Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Ion Şoricică în Dosarul nr. 44.737/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.543D/2018. 2. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, asistat de domnul avocat Aurelian Gabriel Uluitu. Lipseşte partea Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care pune concluzii de admitere a acesteia. În acest sens, arată că din anul 2011 pensiile militare au intrat în sfera de aplicare a principiului contributivităţii, aplicându-li-se aceleaşi reguli de actualizare ca celorlalţi pensionari din sistemul public de pensii. Cu toate acestea, textul de lege criticat prevede reguli diferite de actualizare a pensiilor pentru militari, astfel că majorările punctului de pensie nu vor determina creşterea cuantumului pensiilor acestora, ceea ce reprezintă o discriminare contrară prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că beneficiarii pensiilor militare de stat şi pensionarii din sistemul public de pensii se află în situaţii diferite, astfel că tratamentul juridic diferit nu reprezintă o încălcare a prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 16 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 44.737/3/2017, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum a fost modificat prin art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepţia a fost ridicată de Ion Şoricică cu prilejul soluţionării unei cauze referitoare la recalcularea pensiei. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 59 din Legea nr. 223/2015 contravin prevederilor art. 1 alin. (5) şi ale art. 16 alin. (1) din Constituţie. În acest sens, arată că, începând cu luna ianuarie 2011, în aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pensia de care a beneficiat a fost calculată prin raportare la valoarea punctului de pensie. S-a consacrat astfel, inclusiv pentru pensionarii militari şi pentru cei proveniţi din sistemul de ordine publică, principiul contributivităţii în modul de stabilire în concret a valorii pensiei. Ca urmare a aplicării Legii nr. 223/2015, s-au creat dezechilibre majore în ceea ce priveşte stabilirea valorii pensiilor, cu luarea în considerare a veniturilor obţinute anterior pensionării. În concret, persoanele care au dobândit statutul de pensionar anterior anului 2010 au fost (şi rămân) defavorizate în raport cu cele care s-au pensionat sub imperiul acestui act normativ. Cu cât persoana s-a pensionat la un moment anterior mai îndepărtat de cel al intrării în vigoare a legii, cu atât pensia sa este mai mică faţă de valorile stabilite pentru pensionarii care au dobândit acest statut în intervalul 2015-2017. Ca reacţie la fenomenul îngrijorător al existenţei unor pensii foarte mari (de peste 10.000 lei), legiuitorul a intervenit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Scopul urmărit a fost acela de a fi „îngheţate“ pensiile de valoare mare, însă au fost afectaţi şi pensionarii cu pensii mici. În expunerea de motive din cuprinsul acestui act normativ se arată că temeiul adoptării lui a vizat evitarea unei situaţii în care să se manifeste „adâncirea discrepanţelor existente între diferite categorii de pensionari, determinate de cuantumul pensiilor de serviciu care este vădit mai mare faţă de pensia medie din sistemul public de pensii, sistem care are la bază, printre altele, principiul contributivităţii, al solidarităţii şi egalităţii de tratament între asiguraţii sistemului“, dar legiuitorul nu a avut în vedere că soluţiile prevăzute în ordonanţă conduc la diferenţieri majore, veritabile discriminări, între membrii aceleiaşi categorii de pensionari, respectiv cei care rămân cu pensii foarte mari şi ceilalţi. 7. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, autorul excepţiei arată că prin textul de lege criticat a fost eludat principiul contributivităţii. Această împrejurare a condus la manifestarea unei situaţii discriminatorii între pensionari. Practic, prin modificarea operată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 o categorie semnificativă de pensionari a fost lipsită de o modalitate de actualizare eficientă a cuantumului pensiei, în relaţie cu veniturile profesionale (salariul gradului profesional/salariul de funcţie, în cazul poliţiştilor). Prin modificările operate se neagă exerciţiul beneficiului măririi periodice a punctului de pensie, manifestat în contextul aplicării principiului contributivităţii, în domeniul căruia a fost plasat ca urmare a aplicării Legii nr. 119/2010. Spre exemplu, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, punctul de pensie urmează a fi majorat cu 10% începând cu data de 1 iulie 2018, cuantumul său fiind astfel de 1.100 lei. Or, pensionarii aflaţi în categoria din care face parte şi autorul excepţiei sunt privaţi de această majorare, fără a exista vreo justificare principială şi normativă corectă în acest sens. 8. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale arată că aspectele invocate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate vizează însuşi fondul cererii, astfel că o precizare a punctului său de vedere ar echivala cu o antepronunţare în cauză, în sensul art. 42 pct. 1 din Codul de procedură civilă. 9. