Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Dosar nr. 1.173/1/2019
┌─────────────┬────────────────────────┐
│ │- vicepreşedintele │
│Gabriela │Înaltei Curţi de Casaţie│
│Elena Bogasiu│şi Justiţie - │
│ │preşedintele completului│
├─────────────┼────────────────────────┤
│Laura-Mihaela│- preşedintele Secţiei I│
│Ivanovici │civile │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Eugenia │- preşedintele Secţiei a│
│Voicheci │II-a civile │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │- preşedintele delegat │
│Ionel Barbă │al Secţiei de contencios│
│ │administrativ şi fiscal │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Simona Gina │- judecător la Secţia I │
│Pietreanu │civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Simona Lala │- judecător la Secţia I │
│Cristescu │civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Lavinia │- judecător la Secţia I │
│Curelea │civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Carmen │- judecător la Secţia I │
│Georgeta │civilă │
│Negrilă │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Aurelia Rusu │- judecător la Secţia I │
│ │civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Ianina │- judecător la Secţia a │
│Blandiana │II-a civilă │
│Grădinaru │ │
├─────────────┼────────────────────────┤
│George Bogdan│- judecător la Secţia a │
│Florescu │II-a civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Mirela │- judecător la Secţia a │
│Poliţeanu │II-a civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Rodica │- judecător la Secţia a │
│Zaharia │II-a civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Rodica Dorin │- judecător la Secţia a │
│ │II-a civilă │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Claudia │- judecător la Secţia de│
│Marcela │contencios administrativ│
│Canacheu │şi fiscal │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │- judecător la Secţia de│
│Cezar Hîncu │contencios administrativ│
│ │şi fiscal │
├─────────────┼────────────────────────┤
│ │- judecător la Secţia de│
│Maria Hrudei │contencios administrativ│
│ │şi fiscal │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Decebal │- judecător la Secţia de│
│Constantin │contencios administrativ│
│Vlad │şi fiscal │
├─────────────┼────────────────────────┤
│Luiza Maria │- judecător la Secţia de│
│Păun │contencios administrativ│
│ │şi fiscal │
└─────────────┴────────────────────────┘
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 1.173/1/2019, a fost constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 27^5 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul). Şedinţa este prezidată de doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. La şedinţa de judecată participă doamna Elena Adriana Stamatescu, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 27^6 din Regulament. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 794/87/2018, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „în interpretarea dispoziţiilor art. 5 şi art. 12 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (în continuare, Legea-cadru nr. 153/2017), să se stabilească dacă în calculul drepturilor salariale pentru plata cu ora se include şi gradaţia de merit“. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părţilor, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; apelantul-reclamant a depus, în termen legal, prin consilier juridic, un punct de vedere asupra chestiunii de drept, precum şi concluzii scrise. De asemenea referă asupra faptului că au fost transmise de către instanţele naţionale hotărârile judecătoreşti relevante ce au fost identificate, precum şi opiniile teoretice exprimate de judecători, iar Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării 1. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a dispus, prin încheierea din 9 aprilie 2019, în Dosarul nr. 794/87/2018, aflat pe rolul acestei instanţe, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept menţionată. 2. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 23 aprilie 2019 cu nr. 1.173/1/2019, termenul de judecată fiind stabilit la 14 octombrie 2019. II. Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unei hotărâri prealabile 3. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare Anexa nr. I Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Învăţământ“ Capitolul I lit. B Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ "ART. 5 (1) Personalul didactic din învăţământ, inclusiv personalul didactic auxiliar din bibliotecile centrale universitare, beneficiază de gradaţie de merit, acordată prin concurs. Această gradaţie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar, bibliotecilor centrale universitare, respectiv al instituţiei de nivel superior şi reprezintă o creştere cu 25% a salariului de bază deţinut. Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani. (2) Metodologia şi criteriile de acordare a gradaţiei de merit se elaborează de către Ministerul Educaţiei Naţionale pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar, pentru personalul didactic auxiliar din bibliotecile centrale universitare şi de senatele universitare pentru instituţiile de învăţământ superior. (3) Pentru personalul didactic de predare din învăţământul universitar, care nu beneficiază de gradaţia de merit prevăzută la alin. (1), se acordă, prin concurs, un spor de performanţă academică. Acest spor se acordă pentru un număr de până la 15% din posturile didactice de predare existente la nivelul instituţiei de învăţământ superior şi reprezintă 10% din salariul de bază deţinut. Sporul de performanţă academică se atribuie pe o perioadă de un an. Numărul de beneficiari, metodologia şi criteriile de acordare a sporului de performanţă academică se elaborează de către senatele universitare şi se va plăti exclusiv din venituri proprii." "ART. 12 (1) Personalul didactic de predare, de conducere, îndrumare şi control, inclusiv cadrele didactice metodiste din unităţile de învăţământ preuniversitar, poate fi salarizat şi prin plata cu ora sau prin cumul, potrivit prevederilor Legii nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Calculul pentru plata cu ora sau prin cumul se face la norma didactică prevăzută de Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Modalitatea de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei naţionale." III. Expunerea succintă a procesului 4. Prin acţiunea înregistrată la data de 4 iunie 2018 pe rolul Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, cu nr. 794/87/2018, reclamantul Sindicatul „Spiru Haret“ Teleorman, în numele şi pentru membrul său de sindicat X, a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâţii Liceul Tehnologic Drăgăneşti Vlaşca, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Teleorman şi Ministerul Educaţiei Naţionale, obligarea pârâţilor la calculul şi plata drepturilor salariale neacordate - gradaţia de merit - pentru activitatea prestată în regim de plată cu ora - începând cu data de 1 septembrie 2017 şi până la data pronunţării hotărârii, sumă ce urmează a fi actualizată în funcţie de rata inflaţiei la data plăţii, plata în continuare a gradaţiei de merit pentru activitatea prestată în regim de plată cu ora, respectiv pe perioada deţinerii gradaţiei de merit şi a menţinerii prevederilor legale care au inclus acest drept în baza de calcul la plata cu ora, plata dobânzii legale penalizatoare pentru suma menţionată în primul capăt de cerere, ce reprezintă preţul lipsei de folosinţă a sumei cuvenite, începând cu data naşterii dreptului şi până la plata sumei datorate. La data de 24 septembrie 2018, reclamantul Sindicatul „Spiru Haret“ a formulat, în numele şi pentru membrul reprezentat, cerere precizatoare, prin care a solicitat obligarea pârâtului Inspectoratul Şcolar al Judeţului Teleorman să repartizeze sumele necesare unităţii şcolare şi a pârâtului Ministerul Educaţiei Naţionale să repartizeze către acesta sumele necesare plăţii drepturilor salariale pentru orele efectuate în regim de plată cu ora şi modificarea programului EDUSAL. 