Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, astfel cum a fost interpretat prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi ale art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost completată prin Legea nr. 221/2018, excepţie ridicată de Ion Iordache în Dosarul nr. 3.348/62/2018 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă - Completul specializat în soluţionarea conflictelor de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.250D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.251D/2019, nr. 2.253D/2019, nr. 2.344D/2019, nr. 2.531D/2019 - nr. 2.533D/2019, nr. 2.535D/2019 - nr. 2.537D/2019, nr. 2.615D/2019, nr. 2.616D/2019, nr. 2.618D/2019 - nr. 2.621D/2019, nr. 2.624D/2019, nr. 3.170D/2019, nr. 3.175D/2019 - nr. 3.178D/2019, nr. 3.222D/2019, nr. 3.226D/2019, nr. 3.227D/2019 şi nr. 3.233D/2019, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate de Gheorghe Mireţ în Dosarul nr. 3.336/62/2018 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă - Completul specializat în soluţionarea conflictelor de muncă şi asigurări sociale, de Ioan Floronesc, Ion Vlad, Vasile Roman, Ioan Trifan, Alfred Marian Paros, Vasile Blându, Ioan Petrea, Ioan Mitican, Dumitru Drăgan, Costică Maftei, Sorin Toma, Teodor Berinţan, Dumitru Daj, Gheorghe Popescu, Rică Busuioc, Dănuţ Rus, Maria-Magdalena Szecsi, Alexandru Szecsi, Iuliu Romulus Regeni, Ion Haidău în dosarele nr. 3.400/97/2018, nr. 457/97/2019, nr. 3.150/97/2018, nr. 3.151/97/2018, nr. 3.180/97/2018, nr. 4.289/97/2018, nr. 4.408/97/2018, nr. 3.145/97/2018, nr. 1.951/97/2018, nr. 1.963/97/2018, nr. 2.627/97/2018, nr. 2.480/97/2018, nr. 2.482/97/2018, nr. 2.483/97/2018, nr. 2.623/97/2018, nr. 542/97/2019, nr. 3.407/97/2018, nr. 3.404/97/2018, nr. 3.402/97/2018 şi nr. 3.144/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă, de Alexandru Ioan Mureşan în Dosarul nr. 530/100/2018 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, de Vergil Drăgulin şi Sandu Barbu în dosarele nr. 1.031/62/2018 şi nr. 1.919/62/2018 ale Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi de Csaba Kovacs în Dosarul nr. 866/84/2018 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.251D/2019, nr. 2.253D/2019, nr. 2.344D/2019, nr. 2.531D/2019 - nr. 2.533D/2019, nr. 2.535D/2019 - nr. 2.537D/2019, nr. 2.615D/2019, nr. 2.616D/2019, nr. 2.618D/2019 - nr. 2.621D/2019, nr. 2.624D/2019, nr. 3.170D/2019, nr. 3.175D/2019 - nr. 3.178D/2019, nr. 3.222D/2019, nr. 3.226D/2019, nr. 3.227D/2019 şi nr. 3.233D/2019 la Dosarul nr. 1.250D/2019, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă aspecte din jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 16 din 14 ianuarie 2021, Decizia nr. 17 din 14 ianuarie 2021, Decizia nr. 42 din 19 ianuarie 2021. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 7. Prin încheierile din 24 aprilie 2019, pronunţate în dosarele nr. 3.348/62/2018 şi nr. 3.336/62/2018, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă - Completul specializat în soluţionarea conflictelor de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, astfel cum a fost interpretat prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi ale art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost completată prin Legea nr. 221/2018. Excepţia a fost ridicată de Ion Iordache şi Gheorghe Mireţ în cauze având ca obiect soluţionarea contestaţiilor împotriva unor decizii de pensionare. 8. Prin Încheierea din 19 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.400/97/2018 şi prin Încheierea din 25 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 457/97/2019, Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. Excepţia a fost ridicată de Ioan Floronesc şi Ion Vlad în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. 9. Prin încheierile din 10 septembrie 2019, pronunţate în dosarele nr. 3.150/97/2018, nr. 3.151/97/2018, nr. 3.180/97/2018 şi nr. 3.145/97/2018, prin încheierile din 25 iunie 2019, pronunţate în dosarele nr. 4.289/97/2018 şi nr. 4.408/97/2018, prin încheierile din 4 septembrie 2019, pronunţate în dosarele nr. 1.951/97/2018, nr. 2.627/97/2018, nr. 2.482/97/2018, nr. 2.483/97/2018 şi nr. 2.623/97/2018, şi prin încheierile din 24 septembrie 2019, pronunţate în dosarele nr. 542/97/2019, nr. 3.407/97/2018, nr. 3.404/97/2018, nr. 3.402/97/2018 şi nr. 3.144/97/2018, Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Excepţia a fost ridicată de Vasile Roman, Ioan Trifan, Alfred Marian Paros şi Ioan Mitican, de Vasile Blându şi Ioan Petrea, de Dumitru Drăgan, Sorin Toma, Dumitru Daj, Gheorghe Popescu, Rică Busuioc, de Dănuţ Rus, Maria Magdalena Szecsi, Alexandru Szecsi, Iuliu Romulus Regeni şi Ion Haidău în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. 10. Prin încheierile din 4 septembrie 2019, pronunţate în dosarele nr. 1.963/97/2018 şi nr. 2.480/97/2018, Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010. Excepţia a fost ridicată de Costică Maftei şi Teodor Berinţan în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. 11. Prin Încheierea din 23 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 530/100/2018, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. Excepţia a fost ridicată de Alexandru Ioan Mureşan cu prilejul soluţionării apelului împotriva unei hotărâri judecătoreşti pronunţate într-o cauză având ca obiect contestaţia împotriva unei decizii de pensionare. 12. Prin încheierea din 12 noiembrie 2019, pronunţată în dosarul nr. 866/84/2018, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. Excepţia a fost ridicată de Csaba Kovacs cu prilejul soluţionării apelului împotriva unei hotărâri judecătoreşti pronunţate într-o cauză având ca obiect contestaţia împotriva unei decizii de pensionare. 