Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 404 din 24 septembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 404 din 24 septembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 105 din 4 februarie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena     │-                 │
│Chiorean           │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Mihai Enăchescu în Dosarul nr. 7.820/302/2020 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.338D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosar concluzii scrise, prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în esenţă, pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât, în realitate, autorul acesteia formulează critici cu privire la modalitatea de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor criticate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 5 august 2020, pronunţată în Dosarul nr. 7.820/302/2020, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Mihai Enăchescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei la executare formulată de angajator - Primăria Municipiului Bucureşti - cu privire la o sentinţă civilă pronunţată de Tribunalul Bucureşti prin care s-a dispus reintegrarea autorului excepţiei în funcţia şi postul deţinute anterior concedierii şi plata unei despăgubiri egale cu drepturile salariale indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat de la data concedierii şi până la efectiva reintegrare.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, în măsura în care hotărârile judecătoreşti menţionate de acestea vizează efectiv drepturi salariale ca urmare a anulării unei decizii de concediere nelegale şi nu alte drepturi de natură salarială precum stimulente, indemnizaţii, prime, premii, bonuri de valoare şi alte drepturi suplimentare.
    6. Astfel, prin raportare la prevederile constituţionale invocate, precum şi la cele ale art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie şi ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dispoziţiile criticate reprezintă o măsură prin care se limitează, fie şi temporar, executarea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii încă din faza fondului, fiind un litigiu de muncă. În acest sens, se invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 458 din 31 martie 2009, precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia executarea unei hotărâri judecătoreşti nu poate fi împiedicată, anulată sau întârziată întrun mod excesiv.
    7. Se susţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 vizează ipoteza majorării drepturilor salariale pentru personalul plătit din fonduri publice. Or, persoanele care au câştigat în instanţă drepturi salariale ca urmare a concedierii, după ce instanţa de judecată a stabilit că aceasta a fost netemeinică şi nelegală, se află în altă situaţie juridică decât cea vizată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi pentru care miza constă în recuperarea integrală a drepturilor salariale care au caracterul unui drept câştigat şi se acordă cu prioritate. Termenul în care urmează să eşaloneze debitul statului nu ţine cont de interesele debitorului.
    8. Prin raportare la art. 5 alin. (2) şi (4) din Codul muncii, raportat la art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi la art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, se poate reţine existenţa unei discriminări indirecte între debitori, în sensul că statul creditor îşi arogă mai multe drepturi decât creditorii persoane de drept privat în ceea ce priveşte executarea hotărârilor judecătoreşti.
    9. Se susţine că problema de drept invocată pretinde o interpretare abstractă cu un „grad general de generalitate“ a dispoziţiilor criticate, în sensul diferenţei de tratament între un angajator persoană juridică de drept privat şi un angajator persoană juridică de drept public, manifestată cu ocazia punerii în executare a unei hotărâri judecătoreşti ce constituie titlu executoriu de care beneficiază un angajat. Astfel, angajaţii din sectorul privat beneficiază de executare potrivit Codului de procedură civilă, pe când angajaţii din sectorul public beneficiază de executare eşalonată în termen de 5 ani, deşi toate hotărârile judecătoreşti ce constituie titluri executorii vizează aceleaşi drepturi salariale, respectiv acordarea de despăgubiri ca urmare a concedierii stabilite de către instanţă ca fiind netemeinică şi nelegală. Or, această diferenţă de tratament reprezintă o discriminare în sensul art. 5 alin. (2) şi (4) din Codul muncii, raportat la art. 14 din Convenţie şi la art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000. În cauza de faţă, motivul discriminării este reprezentat de refuzul, fără justificare obiectivă, de a îi fi achitate în integralitate, iar nu eşalonat, drepturile salariale. În susţinerea celor afirmate referitoare la existenţa unei discriminări, se invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul nediscriminării.