5. Prin Sentinţa civilă nr. 710 din 11 decembrie 2018, Tribunalul Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Educaţiei Naţionale şi a respins acţiunea, ca nefondată. 6. Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că: Din adeverinţa emisă de unitatea angajatoare a rezultat că, începând cu data de 1 septembrie 2017, la calculul salariului pentru activitatea prestată în regim de plată cu ora nu s-a mai avut în vedere şi gradaţia de merit de care reclamanta, membră de sindicat, a beneficiat până la data de 31 august 2017. Potrivit art. 12 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017, personalul didactic de predare, inclusiv cadrele didactice metodiste din învăţământul preuniversitar, poate fi salarizat şi prin plata cu ora, prin cumul, potrivit prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare (în continuare, Legea nr. 1/2011). Calculul pentru plata cu ora sau prin cumul se face la norma didactică prevăzută de Legea nr. 1/2011, care însă nu conţine dispoziţii cu privire la salarizarea personalului didactic. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 79/2018, cu modificările ulterioare (în continuare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2017), s-a introdus un nou alineat la acest articol, precizându-se că modalitatea de aplicare a prevederilor alineatului (1) se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. Art. 3 din Metodologia şi criteriile privind acordarea gradaţiei de merit personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat în sesiunea 2017, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 6.161/2016, cu modificările ulterioare^1 (în continuare, Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 6.161/2016), prevedea că: „(...) gradaţia de merit se calculează conform art. 264 din Legea nr. 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare, raportat la norma didactică de bază conform actului de numire/transfer/repartizare“. Prima instanţă a reţinut că nu este întemeiată susţinerea reclamantei că Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. 3^1 alin. (2), (3) şi (8), art. 3^3 şi 3^4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 582/2016, cu modificările şi completările ulterioare (în continuare, Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 582/2016), sunt în vigoare şi în prezent, menţinând expres gradaţia de merit în baza de calcul al drepturilor salariale aferente activităţii la plata cu ora, deoarece acest act normativ a fost abrogat implicit prin dispoziţiile art. 12 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017. Deşi prin art. 44 din Legea-cadru nr. 153/2017 nu au fost abrogate expres prevederile Normelor metodologice din 2016, dar nici cele ale Hotărârii Guvernului nr. 935/2016 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 582/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. 3^1 alin. (2), (3) şi (8), art. 3^3 şi 3^4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare (în continuare, Hotărârea Guvernului nr. 935/2016), s-a avut în vedere că aceste hotărâri de guvern au fost emise în baza şi în aplicarea unor dispoziţii legale abrogate prin art. 44 din Legea-cadru nr. 153/2017, ceea ce conduce la încetarea efectelor juridice ale Normelor metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 582/2016. ^1 Abrogat prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.633/2018 pentru aprobarea Metodologiei şi criteriilor privind acordarea gradaţiei de merit personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat în sesiunea 2018. Începând cu data de 1 septembrie 2017, în conformitate cu prevederile art. 3 din Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 6.161/2016, gradaţia de merit se atribuie începând cu data de 1 septembrie 2017. Gradaţia de merit se calculează conform art. 264 din Legea nr. 1/2011, raportat la norma didactică de bază, conform actului de numire/transfer/repartizare. În consecinţă, raportat la conţinutul Legii-cadru nr. 153/2017, prin care se prevede, referitor la calculul pentru plata cu ora, că se va raporta la norma didactică, fără a se menţiona şi faptul că se adaugă şi gradaţia de merit, astfel cum se prevedea expres în actele normative anterioare, şi, în lipsă de norme metodologice privind salarizarea personalului didactic, cererea de chemare în judecată a fost respinsă, ca neîntemeiată. 7. În termen legal, împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul Sindicatul „Spiru Haret“ Teleorman, în numele şi pentru membrul său de sindicat. În esenţă, apelantul a criticat soluţia instanţei de fond pentru încălcarea şi aplicarea greşită a legii, în sensul că nu a luat în considerare faptul că reclamanta beneficia de un drept câştigat prin concurs, pe o perioadă de 5 ani, având dreptul să primească gradaţia de merit şi pentru activitatea desfăşurată, în regim de plată cu ora, începând cu data de 1 septembrie 2017. Tribunalul, în mod greşit, a considerat că prevederile art. 12 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 au abrogat dispoziţiile legale din Normele metodologice din 2016, respectiv art. 8 alin. (3) şi (5), ce se referă la includerea gradaţiei de merit în baza de calcul al drepturilor salariale aferente activităţii la plata cu ora. Potrivit art. 12 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017, după data de 1 iulie 2017, calculul şi plata cu ora se fac la norma didactică de bază, iar norma didactică de bază este definită de prevederile Legii nr. 1/2011, prin dispoziţiile art. 262 alin. (3), ca fiind numărul de ore corespunzător activităţilor prevăzute la alin. (1) lit. a). Trimiterea făcută de legiuitor la numărul de ore corespunzător activităţilor didactice determină concluzia că salarizarea pentru plata cu ora se realizează în mod similar modalităţii de stabilire a salariului aferent normei didactice, sumele cuvenite cuprinzând inclusiv beneficiul gradaţiei de merit, aşa cum a fost de altfel reglementată în mod expres de art. 8 alin. (3) şi (5) din Normele metodologice din 2016, până la intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017. Rezultatul acestui calcul se aplică întregii activităţi a personalului didactic de predare, deoarece legea nu distinge între orele din norma de bază sau orele efectuate la plata cu ora, cu atât mai mult cu cât acestea din urmă au caracter identic cu cele din norma