Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 405 din 24 septembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, în interpretarea dată prin Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 405 din 24 septembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, în interpretarea dată prin Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 237 din 18 martie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena     │-                 │
│Chiorean           │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, în interpretarea dată prin Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepţie ridicată de Garda de Coastă Constanţa în Dosarul nr. 3.201/118/2019 al Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.498D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în esenţă, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, prin decizia menţionată de autoarea excepţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în exercitarea rolului prevăzut de art. 126 alin. (3) din Constituţie, a dat o interpretare extensivă noţiunii de „salariu de bază“ în sensul că acesta se referă şi la „salariul funcţiei de bază“ al poliţiştilor. În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 93 alin. (2) din secţiunea a 11-a a capitolului II al anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 11 septembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 3.201/118/2019, Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, în interpretarea dată prin Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Garda de Coastă Constanţa într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect obligarea pârâtei Garda de Coastă Constanţa să emită documentele prin care să se recalculeze salariul de bază şi sporurile de care beneficiază angajaţii la nivelul maxim al acestora acordat în cadrul categoriei profesionale, respectiv familiei ocupaţionale, începând cu 9 aprilie 2015 şi pentru viitor.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că, prin interpretarea dată prin Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019 sintagmei „salariu de bază“ cuprinse în art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi în art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, în sensul că aceasta se interpretează extensiv, astfel că se referă şi la „salariul funcţiei de bază“ al poliţiştilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a adus atingere principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat, subrogându-se competenţelor constituţionale ale legiuitorului.
    6. Se arată că, potrivit legislaţiei-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în vigoare în perioada 1 ianuarie 2020-prezent, poliţiştii nu beneficiază de un salariu de bază, ca element salarial cuprins în cadrul veniturilor salariale reglementate de legislaţia respectivă pentru această categorie de personal cu statut special. Legislaţia-cadru a stabilit în mod distinct elementele salariale aferente fiecărei categorii de personal reglementate, astfel că poliţiştii au fost identificaţi în soluţiile legislative adoptate ca politici salariale în perioada 1 ianuarie 2010-prezent după termenii specifici utilizaţi în aceeaşi legislaţie [salariul funcţiei de bază/salariul de funcţie în cazul poliţiştilor; art. 4 alin. (2) şi (3) din anexa nr. IV la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, respectiv art. 4 alin. (2) şi (3) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice].
    7. În conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, termenii de specialitate pot fi utilizaţi numai dacă sunt consacraţi în domeniul de activitate la care se referă reglementarea, iar, în conformitate cu art. 37 alin. (1) din aceeaşi lege, în limbajul normativ aceleaşi noţiuni se exprimă numai prin aceiaşi termeni.
    8. Din interpretarea sistematică a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 reiese că dispoziţiile art. 1 alin. (5^1) din aceasta reprezintă dispoziţii derogatorii în raport cu reglementarea-cadru în materie [prevederile alin. (1) şi (2) ale aceluiaşi articol, aşa cum reiese chiar din textul normei derogatorii]. Potrivit prevederilor art. 15 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, reglementarea este derogatorie dacă soluţiile legislative referitoare la o situaţie anume determinată cuprind norme diferite în raport cu reglementarea-cadru în materie, aceasta din urmă păstrându-şi caracterul său general obligatoriu pentru toate celelalte cazuri.
    9. Se arată că norma derogatorie instituită prin dispoziţiile criticate este aplicabilă instituţiilor şi autorităţilor publice pentru care legislaţia specifică în vigoare prevede în mod expres că personalul din cadrul acestora beneficiază de salariu de bază/indemnizaţie de încadrare. În situaţia în care legiuitorul ar fi urmărit ca prevederile menţionate să fie aplicabile tuturor instituţiilor şi autorităţilor publice, ar fi utilizat sintagma „salarii de bază/solde ale funcţiei de bază/salarii ale funcţiei de bază/indemnizaţii de încadrare“. În consecinţă, în situaţia în care politicile salariale adoptate de legiuitor în perioada 2010 până în prezent nu fac referire la termenii de specialitate aferenţi elementelor salariale specifice poliţiştilor, politicile salariale respective nu sunt aplicabile acestor categorii de personal decât dacă se menţionează în mod expres acest fapt.
    10. Având în vedere acestea şi ţinând cont de formularea soluţiilor legislative cuprinse în dispoziţiile criticate referitoare la stabilirea la nivelul maxim aflat în plată a salariului de bază, se arată că aceste dispoziţii nu se aplică poliţiştilor.
    11. Se mai arată că instanţa supremă a înlăturat dispoziţiile art. 36 alin. (3) şi ale art. 37 alin. (1) din Legea nr. 24/2000. În contextul în care voinţa legiuitorului este evidentă în ceea ce priveşte categoriile profesionale vizate prin utilizarea sintagmei „salariu de bază/indemnizaţie de încadrare“, instanţa supremă, practic, prin interpretarea dată, modifică opţiunea legiuitorului.
    12. În final, se invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 242 din 19 aprilie 2016, paragrafele 17 şi 18, prin care s-a reţinut că legiuitorul are libertatea de a reglementa atât salarizarea în sistemul public, cât şi creşteri salariale pentru o anumită categorie de personal plătit din fonduri publice, evident cu respectarea prevederilor Constituţiei. Curtea a mai reţinut că art. 16 din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit faţă de anumite categorii de persoane, dar şi necesitatea acestuia.
