Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mircea Ştefan │- judecător │
│Minea │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, prin Direcţia Silvică Argeş, în Dosarul nr. 3.126/205/2015 al Judecătoriei Câmpulung şi care constituie obiectul Dosarului nr. 233D/2016 al Curţii Constituţionale. 2. La apelul nominal răspunde, pentru Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, doamna Nela Cojocaru, consilier juridic cu delegaţie depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa celorlalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent învederează Curţii că Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, Direcţia Silvică Argeş a transmis note scrise prin care, în esenţă, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care reiterează argumentele cuprinse în motivarea scrisă a excepţiei de neconstituţionalitate ridicate şi precizează că, prin Decizia nr. 395 din 13 iunie 2017, Curtea a constatat că prevederile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 sunt constituţionale în măsura în care restituirea terenurilor forestiere aparţinând domeniului public al statului se realizează numai după trecerea prealabilă a acestor terenuri în domeniul privat al statului, în condiţiile legii. 5. Reprezentantul Ministerului Public, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, în considerarea Deciziei nr. 395 din 13 iunie 2017. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 8 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.126/205/2015, Judecătoria Câmpulung a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, prin Direcţia Silvică Argeş, într-o cauză având ca obiect soluţionarea acţiunii în constatarea nulităţii absolute parţiale a unui unui titlu de proprietate şi a unui proces-verbal de punere în posesie emise de către Comisia judeţeană Argeş de aplicare a Legii fondului funciar şi, respectiv, de Comisia locală pentru aplicarea Legii fondului funciar din comuna Lereşti, judeţul Argeş, în favoarea Obştei Moşnenilor Slăniceni, pentru o suprafaţă de teren forestier. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că prevederile legale criticate conduc la diminuarea domeniului public al statului, cu încălcarea principiului constituţional al inalienabilităţii bunurilor proprietate publică. Se arată că textul de lege criticat este în contradicţie cu principiul enunţat la art. 2 lit. d) din lege, referitor la menţinerea justului echilibru între interesul particular al foştilor proprietari şi interesul general al societăţii, cu atât mai mult cu cât legile reparatorii au stabilit în mod precis perioada de referinţă a preluării abuzive a imobilelor ce fac obiect al retrocedării, respectiv între 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Astfel, nu este echitabil să se realizeze reconstituirea în natură a terenurilor forestiere ce se aflau în proprietatea publică a statului înainte de 6 martie 1945 sau care au intrat în domeniul public al statului după această dată, având în vedere că statul „nu este culpabil pentru niciuna din cauzele lipsei terenului forestier destinat reconstituirii“, cauze care, în opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, ar cuprinde „imperfecţiunea legilor reparatorii şi modul greşit sau ilegal de aplicare a procedurilor de reconstituire în etapa administrativ-jurisdicţională şi judecătorească“ a procesului de reconstituire a dreptului de proprietate asupra acestei categorii de terenuri. Se mai arată că textul de lege criticat creează o inegalitate de tratament faţă de persoanele îndreptăţite la măsuri reparatorii în temeiul art. 12 din Legea nr. 165/2013, respectiv în privinţa terenurilor agricole sau de altă natură decât cele forestiere, în cazul cărora atribuirea terenului pe alt amplasament se face, în ordine, pe terenurile din rezerva comisiei locale de fond funciar, pe terenurile proprietate publică, trecute, în condiţiile legii, în proprietatea privată a statului şi, respectiv, pe terenurile ocupate de izlazuri. Se invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 605 şi nr. 652 din 28 aprilie 2009, prin care a fost constatată neconstituţionalitatea prevederilor art. 24 alin. (1^2), (1^4), (2) şi (3) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, în ceea ce priveşte dreptul foştilor proprietari de a opta pentru atribuirea unei suprafeţe echivalente din fondul forestier proprietate de stat. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, singura modalitate de protejare a terenurilor forestiere aflate în proprietatea publică a statului ar trebui să fie excluderea de la reconstituirea dreptului de proprietate. 8. Judecătoria Câmpulung apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând, în esenţă, că textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate, având în vedere prevederile art. 6 şi ale art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. Invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 73 din 19 iulie 1995, nr. 751 din 1 iunie 2010 şi nr. 748 din 4 noiembrie 2015. