Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 405 din 19 iunie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 47 (cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 405 din 19 iunie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 47 (cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 946 din 8 noiembrie 2018

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu     │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu     │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria         │- judecător       │
│Pivniceru          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya        │- judecător       │
│Teodoroiu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 47 (cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Societatea N&D Belvedere - S.R.L. din Râmnicu Sărat în Dosarul nr. 20.256/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.848D/2016.
    2. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, doamna consilier juridic Daniela Hudelcu, cu delegaţie depusă la dosar. Lipseşte autoarea excepţiei de neconstituţionalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 2.674D/2016 şi nr. 357D/2017 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 47 (cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Societatea Crisval Electronic Games - S.R.L. din Bascov în Dosarul nr. 4.817/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi de Societatea Club Biliard I&SV - S.R.L. din Buzău în Dosarul nr. 20.263/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, doamna consilier juridic Daniela Hudelcu, cu delegaţie depusă la dosar. Lipsesc autoarele excepţiei de neconstituţionalitate. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    5. Magistratul-asistent referă asupra cauzelor şi arată că, în toate dosarele menţionate, partea Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc a depus note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
    6. Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor. Partea prezentă şi reprezentantul Ministerului Public arată că sunt de acord cu măsura conexării cauzelor.
    7. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.674D/2016 şi nr. 357D/2017 la Dosarul nr. 1.848D/2016, care este primul înregistrat.
    8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul părţii prezente care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată şi arată că asupra prevederilor criticate instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat în raport de motivări şi prevederi constituţionale similare, sens în care menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. Totodată, arată că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 s-a instituit obligaţia plăţii taxei pe viciu odată cu plata taxei de licenţă, iar prin Legea nr. 124/2015 s-a modificat numai modalitatea de achitare a acesteia.
    9. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, precum şi faptul că nu au intervenit elemente noi care să conducă la reconsiderarea acesteia.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    10. Prin încheierile din 9 septembrie 2016 şi 1 noiembrie 2016 şi prin Sentinţa civilă nr. 6.207 din 2 noiembrie 2016, astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 14 februarie 2017, pronunţate în dosarele nr. 20.256/3/2016, nr. 4.817/3/2016 şi nr. 20.263/3/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 47 (cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Societatea N&D Belvedere - S.R.L. din Râmnicu Sărat, de Societatea Crisval Electronic Games - S.R.L. din Bascov şi de Societatea Club Biliard I&SV - S.R.L. din Buzău, în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri prin care se solicită obligarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc să soluţioneze contestaţiile formulate şi anularea unor decizii privind taxa de viciu pentru jocurile de noroc.
    11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt contrare art. 44 şi art. 56 alin. (2) din Constituţie, deoarece instituie taxa pe viciu în sarcina organizatorului jocurilor de noroc tip slot machine, iar taxarea fiecărui aparat de joc de acest tip se suprapune cu taxa percepută pentru autorizarea fiecărui aparat de joc, astfel că societăţile organizatoare de astfel de tipuri de jocuri sunt taxate în mod dublu, aspect ce este de natură a aduce atingere şi art. 16 din Constituţie prin prisma defavorizării agentului economic organizator de jocuri de noroc.
    12. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În materia stabilirii taxelor, legiuitorul se bucură de o marjă mare de apreciere şi are posibilitatea de a reglementa perceperea şi cuantumul acestora, fiind suveran în a stabili modalităţile şi procedurile privind realizarea obligaţiilor contribuabililor. Astfel, dispoziţiile criticate nu sunt de natură să atragă îngrădirea drepturilor conferite de Constituţie, mecanismul astfel instituit fiind în acord şi cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
    13. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    14. Guvernul, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, în raport cu prevederile constituţionale ale art. 16,art. 44 şi art. 56 şi, inadmisibilă, în raport cu art. 115 alin. (4) din Constituţie, deoarece faţă de aceste prevederi constituţionale nu este motivată pretinsa neconstituţionalitate.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, notele scrise depuse, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. I pct. 47 (cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 30 decembrie 2014, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 9 iunie 2015. Dispoziţiile criticate au următorul cuprins:
    - Art. I pct. 47 (cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014:
    "ART. I
    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: [...]
    47. La anexă, punctul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    4. taxe speciale: [...]
    C. Taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine: 400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de licenţă.;"

    – Art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015: „De la data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii jocului tip slot-machine, astfel cum este definit la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) şi (iii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia de a achita taxa de viciu în tranşe trimestriale, odată cu plata autorizaţiei.“

    18. Dispoziţiile art. I pct. 47 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 au fost abrogate prin art. I pct. 29 din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative. Însă, având în vedere conţinutul normativ al acestora, precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituţionalitate asupra prevederilor criticate, astfel cum au fost menţionate prin actele de sesizare.
    19. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 56 alin. (2) cu privire la aşezarea justă a sarcinilor fiscale şi art. 115 alin. (4) referitor la condiţiile adoptării ordonanţelor de urgenţă.
