Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Cristian Deliorga│- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Claudia-Margareta│- │
│Krupenschi │magistrat-asistent-şef│
└─────────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, domnul procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, excepţie ridicată de Gheorghe Olărean în Dosarul nr. 4.868/86/2016 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.929D/2017. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Susţine, în acest sens, că dispoziţiile art. 121 alin. (1) din Constituţie prevăd că autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii. Astfel, legiuitorul are îndrituirea de a reglementa condiţiile de exercitare a autonomiei locale de către autorităţile administraţiei publice alese, iar depunerea raportului financiar al veniturilor şi cheltuielilor electorale la Autoritatea Electorală Permanentă, în termen de 15 zile de la data desfăşurării alegerilor, de către mandatarii financiari coordonatori ai competitorilor electorali, obligaţie stabilită prin art. 47 din Legea nr. 334/2006, are un scop legitim - urmărind asigurarea disciplinei şi a transparenţei în utilizarea fondurilor băneşti utilizate în campaniile electorale - şi nici nu încalcă dreptul de a fi ales, care a fost, anterior, pe deplin exercitat. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 4 decembrie 2017 (îndreptată din oficiu prin Încheierea din 12 decembrie 2017), pronunţată în Dosarul nr. 4.868/86/2016, Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 47 din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Gheorghe Olărean într-o cauză având ca obiect judecarea recursului formulat împotriva unei sentinţe prin care a fost respinsă acţiunea autorului excepţiei prin care acesta, în calitate de candidat ales în funcţia de consilier local, a solicitat obligarea Consiliului Local al Comunei Marginea la comunicarea hotărârii de constituire a Consiliului Local al Comunei Marginea şi de validare sau invalidare a mandatelor de consilier, precum şi obligarea aceleiaşi autorităţi publice locale la emiterea hotărârii de consiliu local de validare a mandatului său sau obligarea aceleiaşi autorităţi la emiterea hotărârii de consiliu local de validare sau de invalidare a mandatului de consilier local obţinut la alegerile locale. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile art. 47 în integralitatea lor, dar în special cele ale alin. (5) al acestuia, depăşesc cadrul constituţional stabilit de art. 37 şi de art. 40 pentru exercitarea dreptului de a fi ales, deoarece condiţionează validarea mandatului candidaţilor declaraţi aleşi de depunerea raportului detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale la Autoritatea Electorală Permanentă. Textele constituţionale invocate nu impun o asemenea obligaţie, ceea ce denotă voinţa Adunării Constituante de a stabili prin Legea fundamentală condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un cetăţean pentru a fi ales. Or, legislaţia infraconstituţională trebuie să se subordoneze normelor fundamentale. Dispoziţiile art. 47 din Legea nr. 334/2006 sunt într-o vădită contradicţie şi cu cadrul normativ infraconstituţional configurat în privinţa alegerilor locale de Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 [art. 31 alin. (3) şi (4)] şi Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali (art. 4). Aşadar, condiţia impusă de normele criticate este „absurdă“, neconstituţională şi nelegală şi nu face altceva decât să anuleze dreptul de a fi ales prin anularea mandatului unui candidat care a întrunit toate condiţiile prevăzute de Constituţie şi de legile speciale ce impun anumite limite sau circumstanţiază modalităţile de exercitare a dreptului de a fi ales. 6. În plus, art. 47 alin. (5) din Legea nr. 334/2006 şi sintagma „nu li se pot valida mandatele“ nu reglementează şi o procedură de invalidare, în condiţiile în care celelalte legi speciale conţin norme clare cu privire la procedura ce trebuie urmată în cazul în care se constată încălcări, ceea ce imprimă textului indicat un caracter lacunar, cu posibilitatea unei interpretări arbitrare, ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept. 7. Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată, în acest sens, că dispoziţiile legale criticate „realizează doar o prezentare a modului în care trebuie să se realizeze ducerea la îndeplinire a obligaţiilor referitoare la depunerea raportului detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale, respectiv efectul neîndeplinirii obligaţiei legale, constând în faptul că nu este validat mandatul, fără ca prin această reglementare să se contravină normelor constituţionale“. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece condiţiile de eligibilitate stabilite de art. 37 şi art. 40 alin. (3) din Constituţie nu exclud instituirea unor condiţii procedurale/de formă la nivel infraconstituţional, acestea nefiind de natură a afecta esenţa dreptului fundamental de a fi ales. De altfel, art. 16 alin. (3) teza întâi din Legea fundamentală precizează în mod expres că funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Totodată, se remarcă faptul că nedepunerea raportului detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale pentru fiecare partid sau candidat independent constituie doar un impediment temporar în cadrul procedurii de validare a mandatelor, iar utilizarea sintagmei „candidaţilor declaraţi aleşi“ arată faptul că, în prealabil, dreptul fundamental de a fi ales a fost exercitat. