Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Ion P. Ciucur în Dosarul nr. 3.613/118/2018* al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.684D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 888 din 15 decembrie 2020. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 11 septembrie 2019, îndreptată prin Încheierea din 4 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.613/118/2018*, Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Ion P. Ciucur într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece sunt neclare, nu au un caracter precis şi previzibil şi lasă loc de interpretări diferite. Astfel, sintagma „baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi“ este confuză. Legea-cadru nr. 284/2010 referitoare la salarizare, în vigoare la acea dată, nu are nicio prevedere legală care să reglementeze cum se face actualizarea conform acestei legi. Autorul excepţiei arată că, deşi ne aflăm în faţa unei schimbări radicale a sistemului de salarizare, trecându-se treptat, începând cu anul 2000, la o altă structură a salariului, care cuprinde mai multe elemente noi susţinute financiar din cuantumul salariului anterior prin micşorarea valorii elementelor din care era compus acesta, art. 109 din Legea nr. 223/2015 nu are în cuprinsul său reglementări care să explice cum se face actualizarea corectă a veniturilor care au fost transferate din valoarea vechiului salariu pentru a susţine financiar elemente cu denumiri noi din noua structură a salariului. Astfel, până în anul 2000, în structura salariului erau 3 elemente principale: salariul funcţiei, solda de grad, vechimea (în procente) şi, pentru unii, prima de conducere. Prin legi consecutive, după anul 2000, alături de elementele tradiţionale care compuneau salariul, s-au introdus o mulţime de sporuri. Cum însă statul nu avea alte fonduri să susţină financiar aceste sporuri, toate aceste modificări structurale s-au făcut pe seama salariului existent, care nu a crescut cum ar fi fost normal, fiecare din legile anuale privind salarizarea precizând că ordonatorii de credit trebuie să urmărească ca niciun salariu să nu fie mai mic decât cel din luna decembrie a anului anterior. Aşadar, salariul lunar existent la acea dată a fost dezmembrat în două segmente. O parte era reprezentată de elemente care-l compuneau (funcţie, grad, vechime, comandă), iar cealaltă parte, a cărei valoare a crescut continuu pe seama scăderii valorii elementelor de bază, a fost destinată pentru plata sporurilor. Valoarea elementelor de bază a scăzut continuu prin scăderea valorii de referinţă sectorială de la 1.187 lei, cât era stabilit prin Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003, la 197,33 lei (sub nivelul salariului minim pe economie), prin Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008, care a stat la baza calculării pensiei. Se susţine că statul n-a contribuit financiar la plata sporurilor nou-create, acestea fiind suportate din valoarea salariului anterior rezultată chiar din legislaţia care le-a creat. Supravieţuirea elementelor salariale care compuneau salariul funcţiei s-a realizat prin includerea unor sporuri, sub forma unor sume compensatorii cu caracter tranzitoriu până la intrarea în vigoare, la 1 februarie 2017, a Hotărârii Guvernului nr. 1/2017 care instituie valoarea salariului minim pe economie la 1.450 lei lunar, fără sporuri sau alte adaosuri. În consecinţă, sporurile sunt diviziuni ale vechii retribuţii, deci valoarea lor a existat în salariul realizat al celor retribuiţi după vechiul sistem de salarizare. În acest cadru legislativ confuz şi insuficient explicativ al art. 109, pentru aplicarea Legii nr. 223/2015, a fost emisă o procedură privind recalcularea pensiilor prin care nu se prevede să se facă actualizarea bazei de calcul stabilită aşa cum spune art. 28, adică a salariului lunar, ci se dispune să se facă transpunerea veniturilor realizate în cele 6 luni alese în raport cu elementele componente aşa cum existau ele în statele de plată, la valoarea pe care o au acele elemente conform legislaţiei salarizării actuale. Neexistând un cadru legal suficient de explicit, prin procedura de recalculare a pensiilor este greşit interpretată sintagma „salarii brute realizate în 6 luni alese“, nerecunoscându-se că sporurile fac parte din salariul lunar, aşa cum este menţionat în art. 28 din Legea nr. 223/2015, coroborat cu art. 3 din Legea-cadru nr. 284/2010, care defineşte clar salariul lunar ca fiind compus din salariul funcţiei de bază plus sporuri. 6. Invocând dispoziţiile art. 555 din Codul civil, autorul excepţiei susţine că o mare parte din valoarea veniturilor salariale realizate nu este recunoscută la stabilirea bazei de calcul pentru recalcularea pensiilor şi, în consecinţă, pensionarii sunt îngrădiţi în dreptul lor de folosinţă asupra proprietăţii, încălcându-se astfel prevederile art. 44 alin. (1) din Constituţie. 7. De asemenea, în rândul pensionarilor care au acelaşi grad, aceeaşi vechime, funcţie s-au creat categorii pe care legea nu le tratează egal: categoria celor pensionaţi după anul 2000 (mai ales după 2004), ale căror pensii au crescut, uneori chiar destul de mult, şi ceilalţi, pensionaţi înainte de anul 2000, cărora le-au scăzut pensiile chiar şi de 3-4 ori. Prin aceste diferenţe exagerate, cetăţenii României care au servit patria în acelaşi mod precum colegii lor de azi se consideră discriminaţi, trataţi inegal, deoarece, chiar în condiţii de identitate de grad, funcţie, vechime, calificative, sarcini de serviciu etc., pensiile sunt uneori chiar de 4 ori mai mici. Nici faptul că s-a păstrat în plată pensia anterioară, conform art. 111 din Legea nr. 223/2015, nu rezolvă această discrepanţă. În consecinţă, autorul excepţiei susţine că se încalcă şi prevederile art. 16 din Constituţie. 8. Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal consideră că dispoziţiile art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 nu creează un tratament discriminatoriu pentru militarii aflaţi la pensie şi nu conduc la nerespectarea dispoziţiilor cuprinse în alte legi referitoare la pensiile militarilor. Ceea ce invocă autorul excepţiei ca fiind o încălcare a dispoziţiilor constituţionale reprezintă, de fapt, aspecte care ţin de aplicarea dispoziţiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, ceea ce excedează aprecierii de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, astfel cum au fost modificate prin art. 40 pct. 