Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Doru Mihai Iovănescu în Dosarul nr. 34.143/3/2017 (număr în format vechi 3.492/2018) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 887D/2019. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei, domnul avocat Bogdan Rădulescu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc părţile Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti şi Comisia Centrală de Contestaţii - Casa Naţională de Pensii Publice. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care pune concluzii de admitere a acesteia. În acest sens arată că dispoziţiile de lege criticate, potrivit cărora acordarea pensiei are loc de la data emiterii deciziei de pensionare, sunt discriminatorii, în condiţiile în care dreptul la pensie se naşte la data la care a fost împlinit stagiul de cotizare, respectiv la momentul în care asiguratul întruneşte condiţiile de pensionare. În măsura în care există o perioadă care este recunoscută ca stagiu de cotizare şi, ulterior, subiectul de drept îndeplineşte condiţiile de pensionare, iar legea recunoaşte dreptul la pensie, este inechitabil ca dreptul la pensie să se acorde de la data la care s-a făcut cererea de acordare a pensiei şi nu din momentul în care asiguratul a îndeplinit condiţiile de pensionare, ca toate celelalte persoane aflate în situaţii similare. 4. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 3 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 34.143/3/2017 (număr în format vechi 3.492/2018), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Doru Mihai Iovănescu cu prilejul soluţionării apelului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 3.114 din 12 aprilie 2018, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 34.143/3/2017, având ca obiect contestaţia formulată împotriva deciziei de pensionare. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 4, 16, 41 şi 47. În acest sens arată că a depus cererea sa de pensionare în Suedia în anul 2005, dar că solicitarea sa a fost respinsă, motivat de faptul că România nu adoptase la acea dată legislaţia europeană şi, în consecinţă, el nu avea dreptul la o pensie comunitară din partea statului român. Susţine că nu este vina sa că de la data adoptării legislaţiei europene de statul român, respectiv de la 1 ianuarie 2007, şi până în martie 2016 casa de pensii din Suedia nu a făcut demersurile necesare pe lângă Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti pentru obţinerea pensiei sale comunitare. Consideră că pensia i se cuvine retroactiv, de la data când a împlinit condiţiile de pensionare. Prevăzând că pensiile se acordă de la data înregistrării cererii de pensionare, art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 echivalează cu o expropriere, întrucât pensia constituie un „bun“ în concepţia prevederilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Este de părere că, prin efectul dispoziţiilor de lege criticate, este confiscat fondul legal de pensie depus în timpul vieţii profesionale active, existent în Trezoreria Statului. De asemenea, arată că avea o speranţă legitimă în ceea ce priveşte dobândirea dreptului de pensie de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare. 7. În susţinerea criticii formulate, autorul excepţiei invocă concluziile avocatului general Paul Mengozzi, prezentate la 12 februarie 2015, privind plata retroactivă a pensiei datorate unor persoane care au lucrat în diverse ţări ale UE în Cauza C- 543/13 Raad van bestuur van de Sociale verzekeringsbank împotriva E. Fischer-Lintjens [Cerere de decizie preliminară formulată de Centrale Raad van Beroep (Ţările de Jos)], punctele 59 şi 68, potrivit cărora: „Articolul 27 din Regulamentul (CEE) nr. 1.408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariaţi, cu lucrătorii care desfăşoară activităţi independente şi cu membrii familiilor acestora care se deplasează în cadrul Comunităţii trebuie interpretat în sensul că termenul «datorată» cuprinde perioada în care o persoană interesată are dreptul la o pensie sau la o indemnizaţie, indiferent de momentul în care acest drept a fost constatat în mod oficial, atât timp cât această pensie sau indemnizaţie este plătită efectiv pentru perioada respectivă, inclusiv în mod retroactiv.“ De asemenea, invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului prin cauzele Gaygusuz împotriva Austriei - 1996, Stubbings ş.a. contra Marii Britanii - 1996, Andrejeva contra Letoniei - 2009, Muller contra Austriei 1974 şi Pressos Compania Naviera S.A. şi alţii contra Belgiei - 1995. 8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei. Arată că autorul excepţiei este nemulţumit de faptul că pensia i s-a acordat de la data formulării cererii de pensionare, iar nu de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru pensionare. Or, această critică nu poate să conducă la neconstituţionalitatea art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, de vreme ce pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de această lege, însă se acordă în funcţie de categoria de pensie solicitată. