Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 410 din 24 septembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 410 din 24 septembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 104 din 4 februarie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena     │-                 │
│Chiorean           │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Petre Popescu în Dosarul nr. 4.737/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.633D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în esenţă, pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 645 din 28 noiembrie 2023.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 17 septembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 4.737/3/2020, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Petre Popescu într-o cauză având ca obiect anularea unei hotărâri din 2019 emisă de Comisia de Contestaţii a Ministerului Apărării Naţionale şi a unor decizii privind actualizarea dreptului la pensie de serviciu şi obligarea Direcţiei Instanţelor Militare Bucureşti din cadrul Ministerului Apărării Naţionale de a modifica baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei de serviciu a reclamantului, prin includerea sporurilor de care acesta a beneficiat în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege criticat este lipsit de claritate şi previzibilitate, ceea ce contravine art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât nu prevede expressis verbis dacă în categoria sporurilor avute în vedere în ultima lună de activitate înainte de data pensionării intră şi drepturile speciale de care au beneficiat magistraţii militari în ultima lună de activitate. Or, într-o interpretare bazată pe dispoziţiile constituţionale, baza de calcul a drepturilor de pensie trebuie să o constituie, în temeiul art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, procentul legal prevăzut din indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, având în vedere că la stabilirea bazei de calcul a drepturilor de pensie legea nu distinge în cadrul magistraţilor militari între sporurile sau adaosurile salariale cuvenite în virtutea calităţii de judecător sau procuror şi cele care se cuvin acestora prin raportare la statutul de militar activ al Ministerului Apărării Naţionale.
    6. În acest sens se invocă jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti, precum şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la criteriile privind calitatea legii şi la exigenţele de tehnică legislativă specifice normelor juridice, precum şi dispoziţiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă în elaborarea actelor normative.
    7. Referitor la încălcarea prevederilor art. 16 din Constituţie, se susţine că dispoziţia legală criticată introduce o discriminare între judecătorii militari pensionaţi, arătându-se că este o absurditate a susţine că numai judecătorii militari care au optat pentru pensie militară de serviciu beneficiază de drepturile băneşti aferente calităţii de magistrat militar. În acest sens, se invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul nediscriminării.
    8. În final, în ceea ce priveşte încălcarea dispoziţiilor art. 44 şi 136 din Constituţie şi a celor ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, autorul excepţiei arată că prin neincluderea sporurilor specifice calităţii de militar în baza de calcul avută în vedere la calculul pensiei de serviciu de magistrat, se încalcă dreptul fundamental de proprietate, dat fiind că în timpul activităţii acesta a achitat o cotă de contribuţie de asigurări sociale, stabilită în raport cu valoarea drepturilor salariale încasate în calitate de magistrat militar, aşa încât este just ca drepturile de pensie să fie calculate prin luarea în considerare a drepturilor speciale cuvenite militarilor.
    9. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, care, la data ridicării excepţiei, aveau următorul conţinut: „(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.“
    14. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, Legea nr. 303/2004 a fost abrogată în integralitatea sa, fiind înlocuită prin Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, care a intrat în vigoare la 16 decembrie 2022.
    15. Având însă în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, instanţa de contencios constituţional se va pronunţa asupra dispoziţiilor de lege indicate de autorul excepţiei, care sunt aplicabile în cauza în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate.
    16. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 alin. (1)-(4) şi art. 136 alin. (5) privind proprietatea privată. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 privind dreptul de proprietate privată din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că asupra dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, criticate de acelaşi autor al excepţiei, cu o motivare similară, Curtea s-a mai pronunţat, prin Decizia nr. 645 din 28 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 16 ianuarie 2024.
    18. Curtea a observat că autorul critica prevederile referitoare la pensia de serviciu de care beneficiază magistraţii la împlinirea vârstei de 60 de ani, pe motiv că ar fi lipsite de claritate şi previzibilitate întrucât nu precizează în mod explicit dacă în categoria sporurilor avute în vedere în ultima lună de activitate înainte de data pensionării - care se iau în calcul pentru stabilirea cuantumului pensiei - intră şi drepturile speciale de care au beneficiat magistraţii militari în ultima lună de activitate. Autorul susţinea că neincluderea sporurilor specifice calităţii de militar în baza de calcul avută în vedere la calculul pensiei de serviciu de magistrat încalcă dreptul de proprietate privată garantat la nivel constituţional.
    19. Faţă de aceste critici, Curtea a reţinut că Legea nr. 303/2004 conţinea o serie de reglementări dedicate categoriei judecătorilor şi procurorilor militari, recunoscându-le acestora, prin art. 74 alin. (4), toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din calitatea de militar activ pe care aceştia o deţin atât timp cât exercită funcţia de judecător sau procuror. Mai mult, în art. 74 alin. (5) din aceeaşi lege se prevedea că salarizarea şi celelalte drepturi cuvenite judecătorilor şi procurorilor militari se asigură de Ministerul Apărării Naţionale, în concordanţă cu prevederile legislaţiei privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din cadrul organelor autorităţii judecătoreşti şi cu reglementările referitoare la drepturile materiale şi băneşti specifice calităţii de militar activ.
    20. În acest context legislativ, Curtea a constatat că susţinerile autorului excepţiei vizau, în realitate, modul de aplicare concretă, în cauza sa individuală, a dispoziţiilor legale criticate, coroborate, eventual, cu alte prevederi de lege incidente în considerarea statutului de militar al acestuia. Or, Curtea Constituţională nu poate verifica felul în care instanţele judecătoreşti interpretează şi aplică în fiecare caz particular diverse reguli de drept, ci exercită controlul de constituţionalitate asupra conţinutului normativ al acestora prin raportare la prevederi şi principii constituţionale, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. Interpretarea şi aplicarea factuală a dispoziţiilor legale reprezintă atributul exclusiv al instanţelor judecătoreşti, excedând competenţei instanţei de contencios constituţional.
    21. Aceste aspecte excedează controlului de constituţionalitate, fiind de competenţa autorităţilor publice responsabile, iar în caz de litigiu, a instanţelor judecătoreşti. În cazul în care practica judiciară vădeşte o interpretare neunitară, Constituţia, prin art. 126 alin. (3), atribuie Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar nu Curţii Constituţionale, competenţa de a stabili interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti.
    22. Având în vedere că în prezenta cauză criticile aceluiaşi autor al excepţiei sunt identice cu cele analizate în Decizia nr. 645 din 28 noiembrie 2023 şi că acestea nu vizează, în realitate, probleme de constituţionalitate de competenţa Curţii Constituţionale, ci modul de interpretare şi aplicare a legii la situaţia concretă a autorului excepţiei de neconstituţionalitate, excepţia de neconstituţionalitate astfel invocată este inadmisibilă, prin raportare la art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992.
    23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Petre Popescu în Dosarul nr. 4.737/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ioana Marilena Chiorean


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 410 din 24 septembrie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016