Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Oana-Cristina Puică│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 453 alin. (4) teza întâi din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Ionuţ Robert Stoian în Dosarul nr. 19.928/3/2017* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 328D/2019. 2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât autorul acesteia este nemulţumit, în realitate, de modul de interpretare şi aplicare a textului de lege criticat, solicitând chiar modificarea dispoziţiilor art. 453 alin. (4) teza întâi din Codul de procedură penală, în sensul adăugării unei condiţii de nelegalitate a hotărârii judecătoreşti supuse revizuirii. În subsidiar, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 2 din 17 ianuarie 2017. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 25 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 19.928/3/2017*, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 453 alin. (4) teza întâi din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Ionuţ Robert Stoian într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 453 alin. (4) teza întâi din Codul de procedură penală încalcă principiile fundamentale privind egalitatea în drepturi, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei, folosirea căilor de atac, întrucât exclud posibilitatea schimbării încadrării juridice a faptei şi pronunţarea unei soluţii legale şi temeinice raportat la regimul sancţionator. Astfel, în cazul în care faptele şi împrejurările noi nu sunt de natură să determine o soluţie diametral opusă, ci doar o schimbare a încadrării juridice, cererea de revizuire este inadmisibilă. Consideră că textul de lege criticat exclude posibilitatea ca victima unei erori judiciare, care a fost condamnată pentru o infracţiune ale cărei elemente constitutive nu sunt întrunite, să solicite şi să obţină pronunţarea unei soluţii legale şi temeinice în cauză. 6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât vizează modul de interpretare şi aplicare a legii, aspect care trebuie însă stabilit de Curtea Constituţională. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 453 alin. (4) teza întâi din Codul de procedură penală, modificate prin prevederile art. 102 pct. 272 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Textul de lege criticat are următorul cuprins: „(4) Cazul prevăzut la alin. (1) lit. a) constituie motiv de revizuire dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de încetare a procesului penal, […].“ Dispoziţiile art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală prevăd că: „(1) Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când: a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei şi care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunţate în cauză;“. 11. În susţinerea neconstituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (2), potrivit căruia „nimeni nu este mai presus de lege“, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 referitor la dreptul la apărare, ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei, ale art. 129 referitor la folosirea căilor de atac, precum şi a prevederilor art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 7 privind egalitatea în faţa legii din Declaraţia universală a drepturilor omului şi ale art. 14 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, aşa cum a reţinut în jurisprudenţa sa, activitatea desfăşurată în ciclul ordinar al procesului penal - dacă a fost legală şi temeinică - trebuie să se finalizeze cu pronunţarea unei hotărâri definitive, având autoritate de lucru judecat, în care faptele reţinute exprimă adevărul, iar legea penală şi cea civilă au fost aplicate corect. Practica a învederat însă şi cazuri de hotărâri definitive care au soluţionat cauzele penale cu grave erori de fapt şi de drept. Legiuitorul a avut în vedere o asemenea ipoteză, raţiune pentru care a instituit căile de atac extraordinare ca mijloace procesual penale de desfiinţare a hotărârilor cu autoritate de lucru judecat care nu corespund legii şi adevărului. Având în vedere faptul că instituirea unor astfel de mijloace procesuale aduce atingere autorităţii de lucru judecat - aşadar stabilităţii hotărârilor judecătoreşti definitive, care este menită să dea încredere în activitatea justiţiei -, cazurile şi condiţiile de exercitare a căilor extraordinare de atac trebuie să fie strict reglementate de legiuitor, în vederea restabilirii ordinii de drept. În egală măsură, opţiunea legiuitorului în reglementarea căilor extraordinare de atac trebuie să se realizeze în limite constituţionale (Decizia nr. 126 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 11 martie 2016, paragraful 30, şi Decizia nr. 723 din 5 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 14 martie 2020, paragraful 15). 