13. Prin încheierile din 10 octombrie 2019, pronunţate în dosarele nr. 1.031/62/2018 şi nr. 1.919/62/2018, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. Excepţia a fost ridicată de Vergil Drăgulin şi Sandu Barbu cu prilejul soluţionării apelurilor împotriva unor sentinţe judecătoreşti pronunţate într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. 14. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 nu sunt clare, precise şi predictibile, ceea ce dă posibilitatea unor interpretări divergente pentru determinarea noului punctaj mediu anual, respectiv cu folosirea stagiului complet de cotizare de 30 de ani, dacă se interpretează împreună cu Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi cu folosirea stagiului complet de cotizare de 20 de ani, dacă se interpretează împreună cu Decizia nr. 11 din 25 mai 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul Legii, şi cu art. 116 din Legea nr. 263/2010. Lipsa de claritate şi precizie a acestei dispoziţii legale subzistă, deşi prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ este interpretată în sensul că se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010, astfel că nici măcar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a dat un răspuns clar cu privire la cuantumul stagiului complet de cotizare ce urmează a fi folosit la determinarea punctajului mediu anual, în urma creşterii cu 50% a punctajelor anuale. 15. Autorii susţin, de asemenea, încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât pentru aceeaşi categorie de persoane la care face referire art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 se aplică diferenţiat art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Astfel, unii pensionari au beneficiat de un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, în timp ce altora, sub incidenţa aceloraşi reglementări legale, li se aplică stagiul complet de cotizare de 30 de ani sau mai mare, după bunul plac al caselor judeţene de pensii. Există discriminare, deoarece cei pensionaţi pe baza Legii nr. 263/2010 au primit majorarea cu 50% a punctajului începând din 1 ianuarie 2011, plus un indice de corecţie al punctajul mediu anual, în schimb, cei pensionaţi în temeiul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale sau al Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială nu beneficiază deloc de acel indice de corecţie, au primit majorarea cu 50% , dar la calculul punctajului mediu anual s-a luat în calcul un stagiu de cotizare de 30 de ani şi nu cel de 20 de ani, cum ar trebui să fie corect. Astfel, dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 sunt neconstituţionale în măsura în care stagiile de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010 se aplică şi pensionarilor ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior, respectiv sub imperiul Legii nr. 3/1977 şi al Legii nr. 19/2000, acte normative care au prevăzut stagii complete de cotizare pentru stabilirea drepturilor la pensie în cazul unor categorii de pensionari aflaţi în situaţii speciale. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate sunt invocate aspecte din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului privind egalitatea în drepturi. 16. De asemenea, autorii excepţiei susţin încălcarea principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, deoarece pensionari care au prestat activitate în zone de expunere la radiaţii şi au fost pensionaţi anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 sunt supuşi unei discriminări evidente. Astfel, pentru persoanele care au prestat activitate în zona I de expunere la radiaţii, cadrul normativ în vigoare la data pensionarii prevedea un stagiu total de cotizare de 15 ani. Punctajul mediu anual se calcula astfel prin raportare (împărţirea numărului de puncte realizat) la 15 ani. O altă categorie de pensionari care a lucrat în zona I de expunere la radiaţii este constituită din persoanele pensionate sub imperiul Legii nr. 263/2010, dar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 155/2016. Pentru aceste persoane, punctajul mediu anual se determină prin împărţirea numărului de puncte la 22 ani şi 6 luni [cuantumul stagiului total de cotizare prevăzut de art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010]. Legea nr. 155/2016 a înlăturat discriminarea la care au fost supuse aceste persoane, astfel încât după adoptarea acestei legi, orice pensionar aflat în această categorie a avut posibilitatea să solicite recalcularea drepturilor de pensie prin raportare la un stagiul total de cotizare de 15 ani. Pensionarii care au prestat activitatea în zona de expunere la radiaţii şi au fost pensionaţi anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 nu sunt protejaţi însă de Legea nr. 155/2016. Acestora li se recalculează în prezent punctajul mediu anual şi, implicit, drepturile de pensie prin raportare la un stagiu total de cotizare de 22 ani şi 6 luni, stagiu de cotizare care nu era prevăzut nici de legea în vigoare la data pensionării lor, nici de legea în vigoare la data emiterii deciziilor de recalculare şi nici de legea în vigoare la această dată. 17. Distinct, se arată că aplicarea art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost interpretat prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, naşte o situaţie discriminatorie între aceeaşi categorie de pensionari. Astfel, pentru persoane care au lucrat în aceleaşi condiţii pentru aceeaşi perioadă de timp se aplică în determinarea punctajului mediu anual stagii complete diferite, ceea ce contravine art. 16 din