de bază: „predare - învăţare - evaluare“. Apelantul-reclamant susţine că art. 5 alin. (1) din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 are un conţinut similar cu dispoziţiile art. 3^3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare (în continuare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015), ambele stabilind că gradaţia de merit se determină prin aplicarea procentului de 25% la salariul de bază, constatare în raport cu care se impune ca şi aceste dispoziţii să fie interpretate în aceeaşi manieră, potrivit normelor din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, respectiv art. 8 alin. (3) şi alin. (5) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 582/2016. În concluzie, atât timp cât gradaţia de merit reprezintă o creştere cu 25% a salariului de bază, aceasta trebuie stabilită şi în raport cu drepturile cuvenite pentru activitatea prestată în regim de plată cu ora, iar începând cu 1 iulie 2017 nu există nicio reglementare legală care să excludă stabilirea gradaţiei de merit şi pentru veniturile realizate pentru activitatea prestată în regim de plată cu ora. 8. Intimatul-pârât Ministerul Educaţiei Naţionale a depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat. A susţinut că apelanta-reclamantă nu îndeplineşte condiţiile normei didactice de 8 ore, deoarece efectuează 5 ore pe săptămână, motiv pentru care nu se încadrează în prevederile art. 12 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 şi că modalitatea de stabilire şi calcul al drepturilor salariale se realizează prin programul EDUSAL, program care este actualizat automat cu toate actele normative în vigoare privind salarizarea personalului din învăţământ. 9. De asemenea a depus întâmpinare intimatul-pârât Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman, învederând că gradaţia de merit nu face parte din categoria drepturilor salariale cu caracter permanent, având în vedere că, potrivit art. 264 din Legea nr. 1/2011, art. 1 din Metodologia şi criteriile de acordare a gradaţiei de merit în învăţământul preuniversitar, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării nr. 6.054/2009^2 (în continuare, Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 6.054/2009), art. 1 din Metodologia şi criteriile privind acordarea gradaţiei de merit în învăţământul preuniversitar, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.486/2011 (în continuare, Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 5.486/2011), şi art. 1 din Metodologia şi criteriile privind acordarea gradaţiei de merit în învăţământul preuniversitar, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.211/2012^3 (în continuare, Metodologia aprobată prin Ordinul nr. 6.211/2012), gradaţia de merit se acordă pe o perioadă determinată de 5 ani. Gradaţia de merit se calculează raportat la norma didactică de bază, nu şi în regim de plată cu ora, aşa cum susţine apelantul. Invocă dispoziţiile art. 9 din Normele metodologice privind salarizarea prin plata cu ora pentru personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control, precum şi pentru cadrele didactice metodiste din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi unităţile conexe, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.827/2018, cu modificările şi completările ulterioare (Normele metodologice aprobate prin Ordinul nr. 4.827/2018), şi solicită să se constate că, potrivit acestor dispoziţii legale, calculul indemnizaţiei privind gradaţia de merit se face exclusiv la norma de bază şi nu se poate lua în considerare la regimul de plată cu ora. ^3 Abrogat prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5.455/2013 pentru aprobarea Metodologiei şi a criteriilor privind acordarea gradaţiei de merit în învăţământul preuniversitar. ^2 Abrogat prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.617/2010 privind aprobarea Metodologiei şi a criteriilor de acordare a gradaţiei de merit în învăţământul preuniversitar. 10. Prin răspunsul la întâmpinare, apelantul-reclamant a arătat că reclamanta desfăşoară o activitate didactică de 18 ore/săptămână la norma didactică de bază şi mai efectuează ore în regim de plată cu ora, încadrându-se în prevederile art. 12 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit cărora plata pentru aceste ore se face raportându-se la orele majorate cu 25% din norma didactică de bază. Astfel, gradaţia de merit se calculează la norma didactică de bază, dar se aplică la întreaga activitate desfăşurată, având în vedere că Legea-cadru nr. 153/2017 şi Normele metodologice aprobate prin Ordinul nr. 4.827/2018 nu fac vorbire despre câmpul de aplicare, ci numai despre modul de calcul. Atât timp cât gradaţia de merit reprezintă o creştere de 25% a salariului, aceasta trebuie stabilită şi în raport cu drepturile salariale cuvenite pentru activitatea prestată în regim de plată cu ora. 11. La termenul de judecată din 9 aprilie 2019, din oficiu, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a pus în discuţie admisibilitatea şi necesitatea sesizării instanţei supreme cu pronunţarea unei hotărâri prin care să dea o rezolvare de principiu următoarei chestiuni de drept: „în interpretarea dispoziţiilor art. 5 şi art. 12 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017, să se stabilească dacă în calculul drepturilor salariale pentru plata cu ora se include şi gradaţia de merit.“ IV. Motivele de admisibilitate reţinute de titularul sesizării 12. Instanţa de trimitere a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, referitoare la existenţa unei cauze aflate în curs de judecată, la soluţionarea în ultimă instanţă a cauzei, aflate în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauza, întrucât litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, curtea de apel învestită cu soluţionarea apelului urmează să soluţioneze cauza în ultimă instanţă, prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, este definitivă, iar cauza care face obiectul judecăţii se află în competenţa legală a unui complet de judecată al curţii de apel învestit să soluţioneze pricina. 13. Cât priveşte admisibilitatea sesizării din perspectiva celei de-a patra condiţii, privind ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată, Curtea a reţinut că modul de interpretare a dispoziţiilor legale menţionate constituie problema însăşi a speţei, antamând atât obiectul, cât şi cauza juridică a cererii. 14. Este îndeplinită şi ultima condiţie, chestiunea de drept identificată prezentând caracter de noutate, întrucât asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat prin niciunul dintre modurile prevăzute de lege, nu a făcut obiectul unui recurs în interesul legii şi nici al unei cereri pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. 