13. În mod repetat, Curtea a subliniat că revizuirea este calea extraordinară de atac care permite instanţei penale să revină asupra propriei hotărâri, revizuirea având caracterul unei căi de atac de fapt, prin care sunt constatate şi înlăturate erorile de judecată intervenite în rezolvarea cauzelor penale. Cererea de revizuire se formulează împotriva unei hotărâri care a dobândit autoritate de lucru judecat, în temeiul unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei, fiind descoperite ulterior, care fac dovada că hotărârea definitivă se întemeiază pe o eroare judiciară (Decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 5 mai 2017, paragraful 18, şi Decizia nr. 410 din 20 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din 8 noiembrie 2019, paragraful 29). 14. Referitor la obiectul căii de atac analizate, Curtea a statuat că revizuirea poate fi exercitată - în cazurile limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 453 din Codul de procedură penală - numai împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate de instanţele penale, indiferent dacă acestea au rămas definitive la prima instanţă (sentinţe) sau la instanţa de apel (decizii). Totodată, revizuirea priveşte numai hotărârile judecătoreşti definitive care conţin o rezolvare a fondului cauzei, deoarece prin revizuire se urmăreşte înlăturarea erorilor de fapt pe care le conţin hotărârile judecătoreşti, or, asemenea erori pot fi întâlnite numai în hotărârile care rezolvă fondul cauzei penale. Curtea a observat că sunt hotărâri prin care se rezolvă fondul cauzei acelea prin care instanţa se pronunţă asupra raportului juridic de drept penal substanţial şi asupra raportului juridic procesual penal principal. Astfel, soluţionând fondul cauzei, instanţa judecătorească rezolvă acţiunea penală, ceea ce, potrivit dispoziţiilor art. 396 alin. (1) din Codul de procedură penală, înseamnă că hotărăşte asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunţând, după caz, condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal (Decizia nr. 181 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 mai 2016, paragrafele 17 şi 18). 15. Totodată, este de menţionat că, prin Decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2017, precitată, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat, printre altele, că soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 453 alin. (4) teza întâi din Codul de procedură penală, care exclude posibilitatea revizuirii hotărârii de achitare pentru cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), este neconstituţională. 16. Autorul excepţiei pune în discuţie interpretarea dată de doctrină şi practica judiciară dispoziţiilor art. 453 alin. (4) teza întâi din Codul de procedură penală, în sensul că motivul de revizuire prevăzut de dispoziţiile art. 453 alin. (1) lit. a) din acelaşi Cod poate fi invocat numai atunci când se solicită constatarea netemeiniciei unei hotărâri definitive şi pronunţarea unei soluţii diametral opuse, adică schimbarea soluţiei din condamnare, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei sau încetarea procesului penal în achitare sau invers (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 2 din 17 ianuarie 2017), iar nu şi atunci când se invocă nelegalitatea respectivei hotărâri. 17. Având în vedere cele arătate mai sus, şi anume caracterul revizuirii de cale extraordinară de atac de retractare, prin care sunt constatate şi înlăturate erorile de fapt - în timp ce erorile de drept pot constitui numai obiect al recursului în casaţie şi erorile de procedură pot forma doar obiectul contestaţiei în anulare -, precum şi rolul constituţional al legiuitorului consacrat de prevederile art. 126 alin. (2) şi ale art. 129 din Legea fundamentală referitoare la prevederea prin lege a procedurii de judecată şi, respectiv, la folosirea căilor de atac în condiţiile legii, Curtea apreciază că dispoziţiile art. 453 alin. (4) teza întâi din Codul de procedură penală, în temeiul cărora revizuentul poate solicita numai constatarea netemeiniciei unei hotărâri definitive şi pronunţarea unei soluţii diametral opuse, nu sunt de natură să înfrângă principiile fundamentale privind egalitatea în drepturi, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei şi folosirea căilor de atac. 18. Aşa fiind, dispoziţiile art. 453 alin. (4) teza întâi din Codul de procedură penală - care nu permit admiterea în principiu a unei cereri de schimbare a încadrării juridice a faptei formulate pe calea revizuirii, cerere care ar viza îndreptarea nelegalităţii hotărârii definitive de condamnare - nu încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (2), ale art. 21 alin. (3), ale art. 24, ale art. 124 alin. (2) şi ale art. 129 şi nici prevederile art. 6 paragraful 1 şi ale art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 7 din Declaraţia universală a drepturilor omului şi ale art. 14 paragraful 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice. 19. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ionuţ Robert Stoian în Dosarul nr. 19.928/3/2017* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi constată că dispoziţiile art. 453 alin. (4) teza întâi din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 4 iulie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Oana-Cristina Puică -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