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 47 din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 23 iunie 2015, cu modificările şi completările ulterioare. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, alin. (1) al art. 47 a fost modificat prin art. IV pct. 4 din Legea nr. 148/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 25 iulie 2019, intervenţia legislativă operând însă doar o corelare impusă de normele de tehnică legislativă, fără a modifica soluţia legislativă de principiu. 13. Totodată, din motivarea excepţiei Curtea constată că aceasta nu vizează, în realitate, întreg articolul 47 din Legea nr. 334/2006, ci doar alin. (1) şi (5) ale acestuia, astfel că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate va fi circumstanţiat la aceste din urmă texte, care prevăd: - Art. 47: "(1) În termen de 15 zile de la data desfăşurării alegerilor, mandatarii financiari coordonatori sunt obligaţi să depună la Autoritatea Electorală Permanentă rapoartele detaliate ale veniturilor şi cheltuielilor electorale ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale şi ale candidaţilor independenţi, precum şi cuantumul datoriilor înregistrate ca urmare a campaniei, însoţite de declaraţiile prevăzute la art. 28 alin. (13). (…)(5) Candidaţilor declaraţi aleşi nu li se pot valida mandatele dacă raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale pentru fiecare partid politic sau candidat independent nu a fost depus în condiţiile legii." 14. În opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 37 - Dreptul de a fi ales şi ale art. 40 - Dreptul de asociere. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 47 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 334/2006 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici asemănătoare celor formulate în prezenta cauză, sens în care, prin Decizia nr. 829 din 11 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 11 februarie 2019, şi Decizia nr. 853 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 23 februarie 2018, a fost pronunţată soluţia de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. 16. Cu privire la condiţiile de fond şi de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales, drept invocat în motivarea excepţiei, Curtea a reiterat jurisprudenţa sa în materie prin care a statuat că acestea sunt prevăzute, la nivel constituţional, de art. 16 alin. (3), art. 37 şi art. 40, precum şi, la nivelul legislaţiei infraconstituţionale, de norme cuprinse în legile electorale, care se subordonează condiţiilor generale constituţionale şi le dezvoltă totodată după criteriul funcţiei publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010). Din aceeaşi jurisprudenţă rezultă că adăugarea prin lege a unor condiţii suplimentare pentru ca o persoană să poată ocupa demnităţi publice elective este motivată de importanţa acestora, de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului şi de ideea unei reprezentări responsabile şi eficiente, ca o garanţie a reprezentativităţii acestora. De asemenea, prin Decizia nr. 226 din 3 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 26 septembrie 2001, referindu-se la prevederile art. 25 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974, publicat în Buletinul Oficial nr. 146 din 20 noiembrie 1974, Curtea Constituţională a statuat că „dreptul de a fi ales trebuie exercitat fără restricţii nerezonabile, ceea ce implică posibilitatea existenţei unor condiţionări în exerciţiul acestor drepturi“. 17. Curtea a mai reţinut că reglementările privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale obligă competitorii electorali (respectiv partidele politice, alianţele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi) la transparenţă financiară, la declararea veniturilor încasate şi a cheltuielilor efectuate, cu precădere în perioada sau pentru campaniile electorale. Pe de altă parte, finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale nu trebuie să afecteze independenţa acestora sau să obstrucţioneze campaniile electorale. Transparenţa veniturilor şi a cheltuielilor pentru activitatea partidelor politice şi pentru campaniile electorale se realizează prin publicarea pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente şi în Monitorul Oficial al României, Partea I, a declaraţiilor şi a rapoartelor prevăzute de lege în ceea ce priveşte finanţarea în timpul campaniilor electorale. Art. 28 din Legea nr. 334/2006 prevede că până cel mai târziu la data începerii campaniei electorale, partidul politic, alianţa politică şi candidaţii independenţi, prin mandatar financiar, deschid câte un cont bancar la nivelul fiecărui judeţ, un cont bancar la nivelul fiecărui sector al municipiului Bucureşti sau la nivelul municipiului Bucureşti, după caz, precum şi un cont bancar la nivel central. Potrivit art. 34 alin. (1) din lege, „Evidenţa contribuţiilor şi a cheltuielilor pentru campania electorală aparţinând partidelor politice şi candidaţilor independenţi este organizată exclusiv de către mandatari financiari.