    10. În final, se arată că acordarea integrală a unor drepturi salariale care nu au fost culese la momentul la care erau exigibile, din motive neimputabile debitorului, nu poate avea o amprentă negativă asupra bugetului în exerciţiu, de vreme ce aceste sume au fost prevăzute şi alocate în bugetul ordonatorului de credite, deci ele existau. Însă, în cealaltă ipoteză, cea vizată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, eventualele majorări şi suplimente salariale nu au fost cuprinse şi nu au existat niciodată în bugetul ordonatorului de credite, consecinţa acordării acestora fiind îngreunarea bugetului în exerciţiu, ceea ce a determinat adoptarea art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind eşalonarea acestor sume. Dacă acest text s-ar aplica şi persoanelor care au câştigat în instanţă drepturi salariale ca urmare a unei concedieri nelegale, atunci s-ar ajunge la situaţia absurdă în care acestea suportă o sarcină excesivă şi disproporţionată pentru echilibrarea situaţiei economice a statului. Astfel, textul criticat încalcă şi dispoziţiile constituţionale privind claritatea şi previzibilitatea legii, egalitatea în drepturi şi restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    11. În concluzie, art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 poate fi constituţional doar în măsura în care nu vizează plata drepturilor salariale ca urmare a unei concedieri nelegale sau netemeinice.
    12. Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti consideră că excepţia de neconstituţionalitate vizează o problemă de interpretare şi aplicare a legii la cazul concret dedus judecăţii, însă singura instituţie competentă să respingă excepţia de neconstituţionalitate, ca inadmisibilă, în această situaţie, este Curtea Constituţională.
    13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, dispoziţii care au următorul conţinut:
    "(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2021, se va realiza astfel:
    a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu;
    b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu;
    c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;
    d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;
    e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu.
(2) Procedura de plată eşalonată prevăzută la alin. (1) se aplică şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2021, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.
(3) În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
(4) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică.
(5) La sumele actualizate în condiţiile alin. (4) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.
(6) Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plăţii titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1)."

    17. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 4 privind egalitatea între cetăţeni, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) - (3) privind accesul liber la justiţie, art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate, art. 47 privind nivelul de trai şi art. 124 privind înfăptuirea justiţiei. De asemenea, sunt invocate următoarele dispoziţii din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale: art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil, art. 14 privind interzicerea discriminării, art. 17 privind interzicerea abuzului de drept şi art. 18 privind limitarea folosirii restrângerii drepturilor.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, referitor la dispoziţiile criticate care vizează eşalonarea plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 716 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 10 februarie 2022, sau Decizia nr. 198 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 8 august 2022, sau prin Decizia nr. 318 din 30 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 746 din 17 august 2023, însă dintr-o altă perspectivă decât cea invocată de autorul excepţiei din prezenta cauză.
    19. Autorul excepţiei din prezenta cauză este nemulţumit de eventuala interpretare a textului criticat în sensul că acesta s-ar aplica şi hotărârilor judecătoreşti ce vizează drepturi salariale ca urmare a anulării unei decizii de concediere nelegale. Or, susţine că persoanele care au câştigat în instanţă drepturi salariale ca urmare a concedierii, după ce instanţa de judecată a stabilit că aceasta a fost netemeinică şi nelegală, se află în altă situaţie juridică decât cea vizată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, în care miza o reprezintă recuperarea integrală a drepturilor salariale care au caracterul unui drept câştigat şi se acordă cu prioritate.
    20. Analizând aceste susţineri, Curtea reţine că, în realitate, autorul excepţiei critică o eventuală interpretare dată textului criticat în sensul că eşalonarea pe 5 ani s-ar aplica şi sumelor prevăzute în hotărârile judecătoreşti ce vizează drepturi salariale ca urmare a anulării unei decizii de concediere nelegale.
    21. Or, interpretarea textelor de lege aplicabile situaţiei concrete în scopul aplicării corecte a legii în cauza dedusă judecăţii instanţei care a sesizat Curtea Constituţională nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, ci a instanţelor judecătoreşti. Astfel, interpretarea normelor de lege este operaţiunea de stabilire a conţinutului şi a sensului la care acestea se referă şi este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii la situaţia de fapt concretă din cauză, instanţa de judecată fiind ţinută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Aşa cum a stabilit Curtea, în mod constant, în jurisprudenţa sa, interpretarea legilor este o operaţiune raţională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării şi respectării legii, având ca scop clarificarea înţelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. Oricât de clar ar fi textul unei dispoziţii legale - se arată în Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza C.R. împotriva Regatului Unit, paragraful 34 - în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, sau Decizia nr. 360 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010).
    22. În consecinţă, problema de drept invocată de autorul excepţiei şi dedusă spre soluţionare Curţii Constituţionale este, în realitate, una de interpretare şi de aplicare a legii la cazul concret dedus judecăţii instanţei care a sesizat Curtea Constituţională. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată.
    23. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.
    24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Mihai Enăchescu în Dosarul nr. 7.820/302/2020 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 24 septembrie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ioana Marilena Chiorean

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 404 din 24 septembrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"