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. Aşa cum reiese din dispozitivul încheierii prin care Curtea Constituţională a fost sesizată, autorul excepţiei are în vedere art. 59 din Legea nr. 223/2015 în forma modificată prin art. VII pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017. Curtea constată că, ulterior sesizării, art. 59 din Legea nr. 223/2015 a fost modificat prin art. 84 pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 29 decembrie 2018. Având în vedere că art. 59 din Legea nr. 223/2015 s-a aplicat în cauza în care s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate în redactarea criticată de autorul excepţiei, precum şi cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile art. 59 din Legea nr. 223/2015, aşa cum a fost sesizată. Aceste dispoziţii de lege au următoarea redactare: „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.“ 13. Autorul excepţiei apreciază că dispoziţiile art. 59 din Legea nr. 223/2015 sunt contrare următoarelor prevederi din Constituţie: art. 1 alin. (5) care consacră obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 59 din Legea nr. 223/2015 prevăd o măsură cu caracter general, aplicabilă tuturor pensiilor militare de stat aflate în plată, privitoare la actualizarea acestora, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei. Aceasta reprezintă o măsură de protecţie împotriva efectelor negative pe care le are asupra puterii de cumpărare a monedei naţionale eventuala creştere a ratei inflaţiei. Cu toate acestea, legea prevede, tot ca o măsură de protecţie, că, dacă prin aplicarea valorii ratei medii anuale a inflaţiei rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se va păstra cuantumul pensiei aflat în plată. 15. Criticile autorului excepţiei vizează două aspecte. Primul aspect se referă la opţiunea legiuitorului de a actualiza pensia militară de stat în raport cu rata medie anuală a inflaţiei. Al doilea aspect priveşte existenţa unei pretinse discriminări care se creează între persoane pensionate în temeiul unor reglementări diferite, precum şi existenţa unei discriminări între beneficiarii pensiilor militare de stat şi pensionarii sistemului public de pensii. 16. Cât priveşte primul aspect de neconstituţionalitate invocat, Curtea apreciază că sunt relevante cele reţinute prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, şi, mai recent, prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, paragraful 29, în sensul că art. 47 alin. (2) din Constituţie, deşi consacră dreptul la pensie, nu oferă garanţii şi cu privire la algoritmul de creştere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, prin Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, s-a statuat că „valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca şi indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile“. 17. Referitor la cel de-al doilea aspect de neconstituţionalitate invocat, Curtea constată că autorul excepţiei pune în discuţie situaţia unor categorii de persoane pensionate în perioade diferite, cu aplicarea unor acte normative distincte şi între care se creează situaţii inechitabile ca urmare a aplicării unei formule de actualizare a pensiei nediferenţiate. Or, aşa cum Curtea Constituţională a statuat prin Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 9 ianuarie 2019, paragrafele 25 şi 26, persoanele care se pensionează se supun dispoziţiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. Curtea a mai statuat, referitor la tratamentul juridic diferit căruia i se supun persoanele în funcţie de data deschiderii dreptului la pensie, că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Curtea a precizat că noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situaţia economico-financiară a ţării şi fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze dispoziţiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea lor în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condiţiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificaţia încălcării dreptului la pensie, iar dacă doreşte ca noile dispoziţii mai favorabile să fie aplicate şi persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege. 18. În ceea ce priveşte existenţa unei diferenţe de tratament juridic între beneficiarii pensiilor militare de stat şi pensionarii din sistemul public de pensii, Curtea constată că cele două categorii de persoane se află în situaţii obiectiv diferite, fapt relevat, de altfel, şi prin reglementarea separată, în acte normative distincte, a dreptului la pensie acordat militarilor şi a pensiilor din sistemul public. Astfel, Curtea reţine că, deşi după intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, pensiile militarilor au devenit pensii în sistemul public şi au constituit ulterior obiectul de reglementare al Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, legiuitorul, adoptând Legea nr. 223/2015, a înţeles să reinstituie un regim juridic diferit pentru militari şi să acorde beneficiul pensiei de serviciu şi nu dreptul la pensie calculată în raport cu principiul contributivităţii. Prin urmare, existenţa unui mod diferit de calcul al pensiei, inclusiv sub aspectul actualizării cuantumului acesteia, nu este contrară principiul egalităţii în drepturi, care impune instituirea aceluiaşi tratament juridic pentru persoane aflate în situaţii identice sau egale, dar permite şi în anumite situaţii chiar impune un tratament juridic diferit pentru persoane aflate în situaţii diferite. 19. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ion Şoricică în Dosarul nr. 44.737/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 18 iunie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
