Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 411 din 24 septembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 411 din 24 septembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 127 din 12 februarie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena     │-                 │
│Chiorean           │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Lucian Gabriel Onea în Dosarul nr. 687/42/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.641D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune, în esenţă, concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece, în realitate, problema dedusă judecăţii Curţii Constituţionale este una de interpretare a dispoziţiilor legale criticate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 16 septembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 687/42/2019, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Lucian Gabriel Onea întro cauză având ca obiect anularea deciziei Uniunii Naţionale a Barourilor din România prin care s-a dispus respingerea contestaţiei formulate împotriva unei decizii a Consiliului Baroului Prahova prin care a fost respinsă cererea de reînscriere în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale în măsura în care prin sintagma „exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu activitatea salarizată în cadrul altei profesii“ s-ar înţelege existenţa unei stări de incompatibilitate inclusiv în perioada de suspendare a salarizării şi a funcţiei de procuror a unui avocat incompatibil care, în perioada în care este suspendat din funcţia de procuror, ar putea exercita profesia de avocat şi nu s-ar putea reactiva în tabloul avocaţilor pe perioada suspendării funcţiei care a atras starea de incompatibilitate în exercitarea profesiei de avocat. Dacă sar interpreta că exercitarea profesiei de avocat ar fi incompatibilă cu activitatea suspendată din funcţia de procuror ar fi încălcate prevederile art. 16 din Constituţie, întrucât o asemenea interdicţie ar interveni doar în privinţa unei singure categorii profesionale. De asemenea, ar fi încălcate şi prevederile art. 41 alin. (1) din Constituţie, deoarece dreptul la muncă nu poate fi îngrădit.
    6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că, în măsura în care prin sintagma „exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu activitatea salarizată în cadrul altei profesii“ s-ar înţelege existenţa unei stări de incompatibilitate a unui avocat suspendat din profesie pentru exercitarea unei alte profesii, adică inclusiv în perioada de suspendare din funcţia de magistrat, atunci împrejurarea imposibilităţii legale de reactivare în profesia de avocat determină o semnificaţie cu aparenţă de neconstituţionalitate, deoarece tinde să limiteze disproporţionat dreptul la muncă al reclamantului care deja a dobândit (anterior) calitatea de avocat, punând, la modul general, persoanele aflate în astfel de ipoteză în situaţie inferioară, discriminatorie, faţă de alte persoane suspendate din profesia de avocat şi care a priori pot primi dreptul de a reintra activ în profesie numai pe baza unei cereri adresate baroului. Ca atare, la o primă analiză, textul de lege criticat poate să conducă la încălcarea prevederilor art. 16 din Constituţie privind egalitatea în faţa legii, respectiv a dreptului la muncă stabilit de art. 41 alin. (1) din Constituţie. Acest raţionament poate fi corelat cu regimul juridic al instituţiei suspendării din funcţia de magistrat reglementat de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi al procurorilor, în sensul că legea specială pentru statutul magistraţilor reglementează numai suspendarea din funcţie din iniţiativa Consiliului Superior al Magistraturii, adică în afara voinţei magistratului care în paralel are şi calitatea de avocat incompatibil/suspendat pentru incompatibilitate în temeiul legii privind profesia de avocat. În concluzie, în interpretarea întregului tablou constituţional aplicabil la speţă, instanţa de judecată apreciază că are relevanţă şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 45 din 30 ianuarie 2018 privind soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate asupra Legii de modificare şi completare a Legii nr. 303/2004, în ceea ce priveşte instituţia suspendării din funcţie a magistraţilor, precum şi incompatibilităţile acestora, în sensul de a aprecia la nivelul înţelesului textelor de lege incidente dacă pe durata suspendării din funcţia de magistrat este admisibilă exercitarea profesiei liberale de avocat sau altor profesii liberale, în condiţiile în care calitatea de magistrat este menţinută, dar nu poate fi exercitată, iar dreptul la muncă în sine nu poate fi golit de conţinut.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 15 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 mai 2018, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins: „Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu: a) activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat;“.
    11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia este nemulţumit de interpretarea şi aplicarea textului de lege criticat - care instituie incompatibilitatea exercitării profesiei de avocat cu activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat - în cazul concret dedus judecăţii instanţei care a sesizat Curtea Constituţională, autorul excepţiei fiind suspendat din funcţia de procuror.
    13. Or, interpretarea textelor de lege aplicabile situaţiei concrete în scopul aplicării corecte a legii în cauza dedusă judecăţii instanţei care a sesizat Curtea Constituţională nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, ci a instanţelor judecătoreşti. Astfel, interpretarea normelor de lege reprezintă operaţiunea de stabilire a conţinutului şi a sensului la care acestea se referă şi este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii situaţiei de fapt concrete din cauză, instanţa de judecată fiind ţinută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Aşa cum a stabilit Curtea, în mod constant, în jurisprudenţa sa, interpretarea legilor este o operaţiune raţională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării şi respectării legii, având ca scop clarificarea înţelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. Oricât de clar ar fi textul unei dispoziţii legale - se arată în Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Cauza C.R. împotriva Regatului Unit, paragraful 34 - în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, sau Decizia nr. 360 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010).
    14. În consecinţă, problema de drept invocată de autorul excepţiei şi dedusă spre soluţionare Curţii Constituţionale este, în realitate, una de interpretare şi de aplicare a legii la cazul concret dedus judecăţii instanţei care a sesizat Curtea Constituţională. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată.
    15. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 51/1995, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.
    16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Lucian Gabriel Onea în Dosarul nr. 687/42/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ioana Marilena Chiorean


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 411 din 24 septembrie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016