    20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în susţinerea acesteia, sunt formulate atât critici de neconstituţionalitate extrinsecă, cât şi intrinsecă şi care au mai format obiectul controlului de constituţionalitate.
    21. Curtea observă că, în ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 115 alin. (4) referitor la condiţiile adoptării ordonanţelor de urgenţă, autoarele excepţiei de neconstituţionalitate nu motivează, în concret, în ce constă pretinsa încălcare a acestora prin normele legale criticate. În acest context, Curtea are în vedere jurisprudenţa sa cu privire la structura inerentă şi intrinsecă a oricărei excepţii de neconstituţionalitate, care cuprinde 3 elemente, respectiv: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. În condiţiile în care primul element al excepţiei se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituţional, fie menţionării conţinutului său normativ, iar cel de-al doilea indicării textului sau principiului constituţional pretins încălcat, elemente ce pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv, astfel încât motivarea în sine a excepţiei, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepţiei nu este o condiţie sine qua non a existenţei acesteia (a se vedea Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).
    22. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate extrinsecă raportată la prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie referitor la condiţiile în care se pot adopta ordonanţe de urgenţă, Curtea reiterează jurisprudenţa sa şi reţine că, prin Decizia nr. 72 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 28 iunie 2017, paragrafele 27-30, a constatat că aceasta este neîntemeiată, deoarece în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 sunt expuse elementele care au condus la adoptarea unor măsuri în materie pe calea delegării legislative.
    23. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 a fost adoptată având în vedere Scrisoarea de punere în întârziere - încălcarea nr. 2013/4216 a Comisiei Europene, „prin care se atrage atenţia asupra anumitor dispoziţii din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, care par să ridice probleme de compatibilitate cu principiile fundamentale ale libertăţii de a presta servicii, reglementate de articolul 56 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene“, şi în care se formulează „obiecţii cu privire la lipsa de coerenţă a cadrului juridic românesc privind jocurile de noroc“, astfel că, prin această ordonanţă de urgenţă, se propun reglementări legislative care să evite încălcarea prevederilor Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene, dar, în acelaşi timp, să servească intereselor consacrate prin monopolul de stat în domeniul jocurilor de noroc. Totodată, având în vedere necesitatea instituirii unor măsuri fiscale privind asigurarea surselor de finanţare a dezvoltării economice şi ţinând cont de faptul că taxa de autorizare percepută organizatorilor de jocuri de noroc este nemodificată din anul 2009, se impune modificarea nivelului de taxare a operatorilor economici din domeniul jocurilor de noroc.
    24. Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 148 alin. (4) din Constituţie, autorităţile statului român s-au angajat să garanteze ducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din tratatele constitutive ale Uniunii Europene, din reglementările comunitare cu caracter obligatoriu şi din actul de aderare. În acest sens, Guvernul este abilitat din punct de vedere constituţional ca, prin mijloacele pe care le are la îndemână, să garanteze îndeplinirea obligaţiilor României faţă de Uniunea Europeană. Ca atare, folosirea ordonanţelor de urgenţă pentru punerea de acord a legislaţiei naţionale cu cea europeană în situaţia în care este iminentă declanşarea procedurii de infringement în faţa Curţii de Justiţie este pe deplin constituţională.
    25. Totodată, prin Decizia nr. 501 din 4 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 11 ianuarie 2018, paragraful 17, Curtea a arătat că, în ceea ce priveşte dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, cu ocazia adoptării acesteia, pe lângă măsurile concrete instituite cu privire la organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, s-a dat posibilitatea organizatorilor jocurilor de noroc să renunţe la activitatea desfăşurată, dacă nu sunt de acord cu noile condiţii de autorizare şi de licenţiere, cu îndeplinirea unor condiţii cumulative. Astfel, potrivit art. I pct. 41 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014, care modifică art. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, „în situaţia în care operatorii economici care deţin licenţă de organizare a jocurilor de noroc valabilă la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă nu doresc continuarea activităţii pentru care au fost licenţiaţi, pentru oprirea activităţii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: a) notifică renunţarea în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă la O.N.J.N. (Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc) şi la organele fiscale responsabile cu administrarea din punct de vedere fiscal a acestora; b) anexează la notificare o declaraţie a administratorului operatorului economic din care să rezulte modalitatea de conservare, dezafectare sau vânzare a mijloacelor de joc care au fost utilizate în scopul pentru care a fost emisă autorizaţia pentru exploatarea jocurilor de noroc; c) achită taxa aferentă autorizaţiilor pentru exploatarea jocurilor de noroc prevăzute de legislaţia în vigoare la momentul acordării acestora, în cuantumul şi la termenul stabilit prin decizia Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. (Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc).“
    26. În materia jocurilor de noroc trebuie luată în considerare jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în domeniul libertăţii de a presta servicii, prevăzută de art. 49 CE [actualul art. 56 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene]. Astfel, prin Hotărârea din 3 iunie 2010, pronunţată în Cauza C-258/08, Ladbrokes Betting & Gaming Ltd, Ladbrokes International Ltd împotriva Stichting de Nationale Sporttotalisator, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi-a reconfirmat jurisprudenţa potrivit căreia, în domeniul reglementării jocurilor de noroc, statele membre dispun de o marjă foarte largă de acţiune. Totodată, Curtea a fixat criteriile pe care instanţele naţionale trebuie să le aibă în vedere în contextul verificărilor privind aptitudinea reglementării naţionale de a limita dependenţa de jocurile de noroc şi de a preveni frauda în domeniu. Instanţa europeană a decis că obiectivul principal urmărit de reglementarea naţională trebuie să fie lupta împotriva criminalităţii, mai precis protecţia consumatorilor de jocuri de noroc împotriva fraudelor săvârşite de operatori. Curtea a precizat că o legislaţie naţională destinată să limiteze activitatea operatorilor de jocuri de noroc, în scopul limitării dependenţei de jocurile de noroc şi pentru a preveni frauda, este, în principiu, compatibilă cu dreptul european (a se vedea Decizia nr. 1.344 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012).
