Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea sesizării de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 35/2022 privind numirea a doi membri în Colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, sesizare formulată de Grupul parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor din Senat. 2. Sesizarea de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 9.029 din 21 decembrie 2022 şi constituie obiectul Dosarului nr. 2.905/L2/2022. 3. În motivarea sesizării de neconstituţionalitate se arată că Hotărârea Parlamentului României nr. 35/2022 este neconstituţională, deoarece prin numirea în Colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a unor membri care nu sunt licenţiaţi în ştiinţe juridice se încalcă prevederile art. 23 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care prevăd ca „minimum două treimi dintre aceştia să fie licenţiaţi în ştiinţe juridice“, şi, drept consecinţă, ale art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie. 4. Se arată că Parlamentul are obligaţia legală de a verifica îndeplinirea de către membrii Colegiului director al CNCD a condiţiei prevăzute la art. 23 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, mai exact aceea ca „minimum două treimi dintre aceştia să fie licenţiaţi în ştiinţe juridice“, verificarea îndeplinirii acestei condiţii fiind imperativă şi fiind necesar a fi efectuată de fiecare dată când Parlamentul procedează la numirea unor noi membri în Colegiul director. Se susţine că prin Adresa nr. 8.189 din 14 noiembrie 2022, CNCD a înştiinţat Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a Camerei Deputaţilor cu privire la situaţia de facto din Colegiul director al CNCD, din punctul de vedere al membrilor care nu au studii juridice, menţionând că 2 dintre cei 9 membri ai Colegiului director nu sunt licenţiaţi în ştiinţe juridice. 5. La data de 2 iulie 2022 a intrat în vigoare Legea nr. 193/2022 pentru modificarea art. 23 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, potrivit căreia Colegiul director este compus din 11 membri cu rang de secretar de stat, dintre care un reprezentant al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor. Astfel, potrivit art. 23 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, „Colegiul director este compus din 11 membri cu rang de secretar de stat, dintre care un reprezentant al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, propuşi şi numiţi, în şedinţă comună, de cele două Camere ale Parlamentului“, iar conform prevederilor art. 23 alin. (4) din acelaşi act normativ, „La numirea membrilor Colegiului director se va urmări ca minimum două treimi dintre aceştia să fie licenţiaţi în ştiinţe juridice“. 6. În şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 19 decembrie 2022 pentru numirea unor membri ai Colegiului director al CNCD, preşedinta Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor a prezentat avizul comun al comisiilor juridice şi comisiilor pentru drepturile omului ale celor două Camere ale Parlamentului şi Comisiei pentru egalitatea de şanse a Camerei Deputaţilor privind numirea a doi membri în Colegiul director al CNCD. Conform avizului comun, toţi cei 7 candidaţi care s-au prezentat la audieri au primit aviz favorabil, fiind făcută următoarea menţiune: „Facem precizarea că, potrivit art. 23 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la numirea membrilor Colegiului director se va urmări ca minimum două treimi dintre aceştia să fie licenţiaţi în ştiinţe juridice. Dintre membrii deja numiţi de Parlament, doi nu sunt licenţiaţi în ştiinţe juridice. Prin urmare, pentru a respecta rigorile legale precizate mai sus, la selectarea prin vot a doi candidaţi care să fie numiţi pe cele două posturi de membru în Colegiul director, dintre care un reprezentant al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului urmează să aibă în vedere faptul că doar un candidat poate să nu fie licenţiat în ştiinţe juridice (...). Potrivit documentelor depuse de candidaţi, doamna Sulyman Secyl (reprezentantul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor) şi domnul Raiu Cătălin Valentin nu sunt licenţiaţi în ştiinţe juridice“. 7. După prezentarea avizului în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 19 decembrie 2022 pentru numirea unor membri ai Colegiului director al CNCD, preşedintele Comisiei pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi a avut o intervenţie în cadrul căreia, citind din avizul comun, a atenţionat senatorii şi deputaţii prezenţi în legătură cu faptul că doar un candidat dintre cei doi care vor fi numiţi de Parlament poate să nu fie licenţiat în ştiinţe juridice. În cuprinsul acestei intervenţii, în esenţă, se reţine că pentru respectarea condiţiei legale, prevăzută la art. 23 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, respectiv ca minimum două treimi dintre membrii Colegiului director să fie licenţiaţi în ştiinţe juridice, ar fi fost necesar ca din totalul de 11 membri ai Colegiului director, 8 să fie licenţiaţi în ştiinţe juridice, fapt care nu s-a întâmplat, întrucât, prin hotărârea care face obiectul sesizării, au fost numiţi doamna Suliman Secyl, reprezentantul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, şi domnul Raiu Cătălin Valentin, ambii fără studii juridice. Aşadar, reiese cu claritate faptul că parlamentarii prezenţi au înţeles să ignore cu desăvârşire prevederile legale incidente, respectiv art. 23 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, anterior menţionat, şi atenţionările primite în şedinţa de plen şi au votat doi candidaţi fără studii juridice, fapt care atrage neconstituţionalitatea hotărârii adoptate. 