Constituţie. De asemenea, aplicarea unei legi ce stabileşte alte condiţii în vederea stabilirii ori recunoaşterii drepturilor la pensie ce au fost dobândite anterior acestei legi încalcă principiul constituţional prevăzut de art. 15 alin. (2) de aplicare a legii civile pentru viitor. Utilizarea unui stagiu complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, care era în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, în funcţie de data naşterii, stagiu ce nu a fost în vigoare la data dobândirii dreptului la pensie, ci a fost instituit după naşterea dreptului la pensie, nu face decât să ultractiveze legea civilă. Însă trebuie să se ţină cont de actul normativ cu forţă juridică superioară, respectiv Legea nr. 192/2015, şi nu de Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 prin care au fost modificate stagiile de cotizare, de vreme ce acestea nu pot fi modificate decât prin lege. Ca urmare a aplicării art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 prin luarea în calcul a unui stagiu complet de cotizare prevăzut de lege pentru titular de 33 ani 8 luni, respectiv de 35 de ani, se ajunge în situaţia de a nu beneficia de majorarea cu 25% pentru perioadele în care au fost desfăşurate activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa II de muncă. 18. În raport cu dispoziţiile art. 21 alin. (1) din Constituţie, autorii susţin că este îngrădit accesul la justiţie din moment ce nu există legi clare, suple şi predictibile, fiind încălcat principiul securităţii juridice, deoarece pentru a respecta legea ea trebuie cunoscută şi înţeleasă, iar pentru a fi înţeleasă, trebuie să fie suficient de precisă şi previzibilă, aşadar să ofere securitate juridică destinatarilor săi. De asemenea, în opinia autorilor excepţiei, respectarea dreptului la un proces echitabil implică acordarea majorării prevăzute de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, cu păstrarea dreptului câştigat, adică a stagiului complet de cotizare de 20 de ani. 19. De asemenea, prin modificarea stagiului complet de cotizare de la 20 de ani la 30 de ani în cazul persoanelor care au prestat munca în grupa I de muncă sau condiţii speciale - subteran şi care au realizat cel puţin 20 de ani în subteran se aduce o gravă încălcare art. 41 alin. (2) din Constituţie, acreditându-se o idee extrem de periculoasă prin care „legiuitorul poate oricând să afecteze în sens negativ dreptul la pensie obţinut pe baza unei legi anterioare sau chiar în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive“, eliminând anumite beneficii. 20. Prin lipsa de claritate şi precizie a art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 s-au adus încălcări art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi, alin. (3) şi (8) şi art. 47 din Constituţie, concretizate în faptul că stagiul complet de cotizare de 20 de ani este element substanţial al punctajului mediu anual, deoarece intră în calculul acestuia, potrivit art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 şi art. 95 din Legea nr. 263/2010. Astfel, stabilirea dreptului la pensie şi a unui punctaj mediu anual determinat precis implică dobândirea unui drept de proprietate constând dintr-o anumită pensie pentru limită de vârstă, iar retragerea elementului de calcul constând din stagiul complet de cotizare de 20 de ani echivalează cu încălcarea dreptului la pensia care a fost stabilită prin lege. Retragerea stagiului complet de cotizare avut echivalează cu o expropriere inutilă, nedreaptă, neprevăzută de lege şi fără despăgubire. 21. Autorii arată că modificarea modului de calcul al punctajului mediu anual prin folosirea altui stagiu complet de cotizare decât cel stabilit la data înscrierii la pensie determină şi încălcarea prevederilor art. 53 din Constituţie. 22. Totodată, autorii susţin încălcarea art. 108 alin. (2) din Constituţie, deoarece prevederile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 au fost modificate, contrar normelor de tehnică legislativă, printr-un act cu forţă juridică inferioară, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 291/2017. 23. În opinia autorilor, se încalcă şi art. 129 din Constituţie, deoarece nu se poate exercita o cale de atac care trebuie să conţină motivele de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii şi se îngrădeşte dreptul la un recurs efectiv consacrat de art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 24. În ceea ce priveşte art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 221/2018, autorii susţin că, în plus, aceste prevederi de lege încalcă art. 15 alin. (2) şi art. 78 din Constituţie. Art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu conferă predictibilitate, precizie şi claritate, deoarece este dat în aplicarea art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, şi nu conţine nicio majorare de punctaje, ci aduce un paralelism contrar art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Astfel, art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 limitează acordarea creşterilor prevăzute de Legea nr. 192/2015 numai pensionarilor cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Adică, acest temei de drept aduce limitări întâmplătoare beneficiarilor de creşterea de punctaje anuale, fără să modifice ori să abroge art. 169^1, şi dispune după epuizarea perioadei de aplicare a creşterii punctajelor anuale (1 ianuarie 2016-31 decembrie 2017). Textul legal nu are nicio raţiune sau logică juridică în privinţa destinatarilor cărora li s-a aplicat art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 sau în privinţa categoriilor de pensionari care au primit decizii de recalculare în baza