Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 409 din 24 septembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 409 din 24 septembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 90 din 31 ianuarie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena     │-                 │
│Chiorean           │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Marius Ghiţă în Dosarul nr. 874/118/2020 al Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.605D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în esenţă, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât, prin Decizia nr. 12 din 19 iunie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a stabilit că dreptul la compensaţia lunară pentru chirie, pentru plata ratelor de credit, nu poate fi recunoscut poliţiştilor care au încheiat contracte de credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 10 septembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 874/118/2020, Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Marius Ghiţă într-o cauză având ca obiect obligarea Inspectoratului Judeţean de Poliţie Constanţa la acordarea compensaţiei lunare pentru chirie în vederea achitării ratei aferente creditului contractat pentru achiziţionarea unei locuinţe începând cu momentul introducerii plângerii prealabile, respectiv 12 septembrie 2019, până la achitarea integrală a creditului.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că prin sintagma „care contractează un credit“, din cuprinsul prevederilor legale criticate, se încalcă dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, în condiţiile în care acordarea beneficiului compensării ratelor în funcţie de data contractării creditului, înainte sau ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018, este discriminatorie şi arbitrară. Astfel, deşi ambele categorii de persoane îndeplinesc condiţiile de acordare a acestui beneficiu, respectiv nu deţin în proprietate un alt imobil, nu au deţinut vreunul anterior, au un contract de credit în derulare destinat achiziţionării unui imobil şi nu au mai beneficiat de acest drept până în momentul solicitării, tratamentul juridic în privinţa acordării acestui drept este diferit. Aşadar, sintagma „care contractează un credit“ creează o diferenţiere între cei care, din diferite motive obiective, au contractat un credit pentru achiziţionarea unei locuinţe anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018 şi cei care au contractat un credit după intrarea în vigoare a acestei legi; or, diferenţierea operată doar pe baza acestui criteriu nu este obiectivă şi nu justifică tratamentul juridic diferenţiat aplicat.
    6. Pe de altă parte, sintagma „care contractează un credit“ are tendinţa de a induce în eroare, existând astfel probabilitatea ca cei care pun în aplicare legea să îi dea un înţeles greşit, în sensul că vor acorda acest beneficiu doar celor care contractează un credit după intrarea în vigoare a legii. În aceste condiţii, se limitează sfera de aplicare a beneficiului numai la o anumită categorie de persoane, fără a exista o justificare obiectivă şi raţională în acest sens.
    7. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate privind încălcarea egalităţii în drepturi sunt invocate considerente din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare şi ale art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    8. Se mai arată că scopul urmărit de dispoziţiile art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002, introduse prin Legea nr. 288/2018, este unul foarte clar, acela de a veni în ajutorul poliţiştilor care îndeplinesc cumulativ criteriile stabilite de lege, iar dacă aceste criterii sunt îndeplinite atât de cei care au contractat creditul înaintea intrării în vigoare a legii, cât şi de cei care au contractat creditul ipotecar/imobiliar după intrarea în vigoare a legii, dreptul la compensaţie poate fi acordat atât actualilor beneficiari ai compensaţiei lunare pentru chirie, cât şi potenţialilor beneficiari.
    9. Ca urmare, atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă şi rezonabilă, sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite, se încalcă principiul egalităţii şi nediscriminării. Or, aşa cum a statuat Curtea Constituţională, discriminarea se bazează pe noţiunea de „excludere de la un drept“, iar remediul constituţional specific este acordarea sau accesul la beneficiul dreptului.
    10. Mai mult, se arată că sintagma „care contractează un credit“ tinde să contrazică şi să anuleze dispoziţiile art. 32 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, potrivit cărora poliţistul va fi sprijinit în construirea sau cumpărarea, o singură dată în timpul carierei, a unei locuinţe proprietate personală.
    11. În final, se precizează că solicitările formulate au în vedere aplicarea prevederilor legale retroactiv, deoarece nu se pretinde a fi achitată contravaloarea ratelor pe perioada cuprinsă între momentul contractării creditului şi momentul intrării în vigoare a legii, ci de la momentul îndeplinirii tuturor condiţiilor necesare pentru acordarea acestui drept, astfel cum a fost stabilit prin Legea nr. 288/2018, legea urmând să se aplice efectelor viitoare ale contractului de credit, aşa cum a statuat şi Curtea Constituţională în jurisprudenţa referitoare la principiul neretroactivităţii legii civile.
    12. Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că sintagma „care contractează un credit“ din cuprinsul prevederilor de lege criticate este susceptibilă a fi neconstituţională în modalitatea încălcării în mod substanţial a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, sens în care conţinutul normativ criticat ca fiind neconstituţional are aptitudinea ca, în anumite condiţii particulare, să genereze o discriminare efectivă în cadrul categoriei beneficiarilor actului normativ, discriminare, cel puţin aparent, nejustificată din perspectiva scopului legiuitorului (ratio legis) care a fundamentat adoptarea dispoziţiei normative în modalitatea expusă anterior.
    13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, introduse prin art. I dinLegea nr. 288/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 din 6 decembrie 2018, şi care au următorul cuprins: „Poliţistul care îndeplineşte condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie potrivit alin. (1) şi (1^1) şi care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe beneficiază de compensaţia lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăşi durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă creditului. În această situaţie, compensaţia lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (1), dar nu poate depăşi rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar.“ Prevederile art. 31 alin. (1) şi (1^1) din Legea nr. 360/2002, la care art. 31 alin. (1^2) din aceeaşi lege face trimitere, au următorul cuprins:
    "(1) Poliţistul numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care îşi are domiciliul şi care nu deţine locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici el şi nici soţia/soţul acestuia, în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, are dreptul la o compensaţie pentru chirie de până la 50% din salariul de bază.