8. De asemenea, autorul sesizării invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 434 din 21 iunie 2018, sens în care susţine că instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat asupra unei cauze aproape identice (fiind diferit doar numărul total de membri ai Colegiului director), în care a constatat neconstituţionalitatea unei alte hotărâri adoptate de Parlamentul României, ca urmare a încălcării aceloraşi prevederi. 9. În conformitate cu dispoziţiile art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională a solicitat punctele de vedere ale Birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului asupra sesizării de neconstituţionalitate. 10. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a transmis punctul său de vedere prin care solicită respingerea sesizării de neconstituţionalitate ca inadmisibilă. Se arată că, analizând dispoziţiile hotărârii contestate şi prevederile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, rezultă că autorul sesizării de neconstituţionalitate invocă în mod formal încălcarea dispoziţiilor constituţionale menţionate cu privire la numirea a doi membri în Colegiul director al CNCD, fără a argumenta respectivele încălcări în mod concret şi efectiv, relevant din punct de vedere constituţional. Astfel cum reiese din jurisprudenţa Curţii Constituţionale (spre exemplu, Decizia nr. 307 din 28 martie 2012 sau Decizia nr. 59 din 16 februarie 2022), criticile de neconstituţionalitate trebuie să aibă o evidentă relevanţă constituţională, iar invocarea prevederilor Legii fundamentale pretins a fi încălcate nu trebuie să aibă un caracter pur formal, aspect care nu este îndeplinit de către autorul sesizării. 11. Referitor la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor apreciază că aceasta nu poate fi reţinută ca argument în sprijinul ideii neconstituţionalităţii hotărârii în discuţie. În raport cu criticile aduse în sesizarea de neconstituţionalitate, principiul constituţional al legalităţii impune obligaţia ca normele adoptate să fie precise, clare şi previzibile. În considerarea celor prezentate, se poate aprecia fără echivoc faptul că susţinerea autorului sesizării nu poate fi acceptată, întrucât limbajul juridic folosit de legiuitor este clar, predictibil şi neechivoc, din conţinutul acestuia lipsind pasajele obscure sau soluţiile normative contradictorii. Dispoziţiile sunt redactate într-un stil specific normativ, prezentând norma instituită fără explicaţii sau justificări, prin folosirea cuvintelor în sensul lor curent din limba română, iar detalierea diferitelor situaţii procedurale este departe de a fi ambiguă, fiind redată previzibil şi univoc, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Prin urmare, se reţine că, neîncălcând niciuna dintre prevederile cadrului normativ referitor la tehnica legislativă pentru elaborarea actelor normative, dispoziţiile hotărârii supuse controlului sunt constituţionale şi prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituţie. 12. Se mai subliniază că în cazul CNCD nu suntem în situaţia unei autorităţi „de rang constituţional“. 13. Din perspectiva particularităţilor obiectului prezentei sesizări de neconstituţionalitate se arată că, în analiza acesteia, trebuie avută în vedere şi competenţa ratione materiae a forului constituţional în privinţa hotărârilor Parlamentului, prin prisma reglementărilor legale în domeniu şi a jurisprudenţei Curţii Constituţionale în această materie (spre exemplu, Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011, Decizia nr. 41 din 22 ianuarie 2014, Decizia nr. 335 din 4 iulie 2013, Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014), prin care instanţa de contencios constituţional a făcut o delimitare clară între hotărârile parlamentare criticate din perspectiva valorilor, regulilor şi principiilor constituţionale, pe de o parte, şi hotărârile parlamentare care, prin obiectul lor, vizează organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional, pe de altă parte. 14. În ceea ce priveşte sesizarea examinată, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor observă că, în susţinerea neconstituţionalităţii Hotărârii Parlamentului României nr. 35/2022, se invocă „încălcarea prevederilor art. 23 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi, drept consecinţă, a art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie“. 15. Sub aspectul obiectului de reglementare, Hotărârea Parlamentului României nr. 35/2022 prevede numirea a doi membri în Colegiul director al CNCD, autoritate autonomă, cu personalitate juridică, înfiinţată în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit prevederilor art. 16 din acest act normativ, „Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării [...] este autoritatea de stat în domeniul discriminării, autonomă, cu personalitate juridică, aflată sub control parlamentar“. 