărâri, iar nu şi a considerentelor acestora, şi exclusiv în ipoteza în care revizuentul nu a invocat autoritatea/puterea lucrului judecat în cadrul celui de-al doilea litigiu/instanţa învestită să se pronunţe asupra acestor chestiuni a omis să le analizeze. 13. De asemenea, se arată că este neconstituţională interpretarea, în sensul că revizuirea nu este admisibilă, în condiţiile în care revizuentul a invocat autoritatea de lucru judecat sub forma excepţiei procesuale sau ca apărare de fond, în cadrul celui de-al doilea proces, finalizat prin hotărârea judecătorească a cărei revizuire se cere, sau, în ipoteza în care revizuentul a invocat-o, instanţa a omis să se pronunţe asupra chestiunii învederate. 14. În susţinerea excepţiei este invocată şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la recunoaşterea şi necesitatea respectării principiului securităţii raporturilor juridice, respectiv Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012 sau Decizia nr. 651 din 25 octombrie 2018. 15. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă apreciază, în Dosarul nr. 988D/2019, că neclaritatea normei criticate rezultă din faptul că aceasta nu este suficient coroborată cu dispoziţiile art. 430 privind autoritatea de lucru judecat din Codul de procedură civilă, ceea ce a generat dificultăţi de interpretare şi aplicare. Astfel, pe de o parte, instanţele au considerat că se impune verificarea existenţei triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză în considerente şi dispozitiv atât în cauzele în care se invocă efectul negativ al autorităţii de lucru judecat sub forma excepţiei procesuale, dar şi în cazul în care se invocă efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat, sub forma valorificării prezumţiei ca mijloc de probă, iar alte instanţe au considerat că, în ceea ce priveşte efectul pozitiv, sintagma „inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă“ vizează aspecte decizorii care se opun unei alte judecăţi, fără a fi necesară îndeplinirea condiţiei triplei identităţi. Or, în condiţiile în care textul art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă este neclar şi imprecis, prin urmare, lipsit de previzibilitate, acesta poate constitui obiect al controlului de constituţionalitate din aceasta perspectivă. În ceea ce priveşte cea de-a doua teză invocată, aceea a neconstituţionalităţii cerinţei ca a doua instanţă să nu fi fost sesizată cu existenţa primei hotărâri şi să nu se fi pronunţat ea însăşi asupra autorităţii de lucru judecat, aceasta nu poate face obiectul unui control de constituţionalitate, în condiţiile în care o astfel de condiţie izvorăşte chiar din natura juridică a instituţiei revizuirii, care este o cale extraordinară de atac de retractare, şi nu o cale de reformare, pentru a se erija într-un recurs la recurs, în sensul posibilităţii efectuării unui control judiciar asupra dezlegării date respectivei excepţii a autorităţii de lucru judecat de către cea de-a doua instanţă în faţa căreia s-a invocat respectiva excepţie. 16. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă apreciază, în dosarele nr. 2.143D/2019, nr. 2.214D/2019, nr. 2.694D/2019, nr. 2.695D/2019 şi nr. 2.696D/2019, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât revizuirea este o cale extraordinară de atac promovată pentru a îndrepta erorile de fapt, în scopul restabilirii adevărului în cauză. Dispoziţiile legale criticate sunt norme de procedură, iar, în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) şi ale art. 129 din Constituţie, procedura de judecată şi exercitarea căilor de atac sunt stabilite numai prin lege. Legiuitorul are libertatea de a stabili condiţiile în care părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac şi modul în care pot fi probate. Instanţa supremă mai arată că nu sunt încălcate dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (3) şi nici cele ale art. 53, deoarece în cauză judecata se desfăşoară în faţa unei instanţe independente şi imparţiale, cu respectarea drepturilor procesuale ale părţilor. De asemenea, instanţa apreciază că textul legal criticat este formulat cu o precizie suficientă pentru a permite destinatarilor acestuia să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele ce pot rezulta din aplicarea acestuia. Dispoziţia legală criticată nu creează confuzie şi nu generează grave erori judiciare, de natură să conducă la situaţii juridice contradictorii. 17. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(1) Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: [... ] 8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri;“. 21. