Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ion-Marius Marinaş, Liana Ciurezu şi Societatea S&P Transcomexim - S.R.L., prin Expert Com S.P.R.L., ambele cu sediul în Craiova, în Dosarul nr. 1.883/54/2018 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 619D/2019. 2. La apelul nominal răspunde, pentru autorii excepţiei de neconstituţionalitate Liana Ciurezu şi Ion-Marius Marinaş, domnul avocat Eugen Tiţoiu din Baroul Dolj, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, care menţionează, cu titlu prealabil, că nu mai reprezintă Societatea S&P Transcomexim - S.R.L., întrucât aceasta a fost radiată. În continuare, pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate. Precizează că obiectul acesteia, raportat la dosarul de fond, este teza întâi a art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă. Susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale în măsura în care nu se referă şi la considerentele unei hotărâri judecătoreşti. În acest sens arată că motivarea este elementul esenţial al unei hotărâri judecătoreşti şi reprezintă temelia unui stat de drept şi a supremaţiei Constituţiei şi a legilor. Hotărârea judecătorească reprezintă modalitatea în care justiţiabilul acceptă chiar şi o soluţie nefavorabilă. În continuare, precizează că are cunoştinţă de deciziile Curţii Constituţionale nr. 66 din 28 ianuarie 2021 şi nr. 822 din 9 decembrie 2021. Însă prima decizie se referă la cea de-a doua teză a dispoziţiei legale criticate. Este adevărat că revizuirea este o cale extraordinară de atac, nedevolutivă, de retractare, în care sunt criticate erorile de fapt care se produc în cadrul unei judecăţi, însă judecata are în vedere fondul cauzei şi pretenţiile deduse judecăţii. Însă există şi posibilitatea ca judecătorul cauzei să se pronunţe pe cu totul altceva. 4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că există jurisprudenţă în materie, respectiv Decizia nr. 822 din 9 decembrie 2021, prin care dispoziţiile legale criticate au fost analizate prin raportare la critici similare. Mai precizează că revizuirea poate fi formulată doar împotriva hotărârilor judecătoreşti expres şi limitativ prevăzute de lege, în caz contrar fiind încălcat principiul legalităţii căii de atac prevăzut de art. 457 din Codul de procedură civilă. 5. În replică, având cuvântul, reprezentantul autorilor excepţiei de neconstituţionalitate susţine că este reglementată soluţia legislativă potrivit căreia considerentele hotărârii judecătoreşti au autoritate de lucru judecat. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 19 februarie 2019, astfel cum a fost rectificată prin Încheierea din 19 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.883/54/2018, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ion-Marius Marinaş, Liana Ciurezu şi Societatea S&P Transcomexim - S.R.L., prin Expert Com S.P.R.L., ambele cu sediul în Craiova, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale în măsura în care nu se aplică şi considerentelor hotărârilor judecătoreşti. Astfel, considerentele decisive care formează obiect al revizuirii în speţă şi prin care este evocat fondul litigiului, stabilind un alt obiect al cererii de chemare în judecată, au autoritate de lucru judecat, conform prevederilor art. 430 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Aşadar, stabilirea admisibilităţii acestui caz de revizuire numai la dispozitivul unei hotărâri judecătoreşti, şi nu şi la considerentele acesteia este de natură să creeze discriminări şi inegalităţi între justiţiabili prin restrângerea, într-un mod nerezonabil, a accesului la justiţie „a acelora care se află în situaţia de a nu putea avea acces la calea de atac extraordinară şi de retractare“. 8. Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, întrucât se aplică tuturor persoanelor prevăzute în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare. De asemenea, principiul asigurării egalităţii cetăţenilor în exercitarea drepturilor lor procesuale, inclusiv a căilor de atac, este respectat prin instituirea unor reguli speciale inclusiv în ceea ce priveşte căile de atac. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: - Art. 509 alin. (1) pct. 1: "(1) Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: 1. s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut;." 13. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiţie şi ale art. 124 - Înfăptuirea justiţiei. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prin Decizia nr. 366 din 3 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 iulie 2021, paragrafele 21 şi 22, a reţinut că art. 461 alin. (1) din Codul de procedură civilă clarifică obiectul asupra căruia poartă orice cale de atac, stabilind că partea din hotărâre împotriva căreia se îndreaptă aceasta este soluţia cuprinsă în dispozitivul hotărârii. Aşadar, revizuirea, la fel ca orice altă cale de atac, indiferent de caracterul acesteia - ordinară sau extraordinară, de reformare sau de retractare, devolutivă sau nedevolutivă -, se îndreaptă împotriva soluţiei cuprinse în dispozitivul hotărârii. 15. Este adevărat că art. 461 alin. (2) reglementează şi problema considerentelor, în sensul că, potrivit acestuia, calea de atac poate să vizeze anumite considerente ale hotărârii, şi anume cele prin care s-au dat dezlegări unor probleme de drept ce nu au legătură cu judecata acelui proces sau care sunt greşite ori cuprind constatări de fapt ce prejudiciază partea. Într-o asemenea situaţie, instanţa, admiţând calea de atac, va înlătura acele considerente şi le va înlocui cu propriile considerente, menţinând soluţia cuprinsă în dispozitivul hotărârii atacate. Însă această ipoteză este valabilă numai în ceea ce priveşte căile de atac de reformare, întrucât necesită un control judiciar efectiv al hotărârii, iar nu şi în ceea ce priveşte căile de atac de retractare, aşa cum este revizuirea. 16. Potrivit jurisprudenţei Curţii, revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare, nedevolutivă, care vizează remedierea procesuală a erorilor de judecată care au condus la stabilirea greşită a situaţiei de fapt prin hotărârea atacată şi poate fi exercitată împotriva unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul şi care poate fi cerută doar pentru ipotezele prevăzute de lege, enumerate în cuprinsul articolului menţionat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 822 din 9 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 24 februarie 2022, paragrafele 13 şi 14). 17. Prin urmare, având în vedere cele de mai sus, textul de lege criticat permite promovarea acestei căi de atac dacă „s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut“ şi nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate. Aşadar, prevederea criticată care vizează inadvertenţele dintre obiectul procesului - stabilit în baza principiului disponibilităţii prevăzut de art. 9 din Codul de procedură civilă - şi ceea ce instanţa a pronunţat nu încalcă dreptul de acces liber la justiţie care, potrivit jurisprudenţei Curţii, nu presupune dreptul de acces la toate structurile judecătoreşti - judecătorii, tribunale, curţi de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - şi nici la toate căile de atac prevăzute de lege - apel, recurs, contestaţie în anulare, revizuire. Mai mult, nicio dispoziţie cuprinsă în Legea fundamentală nu instituite obligativitatea legiuitorului de a garanta parcurgerea în fiecare cauză a tuturor gradelor de jurisdicţie, ci, dimpotrivă, potrivit art. 129 din Constituţie, căile de atac pot fi exercitate în condiţiile legii (a se vedea, de exemplu, Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, deciziile nr. 622 din 26 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 28 august 2007, nr. 590 din 4 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 3 iunie 2010, nr. 1.137 din 13 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 5 octombrie 2011, sau nr. 396 din 26 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 31 mai 2012). De altfel, nu este contrară principiului egalităţii instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce priveşte căile de atac, cât timp ele asigură egalitatea juridică a cetăţenilor în utilizarea lor (a se vedea, în acest sens, de exemplu, deciziile nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, sau nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011). Or, această condiţie este îndeplinită de reglementarea cuprinsă în textul de lege criticat, toate persoanele interesate având posibilitatea de a formula calea de atac a revizuirii atâta vreme cât este incident cazul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă. 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ion-Marius Marinaş, Liana Ciurezu şi Societatea S&P Transcomexim - S.R.L., prin Expert Com S.P.R.L., ambele cu sediul în Craiova, în Dosarul nr. 1.883/54/2018 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 22 septembrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