16. În situaţia examinată, autoritatea publică vizată nu este reglementată în Constituţie, nefiind, aşadar, de rang constituţional, astfel că procedura de numire a membrilor săi este de rang legal, normele-cadru în materie fiind prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000. Procedura legală instituită a fost exercitată de forul legislativ conform procedurilor parlamentare incidente, fără a fi afectate sau încălcate valori sau principii constituţionale. 17. În opinia Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, nu există impedimente de natură constituţională în numirea doamnei Suliman Secyl, reprezentantul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, şi a domnului Raiu Cătălin Valentin, care să vicieze Hotărârea Parlamentului României nr. 35/2022, având în vedere că au fost respectate criteriile legale pentru numirea acestor membri în Colegiul director al CNCD. 18. Referitor la nerespectarea prevederilor art. 23 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, se arată că această susţinere nu este întemeiată, deoarece interpretarea şi aplicarea acestor norme sunt indisolubil legate de dispoziţiile art. 23 alin. (3) din această ordonanţă, care prevăd condiţiile de numire ca membru al Colegiului director al CNCD. 19. Reglementând condiţiile specifice obligatorii pentru numirea ca membru în Colegiul director al CNCD, legiuitorul a prevăzut la art. 23 alin. (3) lit. b) din ordonanţă, referitor la studiile necesare, obligaţia de a avea „studii superioare absolvite cu diplomă de licenţă“, fără a solicita expressis verbis licenţă în studii juridice. 20. Totodată, din perspectiva interpretării lingvistice, sensul normei juridice invocate este de a reglementa pentru forul legiuitor un obiectiv la realizarea căruia să tindă cu prilejul numirii membrilor Colegiului director al CNCD. Acest obiectiv este în strânsă legătură cu prevederile art. 25 alin. (6) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, care stabilesc posibilitatea membrilor Colegiului director licenţiaţi în ştiinţe juridice de a reprezenta Consiliul în instanţele de judecată în cauzele ce privesc fapte de discriminare. Aşadar, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească membrii Colegiului director al CNCD se regăsesc în două texte distincte, art. 23 alin. (3) şi (4), ceea ce semnifică o evaluare şi o apreciere ce revin exclusiv Parlamentului, în calitate de autoritate ce realizează numirea membrilor Colegiului director al CNCD, şi nicidecum instanţei de contencios constituţional (acest raţionament plecând iniţial de la ideea de creştere a capacităţii CNCD de a reprezenta interesele în faţa instanţelor de judecată). 21. Se mai arată că, în practica parlamentară în ceea ce priveşte constituirea grupurilor parlamentare, a birourilor permanente ale celor două Camere, a comisiilor parlamentare etc., s-a conturat o regulă cu privire la alcătuirea configuraţiei acestora pe un raţionament matematic întemeiat pe principiul rotunjirii fracţiilor zecimale rezultate la împărţirea mandatelor/ funcţiilor disponibile la momentul numirii. În cazul în care numărul de mandate/funcţii rezultat are la ordinul zecimalelor o cifră sub 5, atunci rotunjirea se face prin lipsă, iar când la ordinul zecimalelor există o cifră peste 5, atunci se rotunjeşte prin adaos. Astfel, în cazul Colegiului director al CNCD, la un calcul simplu, două treimi dintre membrii acestuia, respectiv din 11 (11:3), reprezintă 7,33 mandate şi, prin urmare, rezultă că numărul minim obligatoriu de mandate pentru persoanele cu studii juridice este de 7, ceea ce semnifică, potrivit raţionamentului expus mai sus, că numirea celor doi membri prin Hotărârea Parlamentului României nr. 35/2022 nu aduce atingere imperativului reglementat prin art. 23 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000. Mai mult, modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000, în sensul măririi numărului membrilor Colegiului director, nu a avut ca raţionament nevoia de reprezentare a CNCD în cauzele/procesele aflate pe rolul instanţelor de judecată ce privesc fapte de discriminare, aceasta putându-se realiza de către ceilalţi 7 jurişti, membri ai Colegiului director al CNCD. 22. Cu privire la aspectele concrete survenite pe parcursul derulării procedurilor parlamentare în legătură cu adoptarea Hotărârii Parlamentului României nr. 35/2022, se menţionează că, având în vedere intrarea în vigoare a Legii nr. 193/2022, care prevede că acest Colegiu director al CNCD este compus din 11 membri - anterior intrării în vigoare a acestei legi, Colegiul director fiind format din 9 membri -, şi pentru ca acest organ colegial să fie complet, potrivit noilor norme legale intrate în vigoare, s-a declanşat procedura de numire a doi membri în Colegiul director al CNCD, de către Parlamentul României, aceasta fiind o premisă necesară şi legală pentru a asigura buna funcţionare a CNCD. Astfel, în data de 25 octombrie 2022 a fost înaintat Birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului memorandumul intern privind declanşarea procedurii privind depunerea candidaturilor pentru Colegiul director al CNCD. 23. Sub aspectul verificării condiţiilor de legalitate necesare validării candidaţilor, cele cinci comisii comune s-au întrunit în şedinţa comună din 23 noiembrie 2022, potrivit prevederilor art. 22 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului şi dispoziţiilor art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, au analizat candidaturile depuse şi documentele cerute de lege, întocmind un aviz comun pentru numirea membrilor CNCD, toţi cei 7 candidaţi care s-au prezentat la audieri primind aviz favorabil. 