15. În acest context, s-a învederat utilitatea sesizării instanţei supreme şi din perspectiva opiniilor divergente exprimate în materie, prin soluţii de practică judiciară, fără să se poată constata cristalizarea unei jurisprudenţe suficient articulate în vreunul din sensuri, cât să lipsească de obiect şi efect real, util, această sesizare. V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 16. Apelantul-reclamant a opinat că gradaţia de merit este o distincţie, conform art. 264 din Legea nr. 1/2011, iar nu un spor, reprezentând o creştere cu 25% a salariului de bază deţinut, astfel încât cadrele didactice beneficiare au salariul de bază astfel majorat, la această bază raportându-se eventualele sporuri sau alte prestaţii calculate în funcţie de salariul de bază. Potrivit art. 9 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin Ordinul nr. 4.827/2018, în aplicarea dispoziţiilor art. 5 şi art. 12 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017, este specificat modul de plată (calculul tarifului orelor efectuate peste norma didactică de bază), fiind utilizat salariul de bază aferent cadrului didactic încadrat, respectiv salariul de bază majorat cu 25% conform gradaţiei de merit acordate. În cuprinsul ordinului nu este specificată, în mod particular, situaţia gradaţiei de merit, datorită faptului că nu era necesar, nefiind un spor la salariul de bază, ci o creştere a acestuia, reglementată deja, în mod clar, de art. 5 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017. Prin urmare, nu există nicio justificare legală pentru ca, pentru activitatea desfăşurată la plata cu ora, să fie exclusă gradaţia de merit, aceasta fiind o majorare a salariului de bază plătit pentru norma didactică de bază, după cum este reglementată de art. 262 din Legea nr. 1/2011, la care se raportează şi plata orelor efectuate în regim de plată cu ora. De aceea, nu se poate ca pentru o activitate identică raportată la norma de bază cadrul didactic să fie plătit disociat, anume să existe un salariu de bază pentru norma didactică de bază care să includă gradaţia de merit şi un alt salariu de bază, luat ca unitate de referinţă, dar fără includerea gradaţiei de merit, pentru calcularea drepturilor aferente activităţii pe oră, prestate de acelaşi cadru didactic. 17. Intimaţii-pârâţi au apreciat că gradaţia de merit nu face parte din categoria drepturilor salariale cu caracter permanent şi nu poate fi acordată pentru plata drepturilor salariale pentru activitatea prestată în regim de plată cu ora, deoarece art. 12 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 prevede că gradaţia de merit se calculează raportat la norma didactică de bază, nu şi în regim de plată cu ora. În opinia intimaţilor, această interpretare este susţinută prin dispoziţiile art. 9 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin Ordinul nr. 4.827/2018, care arată modalitatea de calcul al tarifului de plată cu ora. 18. După comunicarea raportului, în termen legal, apelantul-reclamant Sindicatul „Spiru Haret“ Teleorman, în numele şi pentru membrul său de sindicat, a depus, prin consilier juridic, un punct de vedere asupra chestiunii de drept, susţinând, în esenţă, că, întrucât salariul aferent unei norme didactice este inclus în salariul de bază, este evident că şi drepturile salariale cuvenite pentru activitatea prestată în regim de plată cu ora sunt incluse în salariul de bază şi, atât timp cât gradaţia de merit reprezintă o creştere cu 25% a salariului de bază deţinut, aceasta trebuie stabilită în raport cu acest salariu de bază majorat. Aşadar, opţiunea legiuitorului a fost aceea de a se include beneficiul gradaţiei de merit în cazul salarizării orelor în regim de plată cu ora. VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 19. Completul de judecată învestit cu soluţionarea recursului în Dosarul nr. 794/87/2018 a menţionat că la nivelul secţiei s-au exprimat două opinii, prin deciziile civile nr. 1.224 din 1 martie 2019 şi nr. 1.558 din 18 martie 2019. 20. Într-o primă opinie, cuprinsă în Decizia nr. 1.224 din 1 martie 2019, s-a apreciat că gradaţia de merit este reglementată în mod special, reprezentând o creştere cu 25% a salariului de bază deţinut, astfel încât cadrele didactice beneficiare au salariul de bază astfel majorat, la acesta raportându-se eventualele sporuri sau alte prestaţii calculate în funcţie de salariul de bază. Orele plătite peste norma didactică se raportează, în concret, la norma didactică a fiecărui beneficiar al gradaţiei de merit, acest aspect fiind vizat de art. 9 alin. (1) din Normele metodologice aprobate prin Ordinul nr. 4.827/2018. Art. 9 alin. (2) din aceleaşi norme reglementează strict modul de plată, fiind utilizat salariul de bază aferent cadrului didactic încadrat, în speţă salariul de bază majorat cu 25% conform gradaţiei de merit acordate. Într-adevăr, normele menţionate nu indică în mod particular situaţia gradaţiei de merit, însă acest aspect nu era necesar, aceasta nefiind un spor la salariul de bază, ci o creştere a acestuia, reglementată deja distinct la art. 5 alin. (1) din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017. 21. Prin cea de-a doua opinie, exprimată prin Decizia civilă nr. 1.558 din 18 martie 2019, s-a arătat că dispoziţiile legale referitoare la gradaţia de merit nu îndreptăţesc concluzia că, în mod obligatoriu şi implicit, calculul pentru plata cu ora trebuie să se raporteze şi la gradaţia de merit aferentă normei de bază. Gradaţia de merit este un drept salarial distinct de salariul de bază. Conform art. 7 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcţiei, gradului/treptei profesionale, gradaţiei, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I-IX. Aşadar, salariul de bază are o individualitate proprie, se stabileşte doar în raport cu anumite repere, chiar dacă la acesta pot fi adăugate şi alte drepturi procentuale, cum este cazul gradaţiei de merit. Anterior Legii-cadru nr. 153/2017, o astfel de modalitate de salarizare era prevăzută expres în legislaţie, nu era un beneficiu creat pe cale de interpretare a normelor legale, nu era o practică a angajatorului, ci avea un temei legal precis. Ulterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, dispoziţiile legale anterioare şi-au încetat existenţa, aşa încât nu mai există temei pentru aplicarea aceluiaşi mod de calcul, din contră, art. 12 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 dispune că efectuarea calculului pentru plata cu ora se raportează la norma didactică prevăzută de Legea nr. 1/2011. De altfel, Normele metodologice aprobate prin Ordinul nr. 4.827/2018 sunt în acest sens, prevăzând că pentru calculul tarifului la plata cu ora se utilizează salariul de bază aferent cadrului didactic încadrat, având în vedere treapta de vechime în învăţământ şi gradul didactic corespunzător, la care se aplică, după caz, următoarele sporuri: indemnizaţie pentru învăţământ special, indemnizaţie pentru zone izolate, spor pentru activitatea de predare în sistemul penitenciar, spor pentru predare simultană. Gradaţia de merit este exclusă dintre elementele care se aplică la salariul de bază, spre deosebire de Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, cu modificările ulterioare^4 (în continuare, Legea nr. 63/2011), şi Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 582/2016, care o menţionau în mod expres. ^4 Abrogată prin art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 250/2016, cu modificările ulterioare (în continuare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016). Deşi nu le pot fi recunoscute efecte retroactive, Normele metodologice aprobate prin Ordinul nr. 4.827/2018 reprezintă un argument în plus că intenţia legiuitorului, exprimată în art. 12 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru a cărui aplicare au fost adoptate normele menţionate, este în sensul ca plata cu ora să nu se mai realizeze şi în raport cu gradaţia de merit aferentă normei didactice de bază, ci doar în raport cu salariul de bază şi alte patru sporuri expres şi limitativ enumerate. 