    27. Cu privire la pretinsa încălcare a dreptului de proprietate, Curtea reţine că, potrivit prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (1), dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege, iar, potrivit art. 56 alin. (1), cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice. Astfel, prevederile criticate se circumscriu atât cerinţelor constituţionale care statuează limitele unor drepturi, cât şi obligaţiilor corelative ce decurg din Legea fundamentală.
    28. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale privind aşezarea justă a sarcinilor fiscale, Curtea observă că normele criticate sunt o aplicare a dispoziţiilor constituţionale menţionate, întrucât cetăţenii şi, implicit, persoanele juridice (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 485 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 20 iulie 2015, paragraful 27) au îndatorirea fundamentală de a contribui, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice. Existenţa unei obligaţii exprese a fiecărui cetăţean sau persoană juridică de a contribui prin impozite şi taxe la cheltuielile publice, prevăzută la art. 56 alin. (1) din Constituţie, şi a unei obligaţii a statului de a proteja interesele naţionale în activitatea financiară este justificată de necesitatea asigurării certitudinii în constituirea ritmică a resurselor financiare ale statului. Astfel, este în afară de orice îndoială că încasarea impozitelor şi taxelor constituie sursa principală de venituri a statului, fiind una dintre expresiile cele mai evidente ale apărării intereselor naţionale pe plan financiar. Numai dacă dispune de aceste resurse bugetare, statul va fi în măsură să îşi îndeplinească obligaţiile sale faţă de cetăţeni şi agenţii economici, astfel cum sunt prevăzute de Legea fundamentală (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 501 din 4 iulie 2017, paragraful 20).
    29. Cu privire la susţinerea potrivit căreia prevederile criticate sunt de natură a aduce atingere şi art. 16 din Constituţie prin prisma aşezării juste a sarcinilor fiscale, respectiv ca urmare a instituirii unor duble taxe şi a defavorizării agentului economic organizator de jocuri de noroc, Curtea, în jurisprudenţa sa (spre exemplu, Decizia nr. 72 din 28 februarie 2017, paragraful 39), a reţinut că aceasta este neîntemeiată, întrucât nu se poate vorbi despre încălcarea principiului egalităţii decât atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor situaţii egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă. Or, nu este cazul în privinţa reglementărilor criticate în speţa de faţă, deoarece acestea nu trebuie privite în mod izolat, ci trebuie avută în vedere întreaga legislaţie în materia jocurilor de noroc, respectiv atât aspectele particulare ale fiecărui tip de joc de noroc, cât şi aspectele generale.
    30. Faţă de cele prezentate, precum şi faţă de considerentele de principiu reţinute de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, şi reiterate, spre exemplu, prin Decizia nr. 45 din 17 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 27 mai 2015, paragraful 18, potrivit cărora fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci şi proporţională, rezonabilă, echitabilă şi să nu diferenţieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetăţeni, Curtea constată că prevederile criticate îndeplinesc cerinţele constituţionale cuprinse în prevederile invocate în susţinerea excepţiei.
    31. În acest context, Curtea reiterează faptul că statul, in concreto Guvernul, acţionând în calitate de legiuitor delegat, dar şi Parlamentul au marjă largă de apreciere în ceea ce priveşte reglementarea jocurilor de noroc, iar impunerea unor taxe, precum este cea criticată în speţa de faţă, se circumscrie acestor statuări, mai ales că organizarea şi exploatarea activităţii de jocuri de noroc pe teritoriul României constituie monopol de stat (a se vedea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009).
    32. Faţă de cele prezentate, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 47 (cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, în raport cu prevederile constituţionale ale art. 16,art. 44, art. 56 alin. (2) şi art. 115 alin. (4), urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
    33. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea N&D Belvedere - S.R.L. din Râmnicu Sărat, de Societatea Crisval Electronic Games - S.R.L. din Bascov şi de Societatea Club Biliard I&SV - S.R.L. din Buzău în dosarele nr. 20.256/3/2016, nr. 4.817/3/2016 şi nr. 20.263/3/2016 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. I pct. 47 (cu referire la pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi ale art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 19 iunie 2018.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 405 din 19 iunie 2018

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"