24. Prin urmare, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 19 decembrie 2022 pentru numirea unor membri ai Colegiului director al CNCD, a fost prezentat avizul comun, după care s-a trecut la votul secret cu buletine de vot. Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, „Candidaturile se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi“. Astfel, cu majoritate de voturi, doamna Suliman Secyl şi domnul Raiu Cătălin Valentin au fost numiţi pentru un mandat de 5 ani în calitate de membri în Colegiul director al CNCD, conform stenogramei şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului. În încheierea argumentării, sunt redate considerente cuprinse în Decizia Curţii Constituţionale nr. 58 din 26 ianuarie 2021 referitoare la regimul juridic general al mandatului şi se reţine că atribuţia de numire a membrilor Colegiului director al CNCD, ce revine legal, constituţional şi regulamentar Parlamentului, a fost îndeplinită. În consecinţă, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor susţine că, în cauză, criticile formulate nu pot fi analizate pe fond, nefiind veritabile critici de neconstituţionalitate, şi că acestea nu au relevanţă şi nici legătură cu constituţionalitatea Hotărârii Parlamentului României nr. 35/2022. 25. Biroul permanent al Senatului a transmis punctul său de vedere, prin care susţine respingerea sesizării de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Este prezentată situaţia de fapt, care cuprinde calendarul şi etapele procedurale parcurse în vederea numirii a doi membri în Colegiul director al CNCD. Ca argumente în susţinerea respingerii sesizării, se arată că prevederile art. 23 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 trebuie corelate cu cele ale alin. (2) şi interpretate prin prisma modificării operate de Legea nr. 193/2022, introducând reprezentantul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor pentru a ocupa un loc în Colegiul director, aceasta fiind astfel singura normă din actul normativ care trimite la calitatea de a fi reprezentantul unui grup parlamentar, ceea ce distinge acest membru al Colegiului director de ceilalţi membri. Anterior acestei modificări, Colegiul director era compus din 9 membri, fără prevederea expresă ca Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor să aibă un reprezentant. Scopul legiuitorului în modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 a fost ca Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor să aibă un membru care să cunoască realitatea socială cu care se confruntă minorităţile naţionale. Legiuitorul a impus respectarea acestei condiţii de a fi reprezentantul acelui grup parlamentar ca prevedere specială. Din aceste considerente, introducerea reprezentantului Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor în componenţa Colegiului director nu afectează condiţia de la art. 23 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, ca minimum două treimi dintre membri să fie licenţiaţi în ştiinţe juridice, întrucât calitatea acestuia se raportează doar la aceea de a fi reprezentantul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor. 26. Conduita Parlamentului a fost în sensul de a respecta condiţia prevăzută la art. 23 alin. (4) pentru membrii Colegiului director atât din perspectiva asigurării locului în Colegiul director pentru reprezentantul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, cât şi din perspectiva numărului de două treimi raportat la membrii Colegiului director care nu sunt reprezentanţii unui grup parlamentar, luând în considerare aspectul că prin suplimentarea numărului membrilor de la 9 la 11, numărul de două treimi nu mai este unul natural, ci unul zecimal. 27. Este invocată Decizia Curţii Constituţionale nr. 434 din 21 iunie 2018 şi se reţine că, aşa cum prevede un principiu general al dreptului, normele trebuie interpretate în sensul în care pot produce efecte. Astfel, textul legal pretins încălcat trebuie interpretat în raport cu membrii Colegiului director care nu sunt reprezentanţii unui grup parlamentar, iar nu în raport cu o normă expresă care îl vizează pe reprezentantul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor. 28. Procedura de numire a membrilor săi este de rang legal, normele-cadru în materie fiind prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000. Invocarea de către autorul sesizării a art. 1 alin. (5) din Constituţie este formală, şi nu efectivă, întrucât încălcarea acestuia nu afectează ordinea juridică constituţională, astfel încât susţinerile autorilor sesizării de neconstituţionalitate sunt lipsite de temeinicie. De asemenea, CNCD nu este o instituţie de rang constituţional. Ţinând seama de jurisprudenţa Curţii Constituţionale (spre exemplu, Decizia nr. 1.094 din 20 decembrie 2012), potrivit căreia hotărârile care nu se referă la instituţii şi autorităţi de rang constituţional pot fi cenzurate numai din punctul de vedere al exigenţelor procedurale şi substanţiale stabilite expres prin textul Constituţiei, Biroul permanent al Senatului apreciază că sesizarea de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece astfel de exigenţe nu au fost invocate în cauză. 