22. Instanţa de sesizare a apreciat că pentru interpretarea dispoziţiilor legale redate este necesară o analiză a voinţei legiuitorului (ratio legis) în baza actelor normative ce au reglementat succesiv gradaţia de merit şi modalitatea de calcul al drepturilor salariale pentru plata cu ora, redând textele legale incidente începând cu data de 13 mai 2011 şi până în prezent. Din succesiunea actelor normative în materie, Curtea a apreciat că nu se poate concluziona că prin art. 12 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 a fost prevăzută o modalitate de calcul diferită a drepturilor salariale pentru plata cu ora, în sensul excluderii gradaţiei de merit din baza de calcul. Textul legal face trimitere doar la norma didactică, ce înseamnă numărul de ore corespunzător activităţii didactice de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de învăţământ. Norma didactică este reglementată de Legea nr. 1/2011, fiind definită prin art. 262 alin. (3): „norma didactică de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi de evaluare curentă a preşcolarilor şi a elevilor în clasă reprezintă numărul de ore corespunzător activităţilor prevăzute la alin. (1) lit. a) (...)“. Pe de altă parte, prin dispoziţiile art. 9 alin. (2) şi (3) din Normele metodologice aprobate prin Ordinul nr. 4.827/2018, emis în conformitate cu art. 12 alin. (2) din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017, gradaţia de merit nu a mai fost prevăzută, în mod expres, în enumerarea sporurilor ce se aplică la salariul de bază. Interpretarea potrivit căreia gradaţia de merit nu este un spor, motiv pentru care nu a mai fost necesară menţionarea sa expresă în categoria sporurilor ce se aplică la salariul de bază, poate fi susţinută prin faptul că prin dispoziţiile art. 5 alin. (1) din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 se arată expres că gradaţia de merit reprezintă „o creştere cu 25% a salariului de bază deţinut“, iar nu un spor. Articolul 264 din Legea nr. 1/2011 prevede că: „(1) Personalul didactic din învăţământul preuniversitar beneficiază de gradaţie de merit, acordată prin concurs. Această gradaţie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar şi reprezintă 25% din salariul de bază. Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani. (2) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului elaborează metodologia şi criteriile de acordare a gradaţiei de merit, cu consultarea federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură de învăţământ.“ Anterior, gradaţia de merit era consacrată legislativ în categoria sporurilor/indemnizaţiilor, după cum reiese din cuprinsul art. 3^3 alin. (4) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, iar Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 582/2016 prevedeau expres că la calculul drepturilor salariale se va utiliza numărul de ore aferent normei didactice de predare şi salariul de bază al funcţiei didactice de predare şi, după caz, indemnizaţia de învăţământ special, gradaţia de merit, compensaţia pentru titlul ştiinţific de doctor şi indemnizaţia pentru localităţi izolate. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 5 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 se observă că textul legal limitează acordarea gradaţiei de merit la 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar, bibliotecilor centrale universitare, respectiv al instituţiei de nivel superior. Acest text legal se poate interpreta în sensul că prin acordarea gradaţiei de merit şi pentru posturile didactice ocupate în regim de plată cu ora s-ar extinde sfera maximă a posturilor didactice cărora li s-a acordat această gradaţie, însă acestei interpretări i se poate opune faptul că limitarea era prevăzută şi anterior, prin dispoziţiile art. 264 din Legea nr. 1/2011, ceea ce nu a împiedicat includerea gradaţiei de merit în baza de calcul al drepturilor salariale pentru plata cu ora până la data de 1 septembrie 2017. Dificultatea de interpretare a dispoziţiilor legale enunţate a determinat soluţii diferite privind includerea gradaţiei de merit în calculul drepturilor salariale pentru plata cu ora, începând cu data de 1 septembrie 2017, situaţie ce impune apelarea la mecanismul hotărârii prealabile pentru a se asigura o practică judiciară unitară în materie. VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie 23. Din relaţiile comunicate de curţile de apel, la solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a rezultat că există interpretări diferite, concretizate în opiniile teoretice exprimate de judecători şi hotărârile judecătoreşti pronunţate în materie, după cum urmează: 24. Unele instanţe au apreciat că în calculul drepturilor salariale pentru plata cu ora trebuie inclusă şi gradaţia de merit. S-a argumentat că gradaţia de merit nu este un spor, ci o creştere salarială reglementată de art. 5 alin. (1) din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017, ce conferă dreptul la primirea gradaţiei de merit doar acelor cadre didactice care prestează activitate didactică corespunzătoare unei norme didactice complete, aferente unui post înfiinţat cu respectarea condiţiilor legale, fiind irelevant modul în care postul respectiv este ocupat: prin contract pe perioadă nedeterminată, prin contract pe perioadă determinată, prin detaşare ori în regim de plată cu ora. De asemenea s-a arătat că, potrivit notei de la lit. A capitolul I din anexa nr. I din Legea-cadru nr. 153/2017, salariile de bază cuprind şi salariul de bază aferent unei norme didactice, prin urmare şi drepturile salariale cuvenite pentru activitatea prestată în regim de plată cu ora sunt incluse în salariul de bază. Aşadar, cadrul didactic trebuia să beneficieze şi ulterior datei de 1 septembrie 2017 de gradaţia de merit la plata cu ora, având în vedere că nu există nicio prevedere legală care să excludă gradaţia de merit din baza de calcul al drepturilor cuvenite pentru regimul de plată cu ora (Tribunalul Giurgiu, o parte a judecătorilor Tribunalului Braşov - Secţia I civilă, Curtea de Apel Bacău, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Bistriţa-Năsăud, Curtea de Apel Constanţa, Tribunalul Brăila - Secţia I civilă, Tribunalul Vrancea - Secţia I civilă, Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă, Tribunalul Harghita - Secţia civilă). În acest sens s-au comunicat următoarele hotărâri judecătoreşti: Sentinţa nr. 54/MAS din 30 ianuarie 2018 a Tribunalului Braşov - Secţia I civilă, definitivă prin neapelare; Sentinţa nr. 679 din 20 noiembrie 2018 pronunţată de Tribunalul Vrancea - Secţia I civilă, definitivă prin Decizia nr. 169 din 19 martie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale; sentinţele nr. 645 din 8 noiembrie 2018, nr. 643 din 8 