Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 401 din 13 iunie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 10 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 401 din 13 iunie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 10 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 775 din 29 septembrie 2017
Comenteaza legea

┌─────────────────────┬────────────────────┐
│Valer Dorneanu       │- preşedinte        │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Marian Enache        │- judecător         │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu       │- judecător         │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea  │- judecător         │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Daniel Marius Morar  │- judecător         │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru │- judecător         │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu  │- judecător         │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Simona-Maya Teodoroiu│- judecător         │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Varga Attila         │- judecător         │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Bianca Drăghici      │- magistrat-asistent│
└─────────────────────┴────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Adrian Almăşan în Dosarul nr. 989/221/2016 al Judecătoriei Deva - Secţia civilă şi care face obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 783D/2016.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, faţă de considerentele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 752 din 16 decembrie 2014.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 26 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 989/221/2016, Judecătoria Deva - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost ridicată de Adrian Almăşan într-o cauză având ca obiect contestaţie la executare.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că obligativitatea plăţii taxelor de timbru s-a relevat a fi un impediment insurmontabil al dreptului de acces la justiţie. Ca atare, legiuitorul ar trebui să fie preocupat ca exigenţele astfel institute, cum ar fi termenele sau plata unor taxe pentru valorificarea unor drepturi subiective, să fie îndeajuns de rezonabile, încât să nu antreneze o restrângere excesivă a exerciţiului dreptului de acces la instanţă, de natură să pună sub semnul întrebării însăşi existenţa acestui drept.
    6. Autorul excepţiei apreciază că îngrădirea este cu atât mai evidentă cu cât efectele neplăţii taxei judiciare de timbru nu sunt subsecvente unui act de judecată exercitat de instanţă în limitele competenţei sale jurisdicţionale, ci, judecătorul de serviciu, care, constatând că obligaţia de plată a taxei de timbru nu a fost îndeplinită, refuză înregistrarea cererii, împiedicând accesul liber la justiţie. De asemenea, majorarea de peste 25 de ori a cuantumului taxelor de timbru, precum şi convertirea neplăţii acestora într-un fine de neprimire a cererii sunt excesive şi îngrădesc nepermis accesul liber la justiţie al cetăţeanului.
    7. În continuare, autorul excepţiei consideră că textul de lege criticat nu asigură efectivitatea dreptului de informare a justiţiabilului şi nici efectivitatea dreptului de apărare, acesta neavând posibilitatea de a constata folosirea abuzivă a modului de stabilire a taxei de timbru, în condiţii de contradictorialitate şi oralitate, şi nu reglementează criterii clare în determinarea taxei de timbru, instanţa având dreptul să stabilească valoarea acesteia fără nicio predictibilitate.
    8. De asemenea, autorul excepţiei critică şi modalitatea de adoptare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, arătând că dispoziţiile sale sunt contrare art. 115 alin. (4) din Constituţie, deoarece modificarea unor legi organice se face numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, aprobarea respectivului act normativ trebuind să se facă cu respectarea art. 115 alin. (5) din Constituţie. În acest sens susţine că, în preambulul acestui act normativ, caracterul de urgenţă este determinat de oportunitatea, raţiunea şi utilitatea reglementării, fără a se evidenţia însă existenţa unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată, iar nerespectarea exigenţelor cuprinse în dispoziţiile constituţionale menţionate atrage şi înfrângerea art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală.
    9. În final, autorul excepţiei apreciază că adoptarea ordonanţei de urgenţă s-a făcut cu nesocotirea dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Constituţie, taxele de timbru aflându-se în strânsă legătură cu dreptul de acces la justiţie, mai cu seamă atunci când operează o majorare a taxelor judiciare de timbru în raport cu reglementarea anterioară.
    10. Judecătoria Deva - Secţia civilă îşi exprimă opinia în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât Curtea Constituţională are o bogată jurisprudenţă, în acord cu cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin care a statuat că accesul liber la justiţie nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie.
    11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    12. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. Astfel, arată că, în jurisprudenţa sa în materie, Curtea a statuat că „accesul liber la justiţie nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Totodată, cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii.“
    13. Avocatul Poporului arată că îşi menţine punctul de vedere formulat anterior în dosarele Curţii Constituţionale în care au fost pronunţate deciziile nr. 515 şi 533 din 9 octombrie 2014, în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013.
    14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost reţinut în dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare. Însă, din examinarea notelor scrise depuse de autorul excepţiei în motivarea criticii, rezultă că, în realitate, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 10 din acest act normativ, având următorul conţinut:
    "(1) În materia executării silite, următoarele cereri se taxează astfel:
    a) cereri pentru încuviinţarea executării silite, pentru fiecare titlu executoriu - 20 lei;
    b) cereri de suspendare a executării silite, inclusiv a executării provizorii - 50 lei.
(2) În cazul contestaţiei la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestaţii nu poate depăşi suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestată. În cazul în care obiectul executării silite nu este evaluabil în bani, contestaţia la executare se taxează cu 100 lei.
(3) În cazul în care prin contestaţia la executare silită se invocă, în condiţiile art. 712 alin. (2) din Codul de procedură civilă, şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului, taxa de timbru se stabileşte potrivit art. 3 alin. (1).
(4) Cererile de întoarcere a executării silite se taxează, în toate cazurile, cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu depăşeşte 5.000 lei, şi cu 300 lei, pentru cererile a căror valoare depăşeşte 5.000 lei.“"