29. La dosarul cauzei, autorul sesizării a comunicat o cerere, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 9.138 din 27 decembrie 2022, prin care solicită retragerea sesizării de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 35/2022, sens în care precizează că nu mai susţine această sesizare. 30. La dosarul cauzei au fost depuse mai multe înscrisuri sub formă de amicus curiae. 31. Astfel, Asociaţia Proprietarilor şi Investitorilor din Tuzla Costineşti Litoral, cu sediul în judeţul Constanţa, prin preşedinte Ioan Tiberius Diaconescu, a comunicat un înscris, înregistrat la Curtea Constituţională cu nr. 3 din 3 ianuarie 2023, prin care susţine neconstituţionalitatea Hotărârii Parlamentului României nr. 35/2022. De asemenea, domnul Cătălin Valentin Raiu a comunicat un înscris, înregistrat la Curtea Constituţională cu nr. 210 din 12 ianuarie 2023, prin care susţine, în esenţă, respingerea criticilor de neconstituţionalitate. 32. În temeiul dispoziţiilor art. 76 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, prin Adresa înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 330 din 17 ianuarie 2023, au fost solicitate CNCD informaţii privind numărul şi numele membrilor Colegiului director în funcţie la data de 19 decembrie 2022, precum şi numărul membrilor Colegiului director licenţiaţi în ştiinţe juridice la data antereferită, cu indicarea numelui acestora. Prin Adresa înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 414 din 19 ianuarie 2023, CNCD a comunicat informaţiile solicitate, potrivit cărora, la data de 19 decembrie 2022, Colegiul director era compus din 9 membri, iar dintre aceştia 7 sunt licenţiaţi în ştiinţe juridice. 33. La termenul de judecată fixat pentru data de 18 ianuarie 2023, Curtea a amânat începerea dezbaterilor pentru data de 22 februarie 2023, când a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, examinând sesizarea de neconstituţionalitate, punctele de vedere ale birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, actele depuse la dosar, hotărârea criticată, raportată la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 34. Obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie Hotărârea Parlamentului României nr. 35/2022 privind numirea a doi membri în Colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1224 din 20 decembrie 2022, care are următorul cuprins: "ARTICOL UNIC Se numesc membri ai Colegiului director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, pentru un mandat de 5 ani, următorii: 1. domnul Raiu Cătălin Valentin; 2. doamna Suliman Secyl, reprezentantul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor." 35. Autorul sesizării susţine încălcarea dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept şi obligativitatea respectării Constituţiei şi a legilor. Totodată, sunt invocate şi prevederile art. 23 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 7 martie 2014, potrivit cărora: „La numirea membrilor Colegiului director se va urmări ca minimum două treimi dintre aceştia să fie licenţiaţi în ştiinţe juridice.“ 36. Cu titlu preliminar, referitor la cererea de retragere a sesizării de neconstituţionalitate, formulată de autorul sesizării, Curtea precizează că, faţă de dispoziţiile art. 55 din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională, legal sesizată, procedează la examinarea constituţionalităţii, nefiind aplicabile dispoziţiile Codului de procedură civilă referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului şi nici cele privind recuzarea judecătorilor.“, această cerere nu are relevanţă în ceea ce priveşte soluţionarea sesizării de neconstituţionalitate. 37. În continuare, Curtea observă că sesizarea de neconstituţionalitate îndeplineşte condiţiile de admisibilitate, atât sub aspectul titularului dreptului de sesizare, şi anume un grup parlamentar, cât şi sub aspectul obiectului sesizării, respectiv Hotărârea Parlamentului României nr. 35/2022. 38. În consecinţă, Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. l) din Constituţie şi ale art. 1, 10 şi 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, să soluţioneze sesizarea de neconstituţionalitate. 