“ Mandatarul financiar este numit de conducerea partidelor politice, alianţelor politice, organizaţiilor cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale sau de către candidaţii independenţi. Un competitor electoral va avea un singur mandatar financiar coordonator la nivel central, respectiv câte un mandatar financiar desemnat la nivelul fiecărui judeţ, sector al municipiului Bucureşti şi la nivelul municipiului Bucureşti. Dispoziţiile art. 34 alin. (14) din lege reglementează expres interdicţia candidaţilor de a fi mandatari financiari. În cel mult 48 de ore de la data depunerii unei sume în unul dintre conturile deschise, candidatul are obligaţia să predea mandatarului financiar judeţean o declaraţie cu indicarea sursei contribuţiei. Legea instituie obligaţia ca toate contribuţiile pentru campania electorală să fie declarate Autorităţii Electorale Permanente de către mandatarul financiar, acestea putând fi folosite numai după data declarării acestora. Ulterior desfăşurării scrutinului electoral, în termen de 15 zile, mandatarii financiari coordonatori sunt obligaţi să depună la Autoritatea Electorală Permanentă rapoartele detaliate ale veniturilor şi cheltuielilor electorale ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale şi ale candidaţilor independenţi, precum şi cuantumul datoriilor înregistrate ca urmare a campaniei, însoţite de declaraţiile prevăzute de lege. În acest context legea reglementează, prin norma supusă controlului de constituţionalitate, interdicţia validării mandatelor candidaţilor declaraţi aleşi, dacă raportul detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale pentru fiecare partid politic sau candidat independent nu a fost depus în condiţiile legii. 18. Prin urmare, Curtea a constatat că obligaţia depunerii raportului financiar nu constituie decât o modalitate prin care se urmăresc disciplinarea şi transparentizarea activităţii competitorilor electorali şi, mai ales, a modului de finanţare a campaniilor electorale, prin controlul contribuţiilor pecuniare de care aceştia beneficiază. Această obligaţie reprezintă o condiţie procedurală pe care o persoană care a intrat într-o competiţie electorală trebuie să o îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi aleasă în funcţia pentru care a candidat. Cu alte cuvinte, legea instituie o condiţie suplimentară, ulterioară procesului electoral, dar în strânsă conexiune cu activităţile pe care acesta le implică, condiţie de a cărei îndeplinire depinde validarea mandatului în funcţia publică electivă. Operaţiunea de validare a mandatului sub rezerva executării obligaţiilor prevăzute de lege este motivată de importanţa procedurii electorale, de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului şi de ideea unei reprezentări responsabile şi eficiente, ca o garanţie a reprezentativităţii acestora, şi constituie expresia dreptului de a fi ales, consacrat de art. 37 din Constituţie. 19. Aşa fiind, Curtea a reţinut că, sancţionând nerespectarea obligaţiei legale prin invalidarea mandatului, dispoziţiile art. 47 alin. (5) din Legea nr. 334/2006 dau eficienţă principiului constituţional prevăzut de art. 121 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia „Autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală, în comune şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii“. 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 21. În plus, în sprijinul aceloraşi argumente mai sus redate sunt şi prevederile art. 16 alin. (3) teza întâi din Constituţie, potrivit cărora „Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate în condiţiile legii, (...)“. Or, funcţia de consilier local este o funcţie publică de autoritate publică, astfel că legea poate impune anumite condiţii de exercitare a acestei funcţii publice, fără ca respectivele condiţii să impieteze asupra dreptului de a fi ales, drept exercitat în prealabil, în cazul consilierului local ales. 22. În ceea ce priveşte invocarea art. 40 din Constituţie referitor la dreptul de asociere, Curtea constată că acesta nu are incidenţă şi, de altfel, nici nu beneficiază de o reală motivare, distinctă de cea formulată cu privire la pretinsa încălcare a art. 37 din Legea fundamentală privind dreptul de a fi ales. 23. Referitor la pretinsul caracter lacunar al prevederilor alin. (5) al art. 47, pe motiv că nu prevăd o procedură de invalidare a mandatului de ales local în lipsa depunerii raportului detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale pentru fiecare partid politic sau candidat independent, Curtea arată că nici această critică nu poate fi primită, deoarece, potrivit jurisprudenţei Curţii, aceasta nu este competentă să se pronunţe cu privire la omisiunile legislative, dacă nu au relevanţă constituţională. Or, argumentele mai sus arătate demonstrează că cerinţa impusă la alin. (1) al art. 47, de depunere a raportului detaliat al veniturilor şi cheltuielilor, nu este de natură a nesocoti drepturi constituţionale, în speţă dreptul de a fi ales. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Olărean în Dosarul nr. 4.868/86/2016 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 47 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 18 iunie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-şef, Claudia-Margareta Krupenschi -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