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 803 din 6 decembrie 2018, prin care s-a arătat că acest mod de reglementare a procedurii de stabilire şi plată a pensiilor nu afectează dreptul la pensie. De asemenea, aminteşte că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a constatat că, în temeiul art. 47 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul se bucură de competenţa exclusivă „de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a pensiilor“ (Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006). Totodată, arată că instanţa de contencios constituţional a apreciat că instituirea unor termene referitoare la acordarea dreptului la pensie este necesară pentru asigurarea unui echilibru între veniturile şi cheltuielile sistemului public de pensii, astfel încât să nu se ajungă la situaţia plăţii în mod retroactiv, pe termene lungi, a unor drepturi de asigurări sociale al căror cuantum nu poate fi evaluat în mod concret. 9. Cât priveşte critica nerespectării noţiunii de „bun“ în accepţiunea art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, arată că însăşi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că marja de apreciere de care dispun autorităţile naţionale în implementarea politicilor sociale şi economice trebuie să fie una largă, exprimându-se adesea în sensul respectării dreptului statelor de a defini interesul public, cu condiţia ca această definiţie să nu fie în mod manifest lipsită de un fundament rezonabil. 10. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852, din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: „Pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii, emisă în condiţiile prevăzute de prezenta lege, şi se acordă de la data înregistrării cererii.“ 14. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituţie: art. 4 privind unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 41 referitor la munca şi protecţia socială a muncii şi art. 47 în ceea ce priveşte dreptul la pensie. De asemenea, invocă încălcarea art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind proprietatea. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 803 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 18 martie 2019, paragraful 17, respingând critica de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, Curtea a reţinut că „asiguratul este liber să aleagă momentul de la care solicită acordarea dreptului la pensie, aşa încât data înregistrării cererii şi data îndeplinirii condiţiilor legale de pensionare nu corespund întotdeauna“. În acest context, Curtea a amintit situaţia femeii care are dreptul, la data îndeplinirii condiţiilor legale de pensionare, să opteze pentru continuarea executării contractului individual de muncă, în condiţii identice cu bărbatul, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani, fără a solicita deschiderea dreptului la pensie. 16. Tot prin Decizia nr. 803 din 6 decembrie 2018, paragraful 19, Curtea a apreciat că acest mod de reglementare a procedurii de stabilire şi plată a pensiilor nu afectează dreptul la pensie consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituţie, întrucât nu împiedică asiguratul ca, la data îndeplinirii condiţiilor legale pentru a obţine dreptul la pensie, să solicite şi să obţină plata acestui drept. Din contră, permite asiguratului ca, în funcţie de interesele pe care le are, să stabilească momentul de la care solicită acordarea acestui drept. Faptul că dreptul la pensie este consacrat la nivel constituţional nu îi dă un caracter absolut şi nu echivalează cu posibilitatea asiguraţilor de a ignora cerinţele legale privind acordarea pensiei. 17. Curtea a mai amintit că, aşa cum a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa, în temeiul art. 47 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul se bucură de competenţa exclusivă „de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a pensiilor“. De asemenea, a adăugat şi că instituirea unor termene referitoare la acordarea dreptului la pensie este necesară pentru asigurarea unui echilibru între veniturile şi cheltuielile sistemului public de pensii, astfel încât să nu se ajungă la situaţia plăţii în mod retroactiv, pe termene lungi, a unor drepturi de asigurări sociale al căror cuantum nu poate fi evaluat în mod concret. 18. Distinct de cele reţinute în jurisprudenţa sa mai sus invocată, care îşi păstrează în continuare valabilitatea, Curtea reţine că aspectele care l-au împiedicat pe autorul excepţiei să formuleze cererea de pensionare la data la care a îndeplinit condiţiile legale pentru acordarea acesteia constituie aspecte de fapt, imputabile unor instituţii sau chiar atitudinii pasive a autorului excepţiei în realizarea drepturilor sale, dar care nu determină neconstituţionalitatea textului de lege supus controlului de constituţionalitate. 19. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Doru Mihai Iovănescu în Dosarul nr. 34.143/3/2017 (număr în format vechi 3.492/2018) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 19 ianuarie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