noiembrie 2018, nr. 677 din 20 noiembrie 2018 şi nr. 680 din 20 noiembrie 2018 pronunţate de Tribunalul Vrancea - Secţia I civilă şi sentinţele nr. 267 din 8 mai 2018 şi nr. 431 din 27 iunie 2018 pronunţate de Tribunalul Brăila - Secţia I civilă, definitive prin neapelare; sentinţele nr. 312 din 25 februarie 2019 şi nr. 486 din 28 martie 2019 ale Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă, definitive prin neapelare; Sentinţa nr. 2.679 din 2 octombrie 2018 pronunţată de Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, rămasă definitivă prin neapelare; Sentinţa nr. 1.774 din 6 decembrie 2018 pronunţată de Tribunalul Harghita - Secţia civilă, definitivă prin neapelare; deciziile nr. 371/CM din 13 noiembrie 2018, nr. 107/CM din 26 martie 2019 şi nr. 77/CM din 12 martie 2019, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă. 25. Dimpotrivă, alte instanţe au apreciat că în calculul drepturilor salariale pentru plata cu ora nu se include şi gradaţia de merit. În argumentarea acestei opinii s-a arătat că, odată cu aplicarea art. 12 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 şi a Normelor metodologice aprobate prin Ordinul nr. 4.827/2018, nu mai există temei pentru includerea gradaţiei de merit în stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului didactic pentru activitatea desfăşurată la plata cu ora. De asemenea s-a reţinut că în calculul drepturilor salariale pentru plata cu ora nu se include şi gradaţia de merit, deoarece prin acordarea gradaţiei de merit şi pentru posturile didactice ocupate în regim de plată cu ora se extinde sfera maximă a posturilor didactice cărora li s-a acordat această gradaţie, contrar voinţei legiuitorului (Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalul Ialomiţa, Tribunalul Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, o parte a judecătorilor Tribunalului Braşov - Secţia I civilă, Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă, Curtea de Apel Oradea). În acest sens s-au comunicat următoarele hotărâri judecătoreşti: Decizia nr. 1.224 din 1 martie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale; Sentinţa nr. 613 din 1 noiembrie 2018 a Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ fiscal, definitivă prin Decizia nr. 1.559 din 18 martie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale; Decizia nr. 229 din 23 ianuarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă; Sentinţa nr. 155/MAS din 27 februarie 2019 pronunţată de Tribunalul Braşov - Secţia I civilă, judecata apelului fiind suspendată, în temeiul dispoziţiilor art. 520 alin. (4) din Codul de procedură civilă; Sentinţa nr. 596/LMA din 8 noiembrie 2018 pronunţată de Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă, rămasă definitivă prin Decizia nr. 290/A/2019 din 22 aprilie 2019 a Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă; sentinţele nr. 111 din 5 februarie 2019, nr. 112 din 5 februarie 2019 şi nr. 2.624 din 2 octombrie 2018 pronunţate de Tribunalul Caraş-Severin - Secţia I civilă, definitive prin neapelare. 26. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei Judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale 27. Din verificările efectuate rezultă că instanţa de contencios constituţional nu s-a pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 5 şi art. 12 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017. IX. Raportul asupra chestiunii de drept 28. Prin raportul întocmit, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, constatând îndeplinite condiţiile de admisibilitate a sesizării prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, judecătorii-raportori au apreciat că, având în vedere evoluţia reglementărilor legislative, se poate concluziona că în prezent, câtă vreme legea nu mai prevede, pe de o parte, includerea gradaţiei de merit în salariul de bază, iar pe de altă parte, în cazul calculului drepturilor salariale corespunzătoare regimului de plată cu ora, nici raportarea la gradaţia de merit, opţiunea legiuitorului a fost aceea de a nu mai include acest beneficiu în cazul salarizării în regim de plată cu ora. X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 29. Examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: Asupra admisibilităţii sesizării 30. Potrivit dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „dacă, în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“ 31. Prin această reglementare, legiuitorul a instituit o serie de condiţii de admisibilitate pentru declanşarea procedurii de sesizare în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, condiţii care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ, după cum urmează: 1. existenţa unei cauze aflate în curs de judecată; 2. instanţa care sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să judece cauza în ultimă instanţă; 3. cauza care face obiectul judecăţii să se afle în competenţa legală a unui complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit să soluţioneze cauza; 4. soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; 5. chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; 6. chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. 32. Procedând, în prealabil, la o analiză asupra admisibilităţii sesizării, se constată că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate enumerate mai sus. 33. Concret, se observă că acţiunea ce face obiectul dosarului în care s-a dispus sesizarea este în curs de judecată, în ultimă instanţă, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, legal învestită să soluţioneze apelul formulat împotriva hotărârii tribunalului cu privire la calculul şi plata drepturilor salariale neacordate - gradaţia de merit - pentru activitatea prestată în regim de plată cu ora. 34. Nu în ultimul rând, problema de drept a cărei dezlegare se solicită este nouă, reţinându-se, în urma analizei hotărârilor comunicate de instanţele naţionale, că aceasta nu face obiectul unei jurisprudenţe consolidate. Totodată, asupra chestiunii de drept în discuţie Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. 35. În ceea ce priveşte condiţia ca de chestiunea de drept ce face obiectul prezentei sesizări să depindă soluţionarea pe fond a cauzei, este evident că interpretarea şi corecta aplicare a prevederilor art. 5 şi 12 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul de a se stabili dacă în calculul drepturilor salariale pentru plata cu ora se include şi gradaţia de merit, conduc în mod nemijlocit la soluţionarea pe fond a cauzei în care s-a formulat prezenta sesizare, fiind evident că antamează atât obiectul, cât şi cauza juridică a cererii de chemare în judecată. Asupra fondului sesizării 36. Formele de angajare a personalului didactic din învăţământul preuniversitar sunt reglementate în titlul IV capitolul I secţiunea a 4-a din Legea nr. 1/2011. Astfel: "ART. 254 (1) În unităţile de învăţământ sau în consorţiile şcolare poate fi angajat personal didactic cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau perioadă determinată de cel mult un an şcolar, cu posibilitatea prelungirii contractului, respectiv în plata cu ora, în condiţiile legii. (...) (19) Posturile didactice/Catedrele rămase neocupate prin concurs sau vacantate în timpul anului şcolar se ocupă pe perioadă determinată, prin detaşare, prin plata cu ora, până la sfârşitul anului şcolar ori până la revenirea pe post a cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea postului/catedrei. În situaţia în care posturile didactice nu pot fi astfel ocupate până la începerea cursurilor, inspectoratele şcolare organizează, la nivel judeţean, concursuri pentru ocuparea posturilor didactice în vederea angajării cu contract individual de muncă pe perioadă determinată a personalului didactic calificat. În mod excepţional, până la începerea cursurilor, inspectoratele şcolare pot organiza testări prin interviu şi lucrare scrisă, în profilul postului solicitat, în vederea angajării cu contract individual de muncă pe perioadă determinată a personalului fără studii corespunzătoare postului." 