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept, securitatea raporturilor juridice şi calitatea legii, ale art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 417 din 17 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1035 din 29 octombrie 2021, a reţinut, referitor la imposibilitatea de a utiliza calea de atac a revizuirii în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, atunci când nerespectarea autorităţii de lucru judecat este determinată de contrarietatea considerentelor pe care se bazează hotărârile definitive potrivnice, că art. 461 alin. (1) din Codul de procedură civilă clarifică obiectul asupra căruia poartă orice cale de atac, stabilind că partea din hotărâre împotriva căreia se îndreaptă aceasta este soluţia cuprinsă în dispozitivul hotărârii. 23. Aşadar, revizuirea, la fel ca orice altă cale de atac, indiferent de caracterul acesteia - ordinară sau extraordinară, de reformare sau de retractare, devolutivă sau nedevolutivă -, se îndreaptă împotriva soluţiei cuprinse în dispozitivul hotărârii. Chiar dacă, în concepţia actuală a Codului de procedură civilă, se bucură de autoritate de lucru judecat atât dispozitivul hotărârii, cât şi considerentele pe care acesta se sprijină, după cum prevede art. 430 alin. (2) din Codul de procedură civilă, revizuirea întemeiată pe motivul nesocotirii autorităţii de lucru judecat nu poate viza decât soluţia pronunţată, de vreme ce efectul admiterii cererii de revizuire este, conform art. 513 alin. (4) din Codul de procedură civilă, anularea ultimei hotărâri, în întregul ei, fără analiza eventualei contrarietăţi existente între considerentele decisive ale hotărârilor în discuţie. 24. Curtea a mai reţinut că art. 461 alin. (2) din acelaşi cod reglementează şi problema considerentelor, în sensul că, potrivit acestuia, calea de atac poate să vizeze anumite considerente ale hotărârii, şi anume cele prin care s-au dat dezlegări unor probleme de drept ce nu au legătură cu judecata acelui proces sau care sunt greşite ori cuprind constatări de fapt ce prejudiciază partea. Într-o asemenea situaţie, instanţa, admiţând calea de atac, va înlătura acele considerente şi le va înlocui cu propriile considerente, menţinând soluţia cuprinsă în dispozitivul hotărârii atacate. Această ipoteză este valabilă însă numai în ceea ce priveşte căile de atac de reformare, întrucât necesită un control judiciar efectiv al hotărârii, iar nu şi în ceea ce priveşte căile de atac de retractare, aşa cum este revizuirea, ceea ce justifică, de altfel, soluţia pronunţată de instanţă în cazul încuviinţării cererii de revizuire pentru cazul hotărârilor potrivnice, constând în anularea celei din urmă hotărâri şi, după caz, trimiterea cauzei spre rejudecare. 25. În ceea ce priveşte considerentele prin care a fost soluţionată pe cale incidentală o chestiune litigioasă (aşa-numitele considerente decizorii), Curtea a observat că acestea nu pot constitui motiv de revizuire a celei de-a doua hotărâri, ca urmare a faptului că ar contraveni considerentelor decizorii cuprinse într-o altă hotărâre anterioară. Aceasta deoarece o astfel de ipoteză este exclusă de existenţa unei alte căi procedurale puse la îndemâna părţii interesate încă din timpul soluţionării celui de-al doilea proces, şi anume posibilitatea acesteia de a invoca excepţia autorităţii de lucru judecat cu referire la soluţia dată cu privire la aceeaşi chestiune litigioasă rezolvată pe cale incidentală într-o cauză precedentă. Prin urmare, în condiţii de diligenţă procesuală, se poate preveni apariţia unor considerente decizorii contradictorii, astfel încât să nu se mai pună problema unei eventuale revizuiri întemeiate pe un asemenea motiv. Se valorifică astfel efectul pozitiv al lucrului judecat, consacrat de art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă. 26. Sub aspectul susţinerii referitoare la admisibilitatea revizuirii hotărârii în situaţia în care în cauză a fost deja ridicată excepţia autorităţii de lucru judecat, iar instanţa s-a pronunţat asupra acesteia, dar a respins-o, Curtea a apreciat că aceasta nu se poate constitui într-o critică de neconstituţionalitate, ci reprezintă o problemă de aplicare a legii la cauză. 27. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să conducă la reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, soluţia pronunţată prin decizia menţionată şi considerentele pe care aceasta se sprijină îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă. 28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, prin Direcţia Silvică Suceava, în dosarele nr. 662/1/2019/a1, nr. 2.970/1/2018/a1, nr. 3.157/1/2018/a1, nr. 663/1/2019/a4, nr. 2.973/1/2018/a3 şi nr. 2.971/1/2018/a3 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 22 septembrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Andreea Costin ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