    (1^1) Poliţistul numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului în localitatea în care îşi are domiciliul, dar care nu deţine locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici el şi nici soţia/soţul acestuia, în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiul de locuit corespunzător, poate beneficia de compensaţia lunară pentru chirie, prevăzută la alin. (1), în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, însuşite de către conducătorul unităţii din care face parte poliţistul, la solicitarea acestuia"

    17. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra aceloraşi dispoziţii de lege, criticate sub aceleaşi aspecte, prin Decizia nr. 86 din 3 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 15 iunie 2022.
    19. La paragrafele 32-36 ale deciziei sus-menţionate, Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de poliţişti în cauze având ca obiect obligarea unor inspectorate judeţene de poliţie la plata compensaţiei lunare pentru chirie, în vederea achitării ratelor aferente creditelor ipotecare/imobiliare contractate pentru achiziţionarea unor locuinţe anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018. Curtea a reţinut că, în esenţă, criticile de neconstituţionalitate vizează pretinsa discriminare a poliţiştilor care au încheiat contracte de credit ipotecar/imobiliar pentru achiziţionarea unei locuinţe anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018, precum şi presupusa neclaritate a sintagmei „care contractează un credit“ care ar conduce la neaplicarea dispoziţiilor legale privind acordarea compensaţiei lunare pentru chirie celor care au un contract de credit ipotecar/imobiliar încheiat anterior intrării în vigoare a legii menţionate.
    20. Curtea a observat că prevederile art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 au fost introduse în cuprinsul acestui act normativ prin Legea nr. 288/2018, care a intrat în vigoare la 9 decembrie 2018 şi care instituie condiţii privind dreptul poliţistului la compensaţia lunară pentru chirie, în situaţia contractării unui credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe. Astfel, poliţistul care îndeplineşte condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie prevăzute de art. 31 alin. (1) şi (1^1) din Legea nr. 360/2002, potrivit cărora nu deţine locuinţă proprietate personală în localitatea în care îşi are sediul unitatea de poliţie la care este încadrat, nici el şi nici soţia/soţul acestuia, şi care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe beneficiază de compensaţia lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăşi durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă creditului.
    21. Curtea a constatat că, în realitate, problema supusă examinării nu este una de constituţionalitate, ci una de interpretare şi aplicare a legii, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, nu poate face obiectul unui control de constituţionalitate. Astfel, nu intră în atribuţiile Curţii Constituţionale interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale criticate, acestea reprezentând atributul instanţelor judecătoreşti, care, în caz de litigiu, prin analiza elementelor de fapt şi de drept specifice fiecărei cauze, au competenţa să verifice îndeplinirea tuturor condiţiilor legale pentru acordarea compensaţiei lunare pentru chirie. Faptul că unele instanţe judecătoreşti recunosc dreptul la compensaţia lunară pentru chirie poliţiştilor care au încheiat contracte de credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018, în timp ce alte instanţe judecătoreşti pronunţă o soluţie diferită, reprezintă strict probleme de interpretare şi aplicare a legii, care pot fi eventual supuse aprecierii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe calea hotărârii prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept sau a recursului în interesul legii, după caz.
    22. Având în vedere că, în prezenta cauză, criticile autorilor excepţiei sunt identice cu cele analizate în Decizia nr. 86 din 3 martie 2022, precitată, şi nu vizează, în realitate, probleme de constituţionalitate de competenţa Curţii Constituţionale, ci modul de interpretare a legii, excepţia de neconstituţionalitate astfel invocată este inadmisibilă.
    23. În final, Curtea observă că, prin Decizia nr. 12 din 19 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 13 iulie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002, introduse prin art. I dinLegea nr. 288/2018, dreptul la compensaţia lunară pentru chirie, pentru plata ratelor de credit, nu poate fi recunoscut poliţiştilor care au încheiat contracte de credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018.
    24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Marius Ghiţă în Dosarul nr. 874/118/2020 al Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ioana Marilena Chiorean


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 409 din 24 septembrie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016