37. În privinţa salarizării, se reţine că sub imperiul Legii nr. 63/2011, pe de o parte, gradaţia de merit făcea parte din salariul de bază, potrivit dispoziţiilor exprese ale legii, iar pe de altă parte, la calculul drepturilor salariale pentru posturi didactice în sistem de plată cu ora legea prevedea în mod expres că se are în vedere şi gradaţia de merit. Legea nr. 63/2011 Anexa nr. 5 - Metodologia de calcul al drepturilor salariale care se acordă personalului didactic şi personalului didactic auxiliar din învăţământ: Articolul 2 "(...) (2) Salariul de bază este format din: A. salariul de încadrare al funcţiei didactice prevăzut în anexele nr. 1 şi 2 la lege, în care este inclus sporul de stabilitate numai pentru tranşele de vechime în învăţământ de peste 10 ani, precum şi sporul de suprasolicitare neuropsihică existent la toate tranşele de vechime în învăţământ; B. indemnizaţia de conducere, astfel cum este reglementată în anexa nr. 4 la lege; C. indemnizaţia pentru învăţământ special; D. gradaţia de merit, astfel cum este reglementată prin art. 92, 264 şi 311 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; E. indemnizaţia pentru personalul didactic care îndeplineşte activitatea de diriginte, pentru învăţători, educatoare, institutori şi profesor pentru învăţământul preşcolar şi primar. (...)" Articolul 3 "Modul de calcul pentru salariul de bază al personalului didactic încadrat pe funcţiile prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 la lege este următorul: (...) D. 1. Personalul didactic şi personalul didactic auxiliar beneficiază de gradaţia de merit potrivit art. 92, 264 şi 311 din Legea nr. 1/2011. 2. Cuantumul gradaţiei de merit se calculează prin aplicarea procentului de 25% la salariul de încadrare, care devine bază de calcul pentru celelalte sporuri şi drepturi salariale. (...)" ART. 10 "(1) Personalul didactic şi personalul didactic asociat, inclusiv cadrele didactice pensionate pentru limită de vârstă, care funcţionează pe posturi didactice în sistem de plată cu ora sunt salarizate pentru activitatea depusă în funcţie de condiţiile pe care le îndeplinesc la încadrare. La calculul drepturilor salariale se vor avea în vedere: norma didactică de predare, salariul de încadrare prevăzut în anexele nr. 1 şi 2 la lege, indemnizaţia de învăţământ special, gradaţia de merit, sporul pentru titlul ştiinţific de doctor de care a beneficiat până la data de 31 decembrie 2009 şi indemnizaţia pentru localităţi izolate. (...)" 38. Legea nr. 63/2011 a fost abrogată prin art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 250/2016, cu modificările ulterioare. 39. Potrivit reglementării cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, gradaţia de merit nu a mai fost inclusă în salariul de bază, aceasta fiind acordată distinct, prin aplicarea procentului de 25% la salariul de bază prevăzut în anexa nr. 2 a actului normativ. 40. Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 3^3 alin. (12) din ordonanţă, a fost menţinută şi forma de salarizare în regim de plată cu ora. În ceea ce priveşte calculul drepturilor salariale pentru posturile didactice în regim de plată cu ora s-a prevăzut (Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 582/2016) că acesta va fi realizat prin utilizarea numărului de ore aferent normei didactice de predare şi a salariului de bază corespunzător funcţiei didactice de predare, urmând a fi avute în vedere, după caz, şi indemnizaţia de învăţământ special, gradaţia de merit, compensaţia pentru titlul ştiinţific de doctor şi indemnizaţia pentru locaţii izolate. 41. Rezultă deci că după abrogarea Legii nr. 63/2011 opţiunea legiuitorului a fost aceea de a nu mai include gradaţia de merit în salariul de bază, păstrând însă, în privinţa calculului drepturilor salariale corespunzătoare regimului de plată cu ora, includerea gradaţiei de merit. 42. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 prevede că: Articolul 3^3 "(1) Prin excepţie de la prevederile art. 2 alin. (2), începând cu luna august 2016, salariile personalului prevăzut în anexa nr. 2 se stabilesc potrivit prezentului articol.(2) Salariile de bază prevăzute în anexa nr. 2 includ salariul de încadrare aferent tranşei de vechime în învăţământ şi gradaţiile corespunzătoare vechimii în muncă pentru funcţiile de execuţie, respectiv salariul de încadrare aferent tranşei de vechime în învăţământ, indemnizaţia de conducere şi gradaţiile corespunzătoare vechimii în muncă pentru funcţiile de conducere. (...)(4) Pentru personalul didactic de predare, de predare şi cercetare din universităţi, de conducere, îndrumare şi control, la salariul de bază stabilit potrivit anexei nr. 2 se acordă următoarele sporuri şi indemnizaţii, dacă sunt îndeplinite condiţiile de acordare prevăzute de lege, astfel: (...) b) gradaţie de merit, care se determină prin aplicarea procentului de 25% la salariul de bază; (...)" 43. Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. 3^1 alin. (2), (3) şi (8), art. 3^3 şi 3^4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 582/2016, cu modificările şi completările ulterioare Articolul 8 "(...) (3) Pentru personalul didactic de predare salarizat în sistem de plată cu ora, la calculul drepturilor salariale se vor utiliza numărul de ore aferent normei didactice de predare şi salariul de bază al funcţiei didactice de predare şi, după caz, indemnizaţia de învăţământ special, gradaţia de merit, compensaţia pentru titlul ştiinţific de doctor şi indemnizaţia pentru localităţi izolate. (...)" 44. Dispoziţiile art. 3^3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 şi implicit cele ale art. 8 din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 582/2016 au fost abrogate prin art. 44 pct. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu data de 1 iulie 2017, dată de la care salarizarea personalului didactic se face în conformitate cu acest act normativ. 45. Potrivit dispoziţiilor Legii-cadru nr. 153/2017, în vigoare în prezent, gradaţia de merit reglementată de art. 264 din Legea nr. 1/2011 nu este inclusă în salariul de bază. Gradaţia avută în vedere de noul act normativ reprezintă salariul de bază corespunzător funcţiei, acordat în raport cu vechimea în muncă, şi nu se confundă cu gradaţia de merit, specifică familiei ocupaţionale de funcţii bugetare „Învăţământ“. 