art. 169^1 şi nu face referiri la ce se întâmplă cu cei cărora nu li s-au aplicat prevederile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Art. 169^2 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 263/2010 încalcă şi art. 15 alin. (2) din Constituţie, prin dispunerea unor noi termene de aplicare a art. 169^1, fără a abroga data prevăzută în cuprinsul acestuia, şi limitează aplicabilitatea art. 169^1 la persoanele cărora li s-au emis decizii de recalculare prin acordarea creşterilor de punctaje anuale cu 50% sau cu 25%, după caz. Art. 169^2 alin. (4) încalcă art. 78 din Constituţie, în ceea ce priveşte data de la care devine aplicabil art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, deoarece menţine în vigoare 2 date de intrare în vigoare a recalculării pensiilor persoanelor ce intră sub incidenţa art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 (1 ianuarie 2016 şi 2 octombrie 2018). 25. Distinct, autorii susţin că prevederile de lege criticate, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt neconstituţionale, deoarece, prin decizia menţionată, a fost încălcat principiul separaţiei puterilor în stat, de vreme ce instanţa judecătorească a adăugat la lege, arogându-şi în fapt puteri legislative. Instanţa supremă a ignorat dispoziţiile art. 3 lit. n) din Legea nr. 263/2010, prin care este definit punctajul mediu anual. Cadrul normativ privind sistemul unitar de pensii publice a fluctuat în ceea ce priveşte dimensionarea stagiului complet de cotizare prevăzut pentru unele categorii de lucrători, iar prin adoptarea Legii nr. 155/2016 s-a revenit la dimensiunea stagiului de cotizare pentru persoanele care se încadrează în condiţiile art. 57 din Legea nr. 263/2010, în sensul că stagiul complet de cotizare este de 15 ani, în cazul celor care au desfăşurat activitate în zona I de expunere la radiaţii. Potrivit art. II din Legea nr. 155/2016, de prevederile art. 57 din Legea nr. 263/2010 beneficiază, la cerere, şi persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 şi data intrării în vigoare a legii (23 iulie 2016), pentru pensionarii din această categorie cuantumul pensiei fiind stabilit în noile condiţii impuse de lege începând cu luna următoare înregistrării cererii de recalculare la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu sau de reşedinţă a solicitantului. Astfel, nu era nevoie de o lămurire în acest sens în condiţiile art. 519 din Codul de procedură civilă, legislaţia asigurărilor sociale lămurind pe deplin aspectele privitoare la stagiul complet de cotizare ce ar urma să se folosească pentru determinarea punctajului mediu anual, stabilind ca regulă folosirea cuantumului acestuia de la data pensionării, iar în situaţii de excepţie, ca, de exemplu, cele prevăzute de Legea nr. 155/2016, noul cuantum fiind stabilit începând cu luna următoare înregistrării cererii de recalculare. Nu este permis însă ca prin interpretarea unor norme legale în vederea unificării practicii neunitare a instanţelor să se adauge la lege. Autorii susţin şi încălcarea art. 124 din Constituţie şi arată că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, anterior menţionată, a fost dată cu încălcarea regulii potrivit căreia judecătorii se supun numai legii, iar justiţia se înfăptuieşte în numele legii. Decizia menţionată confirmă regula de stabilire a punctajului mediu anual adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, prin care a fost completat art. 134 din Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 cu alin. (8), care stabileşte o nouă regulă de utilizare a stagiului complet de cotizare, regulă aflată în contradicţie cu cadrul legal în vigoare la data emiterii acestui act normativ. Or, potrivit prevederilor imperative cuprinse în Legea nr. 24/2000, printr-o hotărâre a Guvernului nu se poate stabili o formulă de calcul al punctajului mediu anual contrară formulei de calcul expres definită de lege. 26. Tribunalul Braşov - Secţia I civilă - Completul specializat în soluţionarea conflictelor de muncă şi asigurări sociale consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, intervenţia asupra actelor normative şi reglementarea situaţiilor care să corespundă nevoilor sociale existente la un moment dat fiind atribuţiile exclusive ale legiuitorului. Nu se poate reţine că beneficiarii art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 192/2015, s-ar afla într-o situaţie similară cu alţi pensionari care ar beneficia de calculul pensiei în funcţie de stagiul de cotizare redus, ci despre modificări legislative intervenite de-a lungul timpului asupra punctajului pensiei pentru pensionarii care au lucrat în mediul radioactiv. Invocă Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi arată că nu poate fi reţinută încălcarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat sau încălcarea prevederilor art. 124 din Constituţie. Pentru considerente similare, instanţa apreciază că nici prevederile art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 nu sunt neconstituţionale. 