39. Astfel, Curtea precizează că, prin Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 21 mai 2014, paragrafele 14-18, a statuat, în legătură cu competenţa sa de control de constituţionalitate a hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, a hotărârilor plenului Senatului şi a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, că pot fi supuse controlului de constituţionalitate numai hotărârile Parlamentului, adoptate după conferirea noii competenţe, hotărâri care afectează valori, reguli şi principii constituţionale sau, după caz, organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional (a se vedea şi Decizia nr. 53 din 25 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, Decizia nr. 54 din 25 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 4 mai 2012, sau Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 3 octombrie 2012). Prin aceeaşi decizie, Curtea a constatat că art. 27 din Legea nr. 47/1992 nu instituie vreo diferenţiere între hotărârile parlamentare care pot fi supuse controlului Curţii Constituţionale sub aspectul domeniului în care au fost adoptate sau sub cel al caracterului normativ ori individual, ceea ce înseamnă că toate aceste hotărâri sunt susceptibile a fi supuse controlului de constituţionalitate - ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus. În consecinţă, sesizările de neconstituţionalitate care vizează asemenea hotărâri sunt de plano admisibile (a se vedea şi Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, precitată). 40. Curtea a mai stabilit, în mod expres, că, pentru a fi admisibilă sesizarea de neconstituţionalitate, norma de referinţă trebuie să fie de rang constituţional, pentru a se putea analiza dacă există vreo contradicţie între hotărârile menţionate la art. 27 din Legea nr. 47/1992, pe de o parte, şi exigenţele procedurale şi substanţiale impuse prin dispoziţiile Constituţiei, pe de altă parte. Aşadar, criticile trebuie să aibă o evidentă relevanţă constituţională, şi nu una legală ori regulamentară. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaţilor, ale plenului Senatului şi ale plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constituţionalitate, dacă în susţinerea criticii de neconstituţionalitate sunt invocate dispoziţii cuprinse în Constituţie. Invocarea acestor dispoziţii nu trebuie să fie formală, ci efectivă (a se vedea şi Decizia nr. 307 din 28 martie 2012 şi Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, precitate). Curtea a mai reţinut, în privinţa hotărârilor care prin obiectul lor vizează organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional, că norma de referinţă în cadrul controlului de constituţionalitate exercitat poate fi atât o dispoziţie de rang constituţional, cât şi una de rang infraconstituţional, ţinând cont de dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie. O atare orientare a Curţii este dată de domeniul de maximă importanţă în care intervin aceste hotărâri - autorităţi şi instituţii de rang constituţional -, astfel încât şi protecţia constituţională oferită autorităţilor sau instituţiilor fundamentale ale statului trebuie să fie una în consecinţă. Prin urmare, hotărârile plenului Camerei Deputaţilor, ale plenului Senatului şi ale plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului care vizează organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional pot fi supuse controlului de constituţionalitate, chiar dacă actul normativ pretins încălcat are valoare infraconstituţională. 41. Având în vedere aceste considerente, Curtea a respins, ca inadmisibile, sesizări de neconstituţionalitate în care autoritatea publică vizată de Hotărârea Parlamentului României criticată nu era una de rang constituţional, iar criticile formulate erau formale, irelevante din punct de vedere constituţional. Astfel este, de exemplu, Decizia nr. 335 din 4 iulie 2013 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 54/2013 privind numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 15 iulie 2013. În considerentele deciziei pronunţate, Curtea a reţinut că autoritatea publică vizată nu este reglementată de Constituţie, nefiind de rang constituţional, iar cât priveşte criticile formulate, în sensul că desemnarea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară s-a realizat după criteriul apartenenţei politice sau cel al sorginţii propunerii politice a candidaţilor, Curtea a apreciat că invocarea art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie este pur formală, iar nu efectivă şi relevantă din punct de vedere constituţional. 42. În cauza de faţă, referitor la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Curtea constată că, deşi acesta este o autoritate care nu are rang constituţional, criticile formulate sunt efective şi au relevanţă constituţională, fiind invocată încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, precum şi unor dispoziţii exprese ale legii - art. 23 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare -, ce reglementează o condiţie cu caracter obiectiv, obligatoriu a fi îndeplinită de către Parlament pentru numirea ca membru al acestei autorităţi, respectiv „se va urmări ca minimum două treimi dintre aceştia să fie licenţiaţi în ştiinţe juridice“. 