46. În anexa nr. I a Legii-cadru nr. 153/2017 sunt prevăzute salariile de bază pentru funcţiile din învăţământ, aferente unei norme didactice. 47. Ca reglementare specifică personalului didactic din învăţământ, alături de alte sporuri şi indemnizaţii, art. 5 din anexa nr. I capitolul I lit. B prevede, distinct de salariile de bază pentru funcţiile din învăţământ, stabilite diferenţiat pe funcţii, grade/trepte şi gradaţii pentru o normă didactică, şi beneficiul gradaţiei de merit reglementate de art. 264 din Legea nr. 1/2011. 48. Sub acest aspect, este de subliniat faptul că gradaţia de merit este reglementată ca „distincţie“, conform titlului IV secţiunea a 7-a din Legea nr. 1/2011, fiind un beneficiu acordat prin concurs, acest regim juridic (distinct faţă de salariul de bază) fiind păstrat şi prin reglementarea din art. 5 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017. 49. De asemenea, art. 12 din aceeaşi anexă a legii a păstrat ca formă de salarizare a personalului didactic de predare şi salarizarea prin plata cu ora, calculul drepturilor salariale în acest caz urmând a se face prin raportare la norma didactică de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi de evaluare curentă a preşcolarilor şi a elevilor în clasă prevăzută de art. 262 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, fără ca legea să mai prevadă şi includerea gradaţiei de merit. 50. Modalitatea de calcul al tarifului de plată cu ora a fost detaliată prin Normele metodologice aprobate prin Ordinul nr. 4.827/2018. Astfel, la salariul de bază aferent cadrului didactic încadrat, având în vedere treapta de vechime în învăţământ şi gradul didactic corespunzător, se aplică, după caz, indemnizaţia pentru învăţământ special (prevăzută de art. 4 din anexă), indemnizaţia pentru zone izolate (prevăzută de art. 3 din anexă), sporul pentru activitatea de predare în sistemul penitenciar [prevăzută de art. 13 alin. (3) din anexă], sporul pentru predare simultană (prevăzut de art. 7 din anexă), nemaifiind prevăzută şi aplicarea gradaţiei de merit (prevăzută de art. 5 din anexă). 51. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice Articolul 7 "În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie: a) salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcţiei, gradului/treptei profesionale, gradaţiei, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I-IX; (...) e) salariul lunar cuprinde salariul de bază ori, după caz, indemnizaţia lunară sau indemnizaţia de încadrare, compensaţiile, indemnizaţiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar; (...) i) sporul reprezintă un element al salariului lunar/soldei lunare, acordat ca procent la salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare, în condiţiile legii, pentru fiecare categorie de personal; j) gradaţia reprezintă salariul de bază corespunzător funcţiei, acordat în raport cu vechimea în muncă, în condiţiile prezentei legi; (...)" Anexa nr. I B. Reglementări specifice personalului didactic din învăţământ Articolul 5 "(1) Personalul didactic din învăţământ, inclusiv personalul didactic auxiliar din bibliotecile centrale universitare, beneficiază de gradaţie de merit, acordată prin concurs. Această gradaţie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar, bibliotecilor centrale universitare, respectiv al instituţiei de nivel superior şi reprezintă o creştere cu 25% a salariului de bază deţinut. Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani." Articolul 12 "(1) Personalul didactic de predare, de conducere, îndrumare şi control, inclusiv cadrele didactice metodiste din unităţile de învăţământ preuniversitar, poate fi salarizat şi prin plata cu ora sau prin cumul, potrivit prevederilor Legii nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Calculul pentru plata cu ora sau prin cumul se face la norma didactică prevăzută de Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.(2) Modalitatea de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei naţionale." 52. Normele metodologice privind salarizarea prin plata cu ora pentru personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control, precum şi pentru cadrele didactice metodiste din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi unităţile conexe, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.827/2018: Articolul 9 "(1) Calculul pentru plata cu ora se raportează la norma didactică de predare-învăţare-evaluare, de instruire practică şi de evaluare curentă a preşcolarilor şi a elevilor în clasă prevăzută la art. 262 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.(2) Pentru calculul tarifului la plata cu ora aferent posturilor didactice de predare/catedrelor vacante/rezervate se utilizează salariul de bază aferent cadrului didactic încadrat, având în vedere treapta de vechime în învăţământ şi gradul didactic corespunzător. La salariul de bază se aplică, după caz, următoarele sporuri: indemnizaţie pentru învăţământ special, indemnizaţie pentru zone izolate, spor pentru activitatea de predare în sistemul penitenciar, spor pentru predare simultană.(3) Tarifele orare din învăţământul preuniversitar se calculează prin raportarea salariului de bază calculat conform alin. (2) la numărul de ore aferent normei didactice de predare, astfel: a) 1/72 pentru norma didactică de 18 ore pe săptămână; b) 1/64 pentru norma didactică de 16 ore pe săptămână în învăţământul special; c) 1/96 pentru norma didactică de 24 de ore pe săptămână, învăţători, antrenori din palatele şi cluburile copiilor, profesori de instruire practică şi maiştri-instructori; d) 1/80 pentru norma didactică de 20 de ore pe săptămână, învăţător-educator, institutor-educator, profesor-educator, maistru-instructor şi profesor de instruire practică în învăţământul special; e) 1/80 pentru profesori pentru învăţământul primar, învăţători, institutori învăţământ primar; f) 1/100 pentru profesori pentru învăţământul preşcolar, educatoare, institutori învăţământ preşcolar." 53. Având în vedere evoluţia reglementărilor legislative, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept concluzionează că, în prezent, câtă vreme legea nu mai prevede, pe de o parte, includerea gradaţiei de merit în salariul de bază, iar pe de altă parte, în cazul calculului drepturilor salariale corespunzătoare regimului de plată cu ora, nici raportarea la gradaţia de merit, opţiunea legiuitorului a fost aceea de a nu mai include acest beneficiu în cazul salarizării în regim de plată cu ora. 54. Pentru toate aceste considerente, ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE În numele legii DECIDE: Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 794/87/2018, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că: În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 5 şi art. 12 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în calculul drepturilor salariale pentru plata cu ora nu se include şi gradaţia de merit. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 octombrie 2019. VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE Gabriela Elena Bogasiu Magistrat-asistent, Elena Adriana Stamatescu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