27. Tribunalul Hunedoara - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că nu s-a explicat în ce fel ar fi încălcat art. 1 alin. (5) din Constituţie, arătându-se doar că nu ar fi clară şi precisă dispoziţia referitoare la „cuantumul“ stagiului complet de cotizare. Or, aceasta este o chestiune de interpretare a legii, care a fost lămurită prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Dispoziţiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 nu încalcă art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi, neexistând o discriminare între persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 şi persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis sub imperiul Legii nr. 263/2010. Astfel, ar exista discriminare în cazul în care s-ar crea diferenţe de tratament juridic în cadrul aceleiaşi categorii, ceea ce nu este cazul. De altfel, art. 169^1 şi 169^2 au fost introduse în Legea nr. 263/2010 tocmai pentru a elimina inechităţile dintre cele două categorii de pensionari, inclusiv cu privire la stagiul complet de cotizare. Nu se poate reţine încălcarea dreptului de proprietate consacrat de art. 44 din Constituţie. De altfel, cu privire la acest aspect, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, statuând că se constituie într-un drept câştigat cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii. Or, în prezenta cauză nu a fost afectat cuantumul pensiei. Astfel, prin recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 nu se anulează acest drept, neafectându-se în urma recalculării, prin prisma reglementărilor conţinute de art. 169^1 alin. (4) Legea nr. 263/2010, nici cuantumul drepturilor de pensie aflate în plată la data de 1 ianuarie 2016. Dispoziţiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 nu încalcă art. 47 alin. (2) din Constituţie, nefiind încălcat dreptul la pensie. Dispoziţiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 nu încalcă nici art. 108 alin. (2) din Constituţie, întrucât art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 nu a fost modificat prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 şi nici nu au fost încălcate normele de tehnică legislativă. Modalitatea în care a urmează a fi interpretat şi aplicat art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 intră în sfera de competenţă a instanţelor judecătoreşti, potrivit art. 126 din Constituţie. În ceea ce priveşte susţinerea că ar fi încălcate prevederile art. 21 alin. (1) şi (3) şi ale art. 129 din Constituţie, instanţa constată că aceste susţineri nu sunt conforme cu realitatea, deoarece predictibilitatea şi claritatea unei norme juridice reprezintă o cerinţă pentru constituţionalitatea unei legi, neputând echivala cu o încălcare a prevederilor constituţionale invocate. Instanţa apreciază, de asemenea, că nu este încălcat nici principiul neretroactivităţii reglementat de art. 15 alin. (2) din Constituţie, nemulţumirea fiind tocmai că art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 prevede numai pentru viitor - recalcularea din 1 octombrie 2018, şi nu retroactiv, începând cu 1 ianuarie 2016. Acelaşi argument subzistă şi în ceea ce priveşte pretinsa încălcare a art. 78 din Constituţie. Totodată, instanţa judecătorească reţine că opţiunea legiuitorului, manifestată prin dispoziţiile legale criticate, a fost ca doar ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 221/2018, respectiv prin aplicarea articolului 169^2, nou-introdus, să poată fi luate în calcul stagiile complete de cotizare utilizate la stabilirea pensiei. Faţă de cronologia modificărilor legislative expuse rezultă că textul de lege care face obiectul sesizării a fost reglementat cu respectarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 61 alin. (1) şi a fost în marja de apreciere prevăzută de acestea. 28. Curtea de Apel Cluj-Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Referitor la invocarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie reţine că, în realitate, criticile vizează dispoziţii din norme de reglementare secundară (hotărâri ale Guvernului), a căror verificare intră în sfera contenciosului administrativ. Referitor la art. 16 din Constituţie arată că prevederile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 stabilesc un tratament juridic identic pentru persoane aflate în situaţii similare. Pentru persoanele care au desfăşurat activitate în grupe superioare de muncă, legislaţia pensiilor publice a prevăzut în timp fie posibilitatea de valorificare a acestor perioade prin majorarea punctajului corespunzător cu 50%, respectiv 25%, fie posibilitatea împărţirii punctajului total realizat la un stagiu de cotizare redus de 20 de ani, respectiv 25 de ani, fiind reglementat în mod expres, atât prin prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, când au fost introduse pentru prima dată aceste majorări de punctaje, cât şi ulterior, prin prevederile art. 165^1 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, respectiv art. 169 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, că aceste două categorii de beneficii nu se pot acorda cumulat. În acelaşi sens sunt şi statuările instanţei supreme date prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, în sensul excluderii posibilităţii cumulului celor două categorii de beneficii. Abia prin dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 221/2018, cu aplicabilitate începând cu data de 1 octombrie 2018, se remarcă o schimbare a opticii legiuitorului în sensul acordării posibilităţii unui astfel de cumul. Instanţa reţine că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată în raport cu dispoziţiile art. 20 alin. (2) şi ale art. 53 alin. (1) şi (2) din Constituţie şi arată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale garantează plata pensiei, cu titlu de prestaţie socială, în condiţii de contributivitate la bugetul asigurărilor sociale, fără a garanta un cuantum al acesteia, lăsând în marja de apreciere a statelor reglementarea politicii sociale, inclusiv sub aspectul algoritmului de calcul al prestaţiilor cu acest titlu. 29. Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă consideră că prevederile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 vizează o altă categorie de pensionari decât cele avute în vedere de dispoziţiile art. 169 din aceeaşi lege sau de alte acte normative. Nu s-a arătat faţă de ce categorie de pensionari, aflată în situaţie identică, se instituie prin norma legală atacată un tratament juridic diferit. Pentru persoanele care intră sub incidenţa art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, tratamentul juridic instituit, inclusiv în lumina interpretării date de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, este egal. În consecinţă, nu se poate statua că sunt încălcate prevederile art. 16 din Constituţie. Dispoziţiile art. 15 din Constituţie nu sunt, de asemenea, încălcate, întrucât prevederile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 se aplică doar pentru viitor, conform alin. (6) care dispune expres în acest sens („Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1)-(5) se cuvin şi se plătesc începând cu data de 1 ianuarie 2016“), iar pentru „situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic“, alin. (4) dispune că „se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.“ În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a art. 21 din Constituţie, instanţa observă că apelantul nu şi-a motivat excepţia în fapt, astfel încât nu există elemente la care instanţa de judecată să se raporteze pentru formarea unei opinii pertinente relativ la excepţia de neconstituţionalitate invocată din această perspectivă. 30. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 31. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 32. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 33. Referitor la obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că, deşi în unele acte de sesizare este indicat art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în integralitatea sa, sau art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, în realitate, astfel cum rezultă din notele scrise ale autorilor excepţiei şi din analiza criticilor formulate, obiectul excepţiei îl constituie prevederile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018, şi ale art. 169^2 din acelaşi act normativ. 34. Prevederile art. 169^1 alin. (3) au fost introduse prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, şi au următorul cuprins: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii.“ 35. Prevederile art. 169^2 au fost introduse în cuprinsul Legii nr. 263/2010 prin art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 30 iulie 2018, şi au următorul cuprins: "(1) Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătoreşti, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.(2) În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.(3) Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018.(4) Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018." 36. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (4) şi (5) privind separaţia şi echilibrul puterilor şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 privind universalitatea şi principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 41 alin. (2) privind munca şi protecţia socială a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 78 privind intrarea în vigoare a legii, art. 108 alin. (2) referitor la actele Guvernului, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, art. 129 privind folosirea căilor de atac şi art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană. 37. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate exercitat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare, iar instanţa de contencios constituţional a respins excepţiile de neconstituţionalitate [a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 12 noiembrie 2019, Decizia nr. 739 din 8 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 1 februarie 2021, Decizia nr. 836 din 17 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 12 martie 2021, Decizia nr. 42 din 19 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 27 mai 2021, Decizia nr. 182 din 16 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 26 mai 2021, precum şi deciziile nr. 169 şi nr. 170 din 9 martie 2021 şi deciziile nr. 210 şi nr. 211 din 25 martie 2021, Decizia nr. 230 din 6 aprilie 2021*) sau Decizia nr. 296 din 6 mai 2021**), nepublicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunţării prezentei decizii]. *) Decizia Curţii Constituţionale nr. 230/2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 24 iunie 2021. **) Decizia Curţii Constituţionale nr. 296/2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 8 iulie 2021. 38. Referitor la invocarea încălcării art. 1 alin. (5) din Constituţie, analizând critici similare aduse prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, Curtea a constatat, în esenţă, că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de instanţa supremă, clarifică modul de interpretare şi aplicare a legii, iar interpretarea dată sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ este constituţională. Faptul că prin critica formulată autorii excepţiei se opun interpretării date de instanţa supremă prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 nu constituie un veritabil aspect de neconstituţionalitate care să atragă sancţionarea art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 din perspectiva prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie. 39. În ceea ce priveşte criticile formulate din perspectiva art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea a reţinut, în esenţă, că aplicarea normei în vigoare la data recalculării pensiei nu are semnificaţia aplicării retroactive a acesteia şi că, potrivit dispoziţiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.