43. Astfel, referitor la condiţia prevăzută de art. 23 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, în jurisprudenţa sa (a se vedea Decizia nr. 433 din 21 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2018, paragraful 34, şi Decizia nr. 434 din 21 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2018, paragraful 26), Curtea a reţinut că aceasta este obiectivă în sine şi priveşte conduita Parlamentului, iar critica de neconstituţionalitate, formulată prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, referitoare la obligaţia de respectare a legilor, nu are caracter formal, ci este clar fundamentată, prin trimiterea la un text de lege care reglementează o condiţie cu caracter obiectiv (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, paragraful 21, precitată, precum şi Decizia nr. 389 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 17 iulie 2014, paragraful 25). Or, obligaţia generală de respectare a legilor prevăzută de art. 1 alin. (5) din Constituţie se impune cu aceeaşi forţă juridică tuturor subiectelor de drept, inclusiv Parlamentului, care, precum în cauza de faţă, acţionează în calitate de autoritate de numire. Prin urmare, nu se poate reţine cauza de inadmisibilitate stabilită în jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la faptul că în privinţa autorităţilor care nu sunt de rang constituţional nu poate fi invocată încălcarea unui act normativ cu valoare infraconstituţională. De aceea, instanţa de contencios constituţional este competentă să se pronunţe, din perspectiva criticilor de neconstituţionalitate formulate, dacă hotărârea Parlamentului atacată respectă principiul constituţional referitor la statul de drept şi obligaţia de respectare a legilor. Acceptarea tezei contrare, cu consecinţa excluderii de la exercitarea controlului de constituţionalitate a hotărârilor Parlamentului României date cu încălcarea dispoziţiilor exprese ale legii, ar avea drept consecinţă plasarea organului reprezentativ suprem al poporului român - Parlamentul - deasupra legii şi acceptarea ideii că tocmai autoritatea legitimată constituţional să adopte legile le poate încălca fără a putea fi în vreun fel sancţionată. Or, într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, precitată, paragraful 21). 44. Examinând criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a mai analizat constituţionalitatea unor hotărâri ale Parlamentului privind numirea unor membri în Colegiul director al CNCD din perspectiva respectării condiţiei prevăzute de art. 23 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 (a se vedea Decizia nr. 433 din 21 iunie 2018, precitată, paragraful 35, şi Decizia nr. 434 din 21 iunie 2018, precitată, paragraful 27). Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut că art. 23 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, care prevede că „La numirea membrilor Colegiului director se va urmări ca minimum două treimi dintre aceştia să fie licenţiaţi în ştiinţe juridice“, nu reprezintă o normă supletivă, de recomandare şi nici nu instituie o obligaţie de mijloace, ci una de rezultat, ea fiind imperativă şi dispozitivă. Astfel, semnificaţia sintagmei „se va urmări“ este aceea că autoritatea care numeşte în funcţie trebuie să se asigure că minimum două treimi dintre membrii Colegiului director au studii juridice finalizate prin diploma de licenţă. 45. Curtea a mai reţinut că acest text trebuie corelat cu art. 23 alin. (2) din aceeaşi ordonanţă, potrivit căruia „Colegiul director este compus din 9 membri cu rang de secretar de stat, propuşi şi numiţi, în şedinţă comună, de cele două Camere ale Parlamentului“. Proporţia de două treimi trebuie raportată la numărul total al persoanelor din care este compus Colegiul director, şi nu la numărul persoanelor în funcţie la data numirii, pentru că, în caz contrar, ar exista o variaţie permanentă şi de necontrolat a acestui număr, mai mult, s-ar putea ca numărul de două treimi să nu fie unul natural, ci zecimal. 46. Distinct de aceste considerente, Curtea observă că, ulterior deciziilor nr. 433 şi nr. 434 din 21 iunie 2018, precitate, dispoziţiile art. 23 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 au fost modificate prin art. I din Legea nr. 193/2022 pentru modificarea art. 23 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 29 iunie 2022, având în prezent următorul cuprins: „Colegiul director este compus din 11 membri cu rang de secretar de stat, dintre care un reprezentant al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, propuşi şi numiţi, în şedinţă comună, de cele două Camere ale Parlamentului.“ 47. Din coroborarea celor două norme juridice - art. 23 alin. (4) şi art. 23 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, republicată, cu modificările aduse prin Legea nr. 193/2022 - rezultă că raportarea fracţiei de două treimi la numărul total de membri ai Colegiului director (11) conduce matematic la rezultatul de 7,33 (număr zecimal), care, astfel cum rezultă din utilizarea termenului „minimum“ în cuprinsul art. 23 alin. (4) din ordonanţă, reprezintă limita inferioară sub care nu se poate coborî. 