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, şi care au următorul cuprins: „Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările ulterioare, precum şi pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie şi baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi.“ 13. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 109 din Legea nr. 223/2015 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, iar prin mai multe decizii, spre exemplu, Decizia nr. 783 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 6 mai 2019, Decizia nr. 838 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 6 aprilie 2020, Decizia nr. 839 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 26 martie 2020, Decizia nr. 843 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 2 aprilie 2020, Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, Decizia nr. 766 din 22 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 15 ianuarie 2021, sau Decizia nr. 888 din 15 decembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 31 martie 2021, Curtea Constituţională a respins excepţiile de neconstituţionalitate. 15. Astfel, Curtea a statuat că, în acord cu dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale, „în condiţiile legii“, legiuitorul beneficiază de o libertate apreciabilă în reglementarea pensiilor, reţinând, printre altele, că limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite nu se pot stabili decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. 16. Examinând criticile vizând, în esenţă, faptul că între militarii pensionaţi în perioade diferite de timp există diferenţe în ceea ce priveşte baza de calcul al pensiei, întrucât sunt avute în vedere elemente de salarizare diferite, Curtea a reţinut că, prin recalcularea pensiilor stabilite în temeiul reglementărilor anterioare, legiuitorul a urmărit instituirea unui sistem al pensiilor militare de stat organizat după principii unitare. Deşi prin acest demers legiuitorul poate institui reglementări prin care să urmărească diminuarea ori înlăturarea diferenţelor de tratament juridic dintre persoanele care s-au pensionat în temeiul unor acte normative diferite, succesive, acest demers nu reprezintă o obligaţie ce decurge din prevederile constituţionale ale art. 16. Curtea a mai reţinut că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale ale art. 16, care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 838 din 12 decembrie 2019, precitată, paragraful 18). 17. Totodată, Curtea a arătat că existenţa unor discrepanţe între persoanele pensionate în temeiul unor acte normative diferite nu îndreptăţeşte calificarea reglementării ca fiind discriminatorie şi, prin aceasta, neconstituţională, esenţială fiind voinţa legiuitorului de a le elimina, chiar dacă un atare deziderat se realizează printr-un proces cu derulare în timp, şi nu dintr-o dată, ceea ce, pentru raţiuni evidente, nu este practic posibil. 18. În consecinţă, Curtea a constatat că prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie nu sunt încălcate. 19. Referitor la critica formulată din perspectiva dreptului de proprietate, Curtea a reţinut că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, Decizia din 2 martie 2006, pronunţată în Cauza Mamonov împotriva Rusiei, articolul 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la dreptul la respectarea bunurilor, nu poate fi înţeles în sensul că îndreptăţeşte o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. Nici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. 20. De asemenea, Curtea a constatat că, potrivit art. 111 din Legea nr. 223/2015, „în situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 şi cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului“. În consecinţă, Curtea a constatat că prevederile art. 44 din Constituţie nu sunt încălcate. 21. Întrucât până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în prezenta cauză. 22. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, invocată prin prisma pretinsei lipse de claritate a sintagmei „baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea (...)“ din cuprinsul art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, Curtea reţine că absenţa unei definiţii nu reprezintă, în mod necesar, un impediment pentru destinatarii legii de a-şi adapta conduita la prescripţiile acesteia. Aşa cum a subliniat Curtea Constituţională, în concordanţă cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, nevoia de elucidare a punctelor neclare şi de adaptare la circumstanţele schimbătoare va exista întotdeauna. Deşi certitudinea în redactarea unei legi este un lucru dorit, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situaţie. Rolul decizional conferit instanţelor urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor (a se vedea, spre exemplu, în Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016). Ca atare, soluţionarea pretinsei neclarităţi a sintagmei invocate din cuprinsul art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în vederea interpretării şi aplicării normei, reprezintă un atribut al puterii judecătoreşti, nefiind de resortul controlului de constituţionalitate. 23. Curtea observă că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, prin Decizia nr. 63 din 26 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.295 din 28 decembrie 2020, a dezlegat chestiunea de drept referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, stabilind că: „Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate, prin transpunerea fiecărui element component al soldei/salariului lunar brut realizat la funcţia de bază, stabilit potrivit legilor de salarizare în vigoare la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a se face distincţie după cum acest cuantum brut actualizat este mai mare sau mai mic faţă de cel al soldelor/salariilor lunare brute realizate în perioada aleasă de viitorul pensionar, ceea ce poate semnifica inclusiv diminuarea bazei de calcul alese în măsura în care, la data deschiderii drepturilor de pensie, acestuia îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.“ 24. De asemenea, soluţionarea aspectelor care vizează, în realitate, verificarea legalităţii unor acte normative prin care se realizează executarea dispoziţiilor Legii nr. 223/2015 revine instanţelor judecătoreşti, pe calea contenciosului administrativ. 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ion P. Ciucur în Dosarul nr. 3.613/118/2018* al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 10 iunie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