    17. În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 20 alin. (1) şi (2) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 115 alin. (4), (5) şi (6) referitor la delegarea legislativă. De asemenea, se invocă şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate exercitat prin prisma unor critici, în esenţă, similare, Curtea respingând excepţiile de neconstituţionalitate.
    19. Astfel, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile constituţionale ale art. 115 alin. (4), prin mai multe decizii, ca, de exemplu, Decizia nr. 264 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 6 iulie 2016, Decizia nr. 567 din 15 septembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 29 octombrie 2015, şi Decizia nr. 7 din 15 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 12 februarie 2015, Curtea a reţinut că, în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, legiuitorul delegat a subliniat că modificarea cadrului legal de desfăşurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum şi punerea în aplicare a noilor instituţii adoptate prin Codul civil au impus revizuirea urgentă a legislaţiei şi în materia taxelor judiciare de timbru, care trebuia să reflecte noua structură şi dinamică a procesului civil, noile garanţii procedurale acordate părţilor pentru asigurarea unui proces echitabil, precum şi acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii, pregătirea personalului din sistemul judiciar etc. Prin urmare, Curtea a apreciat că aspectele menţionate în nota de fundamentare, precum şi în preambulul actului normativ criticat vizează un interes public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu putea fi amânată şi pentru care s-a impus adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă, cu respectarea art. 115 alin. (4) din Constituţia României.
    20. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la art. 115 alin. (5) din Constituţie, potrivit jurisprudenţei instanţei de contencios constituţional, art. 115 alin. (5) din Legea fundamentală condiţionează intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă de îndeplinirea cumulativă a două cerinţe: depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Dispoziţiile constituţionale sunt transpuse la nivel legal de art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit căruia „Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiţia depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară“. A se vedea, în acest sens, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014 şi Decizia nr. 162 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 27 mai 2015.
    21. Astfel, potrivit fişei legislative, Curtea observă că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 a fost adoptată în şedinţa de Guvern din 26 iunie 2013, iar proiectul de lege privind aprobarea ordonanţei de urgenţă a fost transmis Senatului României, în calitate de primă Cameră sesizată, la data de 28 iunie 2013 şi a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013. Prin urmare, au fost întrunite cele două condiţii cumulative necesare intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, astfel încât Curtea nu poate reţine critica privind încălcarea art. 115 alin. (5) din Constituţie.
    22. Referitor la critica de neconstituţionalitate potrivit căreia obligativitatea plăţii taxelor de timbru s-a relevat a fi un impediment insurmontabil al dreptului de acces la justiţie, în jurisprudenţa sa în materia taxelor judiciare de timbru, Curtea a reţinut că accesul liber la justiţie nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Plata taxelor judiciare de timbru fiind o condiţie legală pentru începerea proceselor civile, obligaţia la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanţa judecătorească) este justificată, ca şi sancţiunea anulării acţiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora. De altfel, contribuţia justiţiabilului poate fi recuperată la cererea acestuia, în temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă, de la partea care pierde procesul. Aşadar, regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 90 din Codul de procedură civilă, cel care nu este în stare să facă faţă cheltuielilor pe care le presupune declanşarea şi susţinerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreţinere sau a familiei sale, poate beneficia de asistenţă judiciară, în condiţiile legii speciale privind ajutorul public judiciar. De asemenea, Curtea a constatat că legiuitorul are deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului, iar stabilirea modalităţii de plată a taxelor judiciare de timbru, precum şi a cuantumului lor reprezintă opţiunea legiuitorului, ce ţine de politica legislativă fiscală. A se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 109 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 22 aprilie 2014 şi Decizia nr. 81 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017.
    23. Faţă de cele menţionate anterior, şi critica raportată la prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie este neîntemeiată.
    24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Adrian Almăşan în Dosarul nr. 989/221/2016 al Judecătoriei Deva - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 10 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Deva - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 13 iunie 2017.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Bianca Drăghici


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 401 din 13 iunie 2017

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016