48. Din analiza dispoziţiilor cuprinse în Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, Curtea observă că aceasta nu instituie o regulă clară şi precisă de evaluare a unui număr zecimal, astfel încât rezultatul final în ceea ce priveşte persoanele din componenţa Colegiului director licenţiate în ştiinţe juridice să se concretizeze într-un număr natural. Fără îndoială, Parlamentul, în calitate de „unică autoritate legiuitoare“, are libertatea de a institui, pe viitor, o asemenea soluţie normativă. În prezent însă, în absenţa unei dispoziţii legale în acest sens, Curtea Constituţională nu îşi poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică spre a îndeplini rolul de legislator pozitiv şi nici nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite (în acest sens, a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 493 din 4 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 28 noiembrie 2017, paragraful 28). 49. În ceea ce priveşte argumentele expuse în punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, conform căruia „în practica parlamentară în ceea ce priveşte constituirea grupurilor parlamentare, a Birourilor permanente ale celor două Camere, a comisiilor parlamentare etc., s-a conturat o regulă cu privire la alcătuirea configuraţiei acestora pe un raţionament matematic întemeiat pe principiul rotunjirii fracţiilor zecimale rezultate la împărţirea mandatelor/funcţiilor disponibile la momentul numirii. În cazul în care numărul de mandate/funcţii rezultat are la ordinul zecimalelor o cifră sub 5, atunci rotunjirea se face prin lipsă, iar când la ordinul zecimalelor există o cifră peste 5, atunci se rotunjeşte prin adaos. Astfel, în cazul Colegiului director al CNCD, la un calcul simplu, două treimi dintre membrii acestuia, respectiv din 11 (11:3), reprezintă 7,33 mandate, iar, prin urmare, rezultă că numărul minim obligatoriu de mandate pentru persoanele cu studii juridice este de 7“, Curtea precizează că acestea nu au un suport legal în cuprinsul Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000. Dimpotrivă, acestea reprezintă o interpretare extra legem, bazată pe o regulă practică, nu de ordin legal, şi, în consecinţă, nu pot fi reţinute. 50. În ceea ce priveşte argumentele expuse în punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului, în sensul că dispoziţiile art. 23 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 trebuie interpretate în raport cu membrii Colegiului director care nu sunt reprezentanţii unui grup parlamentar, iar nu în raport cu o normă expresă care îl vizează pe reprezentantul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, Curtea reţine că dispoziţiile art. 23 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului au o fizionomie juridică foarte clară, referindu-se deopotrivă la toţi membrii Colegiului director, indiferent de calitatea acestora (reprezentant al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor sau ceilalţi membri). În consecinţă, întrucât norma juridică nu distinge, aceasta este aplicabilă cu privire la numărul de membri din componenţa Colegiului director prevăzut de lege, respectiv 11. 51. Astfel cum rezultă din actele aflate la dosarul cauzei, Curtea observă că, la 19 decembrie 2022, data adoptării Hotărârii Parlamentului României nr. 35/2022, erau în funcţie 9 membri ai Colegiului director, dintre care 7 erau licenţiaţi în ştiinţe juridice, iar 2 nu aveau astfel de studii. De asemenea, prin Hotărârea Parlamentului României nr. 35/2022 au fost numiţi în funcţia de membri ai Colegiului director 2 membri care nu sunt licenţiaţi în ştiinţe juridice. Se ajunge astfel la un număr total de 7 membri care sunt licenţiaţi în ştiinţe juridice şi 4 membri care nu sunt licenţiaţi în ştiinţe juridice. 52. În aceste condiţii, Curtea reţine că prin numirea celor doi membri prin Hotărârea Parlamentului României nr. 35/2022 a fost încălcată limita inferioară, stabilită expres şi imperativ prin dispoziţiile art. 23 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, sub care, legal, nu se poate coborî. 53. În consecinţă, Curtea constată că Hotărârea Parlamentului României nr. 35/2022 este contrară art. 23 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 şi, astfel, încalcă art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie. Parlamentul, prin adoptarea acestei hotărâri, nu a respectat legea, în condiţiile în care Constituţia prevede că respectarea legilor este obligatorie. Această obligaţie se impune tuturor subiectelor de drept, indiferent de natura lor. În mod evident, întrucât respectarea legilor reprezintă o trăsătură imanentă a statului de drept, rezultă şi o încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din Constituţie, referitoare la caracterul de stat de drept al României. 54. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. l) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.c), al art. 27 alin. (1) şi al art. 28 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Admite sesizarea de neconstituţionalitate formulată de Grupul parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor din Senat şi constată că Hotărârea Parlamentului României nr. 35/2022 privind numirea a doi membri în Colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării este neconstituţională. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică preşedintelui Camerei Deputaţilor şi preşedintelui Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 22 februarie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