“ Prin urmare, legea prevede garanţii exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcţie de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie. 40. Referitor la susţinerile privind caracterul discriminatoriu al dispoziţiilor legale criticate, Curtea a apreciat că acestea nu sunt întemeiate, reţinând că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale ale art. 16, care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Legiuitorul este liber să modifice condiţiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificaţia încălcării dreptului la pensie, iar dacă doreşte ca noile dispoziţii considerate mai favorabile să fie aplicate şi persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege. Împrejurarea că, în urma recalculării pensiilor vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, cuantumul acestora nu creşte în mod obligatoriu nu are semnificaţia unei discriminări a titularilor acestora. Aceasta este consecinţa opţiunii legiuitorului, exercitată în limitele marjei de apreciere, în sensul neacordării beneficiului creşterii punctajelor anuale şi beneficiului reducerii stagiilor de cotizare luate în considerare la data stabilirii drepturilor lor de pensie, în cazul persoanelor vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. 41. De asemenea, referitor la invocarea diferenţei de tratament generate de interpretarea şi aplicarea diferită de către instanţele de judecată a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, Curtea a amintit că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a dat o interpretare unitară acestor dispoziţii de lege, astfel că, sub acest aspect, criticile formulate apar ca fiind lipsite de susţinere. 42. Pentru aceleaşi considerente, sunt neîntemeiate şi criticile de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea dreptului de acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil, prevederile de lege criticate nefiind de natură să îngrădească dreptul persoanelor interesate de a se adresa justiţiei şi de a beneficia de garanţiile specifice unui proces echitabil. 43. Curtea a reţinut că este neîntemeiată şi critica formulată prin raportare la art. 41 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia „Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege“, deoarece prevederile de lege criticate nu înlătură din legislaţie regimul juridic prin care s-a urmărit să se ţină seama de circumstanţele desfăşurării activităţii în alte condiţii de muncă decât cele normale. 44. Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor art. 44 şi ale art. 47 alin. (2) din Constituţie, Curtea a reţinut că legea prevede garanţii exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel încât dreptul la pensie, aşa cum a fost stabilit anterior, nu este afectat. În consecinţă, criticile privind încălcarea dispoziţiilor din Constituţie invocate sunt neîntemeiate. 45. Întrucât nu s-a constatat restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale, dispoziţiile art. 53 din Constituţie, invocate ca fiind încălcate, nu au incidenţă în cauză. 46. În ceea ce priveşte invocarea încălcării art. 108 alin. (2) din Constituţie, Curtea a precizat că verificarea eventualităţii ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depăşeşte competenţele Curţii Constituţionale. Curtea a mai menţionat că în paragraful 69 al Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 sunt în deplină consonanţă cu actul normativ în executarea căruia au fost edictate, explicitând dispoziţia din lege. 47. Referitor la dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, Curtea a reţinut, cu titlu preliminar, că excepţia de neconstituţionalitate privind aceste dispoziţii legale îndeplineşte condiţia de admisibilitate prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căreia dispoziţiile de lege care sunt supuse controlului de constituţionalitate trebuie să aibă legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia. 48. Criticile aduse dispoziţiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 se referă, în esenţă, la două aspecte: un prim aspect vizează lipsa de claritate, întrucât se instituie o reglementare paralelă cu cea a art. 169^1 din acelaşi act normativ, în timp ce al doilea aspect vizează o omisiune legislativă, întrucât din conţinutul dispoziţiilor de lege criticate nu reiese dacă art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 este aplicabil şi persoanelor cărora nu li s-au recalculat pensiile în temeiul art. 169^1 din aceeaşi lege. 49. Examinând primul aspect de neconstituţionalitate, Curtea a reţinut că, potrivit art. 169^2 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 263/2010, recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege s-a efectuat, din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Procesul de recalculare a pensiilor, potrivit art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, este, prin urmare, distinct şi ulterior celui prevăzut de art. 169^1 din aceeaşi lege, care s-a aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2016. Aşa fiind, este lipsită de susţinere critica potrivit căreia dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 ar constitui un paralelism legislativ. 50. Curtea a constatat că cele două texte de lege la care fac referire autorii excepţiei au reglementări cu un conţinut diferit. Astfel, aşa cum a reţinut şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, paragrafele 71-77, dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 implică o schimbare a concepţiei legislative în raport cu dispoziţiile art. 169^1 din aceeaşi lege, în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât şi a celui privind folosirea, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, dispoziţiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 au prevăzut doar creşterea punctajelor anuale, fără a fi luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010. 