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 748 din 4 noiembrie 2015, paragraful 28, referitor la bunurile proprietate publică a statului. Mai arată că, în măsura în care prevederile legale criticate ar fi de natură să creeze divergenţe de interpretare şi aplicare la nivelul instanţelor judecătoreşti, inclusiv prin coroborarea cu sistemul legislativ în vigoare, se poate face aplicarea dispoziţiilor privind asigurarea unei practici judiciare unitare cuprinse în Codul de procedură civilă. De asemenea, potrivit jurisprudenţei constante a instanţei de contencios constituţional, interpretarea şi aplicarea normelor legale sunt apanajul exclusiv al instanţelor de judecată, precum şi al instituţiilor chemate să aplice legea, astfel încât excepţia de neconstitutionalitate este inadmisibilă din această perspectivă. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susţinerile reprezentantului autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, care au următoarea redactare: „(1) În situaţia în care restituirea terenurilor forestiere pe vechile amplasamente nu este posibilă, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe alte amplasamente de pe raza unităţii administrativ-teritoriale, chiar dacă acestea s-au aflat în proprietatea statului român înainte de anul 1948, au intrat ulterior în proprietatea statului sau au fost incluse în amenajamente silvice după această dată.“ 14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, art. 136 alin. (2) privind garantarea şi ocrotirea proprietăţii publice, art. 136 alin. (3) referitor la bunurile ce fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi în art. 136 alin. (4) privind exercitarea dreptului de proprietate publică. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, din analiza cauzei în care aceasta a fost ridicată, rezultă că reclamanta Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva - Direcţia Silvică Argeş a chemat în judecată pe pârâtele Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Argeş, Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Argeş şi Obştea Moşnenilor Slăniceni, judeţul Argeş. Prin acţiunea introductivă de instanţă, reclamanta a solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale a unor titluri de proprietate şi procese-verbale de punere în posesie, emise în anul 2006 şi în anul 2011, în favoarea pârâtei Obştea Moşnenilor Slăniceni. Temeiul de drept invocat în cadrul acţiunii în constatarea nulităţii absolute îl constituie art. III alin. (1) lit. a) subpunctul (vi) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997, potrivit căruia: „(1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 (…): a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt: (...) (vi) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deţinut anterior în proprietate astfel de terenuri.“ 16. Curtea reţine, prin urmare, că obiectul litigiului dedus soluţionării judecătorului a quo îl reprezintă contestarea valabilităţii unui titlu de proprietate emis în temeiul Legii fondului funciar, contestare care a intervenit ulterior încheierii procesului de restituire a imobilelor în cauză, în acord cu regimul juridic al nulităţii absolute, care poate fi invocată oricând şi de orice persoană interesată. 17. Pe de altă parte, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, act normativ ce dispune în legătură cu finalizarea procesului de restituire, în natură sau în echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România şi care vizează cererile de restituire depuse la entităţile învestite de lege şi încă nesoluţionate până la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, cauzele în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor, precum şi cauzele aflate pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunţată în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României, la data intrării în vigoare a aceleiaşi legi. 18. Aşadar, faţă de obiectul litigiului în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, aceasta este inadmisibilă în raport cu prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nefiind îndeplinită condiţia legăturii cu soluţionarea cauzei. Sintagma „legătură cu soluţionarea cauzei“, cuprinsă în dispoziţiile de lege menţionate, presupune „atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului“ (a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 289 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 10 iulie 2014, paragraful 25, sau Decizia nr. 756 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 11 februarie 2015, paragraful 16). 19. Or, având în vedere că în cauză se pune problema constatării ineficacităţii unor acte juridice de reconstituire a dreptului de proprietate, respectiv a unor titluri de proprietate şi procese-verbale de punere în posesie, iar nu a constituirii dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pe alte amplasamente, aflate în proprietatea statului, aşa cum dispune textul de lege criticat, invocarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate nu este de natură să producă un efect juridic concret în cauza dedusă soluţionării instanţei de judecată. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, prin Direcţia Silvică Argeş, în Dosarul nr. 3.126/205/2015 al Judecătoriei Câmpulung. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Câmpulung şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 15 iunie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
