Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Ioan Pătraşcu în Dosarul nr. 18.705/3/2017 (număr în format vechi 1.119/2018) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.642D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc autorul excepţiei şi partea Casa Sectorială de Pensii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât apreciază că vizează aspecte ce privesc aplicarea şi interpretarea legii. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 19 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 18.705/3/2017 (număr în format vechi 1.119/2018), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Ioan Pătraşcu cu prilejul soluţionării apelului formulat de Casa Sectorială de Pensii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale împotriva Sentinţei civile nr. 7.964 din 8 noiembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 18.705/3/2017, având ca obiect contestaţia formulată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate împotriva deciziei de pensionare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 sunt contrare principiului egalităţii în faţa legii consacrat de art. 16 din Constituţie, dar şi de art. 2 al Legii nr. 223/2015. Astfel, arată că interpretarea sintagmei „ale căror drepturi de pensie au fost stabilite de către casele teritoriale de pensii conform Legii nr. 263/2010“ în sensul că ar restrânge aplicabilitatea textului de lege supus controlului de constituţionalitate doar asupra persoanelor pensionate începând cu 1 ianuarie 2011, creează un tratament diferenţiat între persoane aflate în situaţii identice. 6. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate, autorul excepţiei arată că, deşi dreptul său la pensie a fost stabilit în anul 1997 în baza Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, conform art. 180 din acest act normativ, pensia sa a devenit pensie în înţelesul Legii nr. 19/2000, iar ulterior, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, conform art. 171 din acest act normativ, pensia a devenit pensie în înţelesul acestei din urmă legi. Pentru că pensiile stabilite conform legislaţiei anterioare devin pensii în înţelesul Legii nr. 263/2010, dispoziţiile art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 trebuie să fie aplicabile şi persoanelor pensionate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, doar aşa textul de lege producându-şi efectele în scopul enunţat în expunerea de motive a actului normativ. În acest sens, precizează că art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 vine să corecteze o situaţie inechitabilă, respectiv cea în care se regăseşte un militar în rezervă căruia i-au fost stabilite drepturile de pensie în conformitate cu criteriile care reglementează sistemul public de pensii, prin recalcularea drepturilor de pensie pe baza criteriilor care reglementează sistemul militar de pensii, criterii care corespund specificului acestei categorii profesionale. Prin urmare, consideră că nu există niciun motiv obiectiv şi justificat pentru a restrânge aplicarea dispoziţiilor art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 doar la situaţia persoanelor pensionate ulterior datei de 1 ianuarie 2011, în condiţiile în care între situaţia sa şi situaţia acestor persoane nu există nicio diferenţă, ambele categorii având drepturile de pensie stabilite într-un mod dezavantajos în funcţie de criteriile sistemului public de pensii. 7. Autorul excepţiei mai arată că împrejurarea că nu a optat la momentul pensionării pentru o pensie de serviciu nu poate avea drept efect imposibilitatea stabilirii pensiei conform principiilor specifice pensiilor militare, neexistând niciun text de lege care să restrângă acest drept în situaţia neexercitării sale într-un anumit termen, ci eventuala sancţiune constă în faptul că drepturile intimatului vor fi stabilite în conformitate cu principiile pensiilor militare, doar începând cu luna ulterioară depunerii cererii. 8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, invocă cele reţinute de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, aşa cum sunt Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005 şi Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007, potrivit cărora legiuitorul poate institui, în considerarea situaţiei specifice deosebite a unor categorii socioprofesionale, tratamente juridice diferenţiate atât prin condiţii şi criterii de acordare derogatorii, cât şi printr-un mod de calcul şi un cuantum diferite ale pensiilor. Această jurisprudenţă a fost apreciată în concordanţă cu practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia situaţia obiectiv diferită în care se află anumite categorii de persoane justifică sau chiar impune instituirea prin lege a unui tratament juridic rezonabil diferenţiat, fără ca aceasta să reprezinte privilegii ori discriminări. 9. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, potrivit cărora: „Persoanele care au realizat stagiu de cotizare în specialitate şi ale căror drepturi de pensie au fost stabilite de către casele teritoriale de pensii conform Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, pot opta pentru recalcularea pensiei, în condiţiile prezentei legi, la casele de pensii sectoriale, în funcţie de ultimul loc de muncă din care au trecut în rezervă/retragere sau de la care le-au încetat raporturile de serviciu.“ 13. Autorul excepţiei consideră că acest text de lege contravine prevederilor art. 16 din Constituţie, referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 reglementează posibilitatea persoanelor al căror drept la pensie a fost stabilit în temeiul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, de a cere recalcularea pensiei, în temeiul Legii nr. 223/2015, la casele sectoriale de pensii, dacă au realizat stagiu de cotizare în specialitate şi dacă pensia a fost stabilită anterior de către casele teritoriale de pensii. Faptul că textul de lege se referă la persoanele care sau pensionat în intervalul de timp între intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 şi până la intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015 este fără echivoc, de vreme ce întreaga ipoteză a art. 110 din acest act normativ se referă la această categorie de persoane în mod distinct faţă de dispoziţiile art. 109 din aceeaşi lege, care se referă la pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, acordate anterior, respectiv cele „recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările ulterioare, precum şi pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare (...)“. 15. Prin urmare, în conţinutul a două texte de lege diferite, art. 109 şi art. 110 din Legea nr. 223/2015, legiuitorul a prevăzut atât recalcularea pensiilor militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, cât şi a celor stabilite în temeiul acestei din urmă legi, astfel că nu se poate reţine existenţa unei omisiuni legislative, de natură să creeze discriminări. 16. Ceea ce critică, în realitate, autorul excepţiei este faptul că Legea nr. 223/2015 nu prevede şi posibilitatea recalculării pensiilor acordate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, dar care nu se încadrează în ipoteza art. 109 din Legea nr. 223/2015, întrucât nu au fost acordate în temeiul legilor speciale care reglementau acordarea pensiilor de serviciu, ci în temeiul reglementărilor aplicabile sistemului public de pensii, aşa cum este Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială. În mod concret, autorul excepţiei invocă situaţia sa particulară, respectiv faptul că la data pensionării nu îndeplinea condiţiile legale necesare acordării pensiei militare de stat, dar că, potrivit condiţiilor stabilite de Legea nr. 223/2015, le îndeplineşte. 17. Or, faţă de această critică, Curtea reţine că, aşa cum a statuat prin Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 9 ianuarie 2019, paragrafele 25 şi 26, persoanele care se pensionează se supun dispoziţiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. Curtea a mai statuat, referitor la tratamentul juridic diferit căruia se supun persoanele în funcţie de data deschiderii dreptului la pensie, că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Curtea a precizat că noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situaţia economico-financiară a ţării şi fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze dispoziţiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea lor în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condiţiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificaţia încălcării dreptului la pensie, iar dacă doreşte ca noile dispoziţii mai favorabile să fie aplicate şi persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege. 18. Dincolo de aceste considerente, care relevă conformitatea dispoziţiilor art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 cu principiul constituţional al egalităţii în drepturi, Curtea mai reţine şi faptul că autorul excepţiei se găseşte într-o situaţie diferită de persoanele aflate în ipoteza textului legal prin prisma obiectivului acestei reglementări. Astfel, Curtea constată că, prin măsura instituită în art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015, legiuitorul a urmărit reglementarea unui remediu pentru persoanele care la momentul pensionării nu au avut posibilitatea de a opta pentru acordarea unei pensii militare de stat, întrucât aceasta nu era prevăzută de dispoziţiile legale în vigoare. Or, autorul excepţiei nu se află în această ipoteză, întrucât, la data pensionării, dispoziţiile Decretului nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 83 din 6 august 1977, reglementau acordarea acestui drept, dar autorul excepţiei nu îndeplinea condiţiile necesare obţinerii acestuia. 19. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan Pătraşcu în Dosarul nr. 18.705/3/2017 (număr în format vechi 1.119/2018) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 18 iunie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
