Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 şi art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Anghel Buzică în Dosarul nr. 635/236/2015 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului nr. 2.181D/2016 al Curţii Constituţionale. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca inadmisibilă, deoarece critica de neconstituţionalitate vizează, în realitate, completarea prevederilor legale, ceea ce excedează controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 26 septembrie 2016, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 3 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 635/236/2015, Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 şi art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Anghel Buzică cu prilejul soluţionării apelului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 3.843 din 25 iunie 2015, pronunţată de Judecătoria Giurgiu, într-o cauză având ca obiect anularea unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 ar trebui să conţină, printre menţiunile care atrag nulitatea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, şi menţiunile obligatorii prevăzute de art. 16 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, potrivit căruia procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde, în mod obligatoriu, data şi locul unde este încheiat, numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator. Astfel, pentru a nu se încălca dispoziţiile art. 16 şi art. 21 din Constituţie, se impune ca legiuitorul să instituie regula potrivit căreia lipsa menţiunilor privind data şi locul unde este încheiat procesul-verbal, precum şi a celor privind numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator trebuie să fie sancţionată cu nulitatea absolută. 6. Tribunalul Giurgiu - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, reţinând că autorul excepţiei solicită, de fapt, o modificare a art. 16 şi art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, astfel încât legiuitorul să stabilească sancţiunea nulităţii absolute, şi nu cea a nulităţii relative pentru lipsa menţiunilor privind data şi locul unde este încheiat procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi a celor privind numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator. Faptul că prevederile art. 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 instituie sancţiunea nulităţii relative a procesului-verbal, şi nu cea a nulităţii absolute, nu reprezintă o încălcare a dispoziţiilor art. 16 şi art. 21 din Constituţie. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, sens în care reţine că, în realitate, autorul excepţiei nu reclamă contrarietatea dispoziţiilor legale criticate cu prevederile ori principiile constituţionale, ci solicită pe această cale completarea dispoziţiilor art. 17 cu alte cazuri în care nulitatea procesului-verbal de contravenţie se poate constata din oficiu. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. 9. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. Astfel, din analiza susţinerilor formulate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate reiese că acesta solicită, de fapt, o modificare a dispoziţiilor legale criticate, în sensul ca legiuitorul să stabilească sancţiunea nulităţii absolute, în loc de cea a nulităţii relative, pentru lipsa menţiunilor privind data şi locul unde este încheiat procesul-verbal de contravenţie, precum şi a celor referitoare la numele, prenumele, calitatea din care face parte agentul constatator. Curtea Constituţională a statuat, în mod constant, că nu îşi poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică spre a deveni legislator pozitiv şi nici nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite, întrucât ar contraveni art. 61 din Constituţie, potrivit căruia „Parlamentul este [... ] unica autoritate legiuitoare a ţării“. De asemenea, invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 858 din 18 octombrie 2012 şi nr. 259 din 21 mai 2013. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 16 şi art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002. Din examinarea criticilor de neconstituţionalitate formulate Curtea observă că, în realitate, acestea vizează prevederile art. 16 alin. (1) şi art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 şi, prin urmare, reţine ca obiect al excepţiei aceste prevederi legale care au următorul cuprins: - Art. 16 alin. (1): „Procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde în mod obligatoriu: data şi locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupaţia şi locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia; indicarea societăţii de asigurări, în situaţia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac şi organul la care se depune plângerea.“; – Art. 17: „Lipsa menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată şi din oficiu.“ 13. În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 21 privind accesul liber la justiţie. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 16 alin. (1) şi art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare celor formulate în prezenta cauză. În acest sens, sunt, spre exemplu, Decizia nr. 1.006 din 8 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 26 noiembrie 2007, Decizia nr. 778 din 3 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 20 iulie 2010, şi Decizia nr. 1.498 din 15 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 28 noiembrie 2011, ale căror soluţii şi considerente sunt aplicabile mutatis mutandis în cauza de faţă. 15. În acele cazuri Curtea a observat că, pe calea excepţiilor de neconstituţionalitate, se solicita, în realitate, completarea normelor legale criticate, în sensul de a prevedea nulitatea absolută a procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi în alte cazuri decât cele deja instituite. Curtea a statuat că o asemenea solicitare nu intră însă în competenţa de soluţionare a instanţei de contencios constituţional, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. 16. Întrucât şi în prezenta cauză criticile vizează completarea prevederilor art. 16 alin. (1) şi art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) şi art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Anghel Buzică în Dosarul nr. 635/236/2015 al Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Giurgiu - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 19 iunie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