51. Examinând în continuare critica potrivit căreia dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu reglementează situaţia persoanelor care se încadrează în ipoteza art. 169^1 alin. (1) din aceeaşi lege - respectiv sunt pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale, potrivit legii -, dar ale căror pensii nu au fost recalculate în termenele prevăzute de lege, Curtea a reţinut că recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. Dispoziţiile art. 134 alin. (14) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, aşa cum au fost completate prin articolul unic din Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017, precizează că „recalcularea drepturilor de pensie conform prevederilor art. 169^1 din lege se efectuează din oficiu.“ 52. Justificarea faptului că dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu se referă la ipoteza în care recalcularea pensiilor în temeiul art. 169^1 din aceeaşi lege nu a avut loc se găseşte în aceea că, potrivit dispoziţiilor acestui din urmă text de lege, la data de 1 octombrie 2018, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor în temeiul art. 169^1 se putea considera ca fiind finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu şi-au îndeplinit în unele cazuri obligaţia de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, nu poate fi interpretată ca reprezentând un impediment în aplicarea ulterioară a dispoziţiilor art. 169^2 din aceeaşi lege, de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, nerealizarea sa neputând fi imputată titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natură să conducă la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care este aplicabil tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit art. 169^1 din aceeaşi lege. 53. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în prezenta cauză. 54. Distinct de aceste considerente, referitor la criticile formulate în raport cu dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi ale art. 124 din Constituţie, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu s-a substituit legiuitorului, prin crearea ab novo a unei reguli privitoare la stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, ci s-a menţinut în limitele competenţei sale conferite de legiuitorul constituant prin art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti. Clarificarea asupra legii aplicabile stagiilor de cotizare în vederea recalculării pensiilor a fost realizată de instanţa supremă prin interpretarea coroborată a mai multor prevederi legale, fără să instituie noi norme de drept, aşadar fără să intervină în prerogativele exclusive ale puterii legislative. Soluţia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este rezultatul unui raţionament logic bazat pe prevederi legale deja existente în ansamblul legislativ, utilizând regulile de interpretare logico-juridică specifice activităţii judiciare, nicidecum celei de elaborare a legilor. Prin urmare, nu se poate reţine pretinsa încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat, întrucât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a făcut altceva decât să interpreteze norma de drept, fără să îşi aroge atribute specifice puterii legislative. 55. Referitor la invocarea celorlalte dispoziţii din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului, Curtea constată că, prin conţinutul reglementărilor pe care le cuprind, acestea nu interferează sub niciun aspect cu sfera de incidenţă a prevederilor de lege criticate, motiv pentru care nu poate fi reţinută relevanţa acestora în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. 56. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ion Iordache şi Gheorghe Mireţ în dosarele nr. 3.348/62/2018 şi nr. 3.336/62/2018 ale Tribunalului Braşov - Secţia I civilă - Completul specializat în soluţionarea conflictelor de muncă şi asigurări sociale, de Ioan Floronesc, Ion Vlad, Vasile Roman, Ioan Trifan, Alfred Marian Paros, Vasile Blându, Ioan Petrea, Ioan Mitican, Dumitru Drăgan, Costică Maftei, Sorin Toma, Teodor Berinţan, Dumitru Daj, Gheorghe Popescu, Rică Busuioc, Dănuţ Rus, Maria-Magdalena Szecsi, Alexandru Szecsi, Iuliu Romulus Regeni şi Ion Haidău în dosarele nr. 3.400/97/2018, nr. 457/97/2019, nr. 3.150/97/2018, nr. 3.151/97/2018, nr. 3.180/97/2018, nr. 4.289/97/2018, nr. 4.408/97/2018, nr. 3.145/97/2018, nr. 1.951/97/2018, nr. 1.963/97/2018, nr. 2.627/97/2018, nr. 2.480/97/2018, nr. 2.482/97/2018, nr. 2.483/97/2018, nr. 2.623/97/2018, nr. 542/97/2019, nr. 3.407/97/2018, nr. 3.404/97/2018, nr. 3.402/97/2018 şi nr. 3.144/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă, de Alexandru Ioan Mureşan şi Csaba Kovacs în dosarele nr. 530/100/2018 şi nr. 866/84/2018 ale Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, precum şi de Vergil Drăgulin şi Sandu Barbu în dosarele nr. 1.031/62/2018 şi nr. 1.919/62/2018 ale Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi ale art. 169^2 din acelaşi act normativ sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia I civilă - Completul specializat în soluţionarea conflictelor de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Hunedoara - Secţia I civilă, Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale şi Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 10 iunie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