    13. În concluzie, se susţine că prin soluţia pronunţată prin Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019, instanţa supremă a adus atingere principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat, subrogându-se competenţelor constituţionale ale legiuitorului.
    14. Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal consideră, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a adus atingere principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat, subrogându-se competenţelor constituţionale ale legiuitorului, ci interpretarea dată are în vedere scopul urmărit de legiuitor la emiterea ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului nr. 83/2014 şi nr. 57/2015, respectiv de eliminare a inegalităţilor în salarizare şi de înlăturare, astfel, a inechităţilor din sistemul de salarizare bugetar aplicabil în principal salariului de bază. De altfel, actele normative din care fac parte dispoziţiile legale care fac obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu prevăd în mod expres nicio excludere de la aplicare pentru poliţişti, intenţia legiuitorului nefiind de a restrânge aplicabilitatea textelor legale, forma literară a termenului „salariul de bază“ fiind doar mai restrictivă faţă de înţelesul larg ce trebuie atribuit textelor interpretate. Un alt argument a fortiori este dat de reglementarea unor dispoziţii tranzitorii în cuprinsul art. 93 alin. (2) din secţiunea a 11-a - „Alte dispoziţii“ a capitolului II al anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, în sensul indicării „salariului funcţiei de bază“ drept noţiune echivalentă „salariului de bază“ în contextul în care rezolvarea conflictului era necesară tocmai pentru că noţiunea de „salariu de bază“ nu mai era una de actualitate în reglementarea salarizării poliţiştilor.
    15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, în interpretarea dată prin Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 30 ianuarie 2020. Dispoziţiile criticate au următorul conţinut:
    - Art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014: „Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, precum şi personalul din cadrul Consiliului Concurenţei şi al Curţii de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituţii, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, va fi salarizat la nivelul maxim dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.“;
    – Art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015: „Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare, aferent unui program normal al timpului de muncă, mai mic decât cel stabilit în plată la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.“

    19. Prin Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că termenul „salariu de bază“ prevăzut de art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi de art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 se interpretează extensiv, în sensul că se referă şi la „salariul funcţiei de bază“ al poliţiştilor.
    20. Curtea observă că dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 au fost abrogate prin art. 44 alin. (1) pct. 11, respectiv pct. 20 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Ţinând seama de jurisprudenţa Curţii Constituţionale, concretizată în Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea reţine că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, în interpretarea dată prin Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
    21. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale şi în art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului.
    22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea acesteia este nemulţumită de interpretarea pe care instanţa supremă a dat-o prin Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019, prin care a stabilit că termenul „salariu de bază“ prevăzut de art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 şi de art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 se interpretează extensiv, în sensul că se referă şi la „salariul funcţiei de bază“ al poliţiştilor.
    23. Referitor la aceleaşi dispoziţii de lege, criticate sub aceleaşi aspecte de aceeaşi autoare a excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 95 din 5 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 21 august 2024, respingând, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate. În esenţă, la paragrafele 25-27 ale deciziei sus-menţionate, Curtea Constituţională a reţinut că instanţa supremă are obligaţia de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, cu respectarea principiului fundamental al separaţiei puterilor, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu are competenţa constituţională să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituţionalitate a acestora.
    24. Cât priveşte Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019, Curtea Constituţională a reţinut că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a procedat la o interpretare extensivă a sintagmei „salariu de bază“, ţinând cont de voinţa legiuitorului de eliminare a inechităţilor existente în materie de salarizare. Pentru a decide astfel însă, instanţa supremă şi-a fundamentat decizia pe jurisprudenţa sa, respectiv Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 9 noiembrie 2016, prin care a clarificat înţelesul dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 în ceea ce priveşte identificarea categoriilor de personal plătit din fonduri publice cărora le este aplicabil nivelul maxim de salarizare prevăzut de acest articol de lege, făcând trimitere, de asemenea, la toate cele patru tipuri de elemente salariale principale (de bază), respectiv salariul de bază/solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază/indemnizaţia de încadrare. De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a avut în vedere statuările cu valoare de principiu ale Curţii Constituţionale reţinute în Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1029 din 21 decembrie 2016, referitoare la egalitatea de tratament sub aspectul salarizării pe care o impune situaţia juridică a personalului bugetar de acelaşi grad, aceeaşi gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate şi aceleaşi studii. Totodată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a invocat argumente reţinute în Decizia sa nr. 30 din 17 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1025 din 20 decembrie 2016, referitoare la echivalenţa sintagmei „salariu de bază“ cu cea de „salariu al funcţiei de bază“.
    25. Prin urmare, Curtea Constituţională a constatat că interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019 s-a fundamentat pe o interpretare teleologică având ca fundament considerente constituţionale, legale şi jurisprudenţiale, care înlătură echivocul normativ. Stabilind înţelesul sintagmei „salariu de bază“, instanţa supremă nu s-a substituit legiuitorului - întrucât sensul stabilit normei nu o modifică, nici nu o completează -, ci, din contră, a realizat un echilibru între spiritul şi litera legii, între exigenţele de redactare şi scopul urmărit de legiuitor. Prin urmare, instanţa supremă nu s-a substituit autorităţii legiuitoare, astfel că a fost respectat principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale.
    26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în decizia menţionată îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Garda de Coastă Constanţa în Dosarul nr. 3.201/118/2019 al Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, în interpretarea dată prin Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ioana Marilena Chiorean

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 405 din 24 septembrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"