Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) şi (2) şi ale art. 16 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Carmen Graţiana Zorzon în Dosarul nr. 495/1/2019/a1.1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 678D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 898D/2019, nr. 1.247D/2019, nr. 1.300D/2019, nr. 1.868D/2019, nr. 1.898D/2019, nr. 2.353D/2019, nr. 3.188D/2019, nr. 3.293D/2019, nr. 3.394D/2019, nr. 3.395D/2019, nr. 163D/2020 şi nr. 220D/2020, care au un obiect similar al excepţiei de neconstituţionalitate ridicată de Carmen Graţiana Zorzon în Dosarul nr. 15.470/325/2015/a2 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă, în dosarele nr. 9.073/30/2015, nr. 9.073/30/2015/a2, nr. 548/59/2019/a1, nr. 897/59/2019/a2, nr. 1.072/59/2019, nr. 883/59/2019/a1.1.1 şi nr. 1.159/59/2019 ale Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 386/1/2019/a2 şi nr. 2.677/1/2019/a1.1 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă şi în Dosarul nr. 6.664/325/2019/a2.1.1.1 al Judecătoriei Timişoara - Secţia a II-a civilă, precum şi de către Nicolae Mihăilescu în Dosarul nr. 5.603/325/2018 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 678D/2019, nr. 898D/2019, nr. 1.247D/2019, nr. 1.300D/2019, nr. 1.868D/2019, nr. 1.898D/2019, nr. 2.353D/2019, nr. 3.188D/2019, nr. 3.293D/2019, nr. 3.394D/2019, nr. 3.395D/2019, nr. 163D/2020 şi nr. 220D/2020, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere obiectul similar al excepţiilor de neconstituţionalitate, este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 898D/2019, nr. 1.247D/2019, nr. 1.300D/2019, nr. 1.868D/2019, nr. 1.898D/2019, nr. 2.353D/2019, nr. 3.188D/2019, nr. 3.293D/2019, nr. 3.394D/2019, nr. 3.395D/2019, nr. 163D/2020 şi nr. 220D/2020 la Dosarul nr. 678D/2019, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii Constituţionale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, referitor la critica de neconstituţionalitate a art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, formulată din perspectiva limitelor instituite de legiuitor în ceea ce priveşte acordarea ajutorului public judiciar, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 156 din 17 martie 2022, paragraful 18, prin care s-a statuat în sensul constituţionalităţii reglementării criticate. De asemenea, referitor la pretinsa neconstituţionalitate a art. 16 alin. (1) din acelaşi act normativ, reprezentantul Ministerului Public invocă Decizia nr. 433 din 9 iunie 2015, paragraful 22, prin care instanţa de contencios constituţional a statuat că aceste dispoziţii îndeplinesc condiţiile de claritate şi previzibilitate impuse de Legea fundamentală. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 7. Prin încheierile din 5 martie 2019, 18 aprilie 2019 şi 26 noiembrie 2019, pronunţate în dosarele nr. 495/1/2019/a1.1, nr. 386/1/2019/a2 şi nr. 2.677/1/2019/a1.1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) şi (2) şi ale art. 16 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. 8. Prin încheierile din 27 februarie 2019 şi 7 mai 2019, pronunţate în dosarele nr. 15.470/325/2015/a2 şi nr. 5.603/325/2018, Tribunalul Timiş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008. 9. Prin încheierile din 3 mai 2019, 18 iunie 2019, 11 decembrie 2019 şi 15 ianuarie 2020, pronunţate în dosarele nr. 9.073/30/2015, nr. 9.073/30/2015/a2, nr. 1.072/59/2019 şi nr. 1.159/59/2019, prin Decizia civilă nr. 13 din 20 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 548/59/2019/a1, prin Decizia civilă nr. 32 din 11 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 897/59/2019/a2, şi prin Sentinţa civilă nr. 7 din 15 ianuarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 883/59/2019/a1.1.1, Curtea de Apel Timişoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 şi ale art. 16 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008. 10. Prin Încheierea civilă nr. 7.530 din 4 iulie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 6.664/325/2019/a2.1.1.1, Judecătoria Timişoara - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008. 11. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Carmen Graţiana Zorzon şi de Nicolae Mihăilescu în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri privind acordarea ajutorului public judiciar, formulate în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008. 12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că pragul venitului mediu net lunar pentru care se acordă ajutorul public judiciar în ultimele două luni este stabilit sub nivelul de 300 lei, conform art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, şi, respectiv, sub nivelul de 600 lei, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, aceste praguri fiind stabilite la nivelul anului 2008, în condiţiile în care salariul minim pe economie în anul 2008 a fost de 540 lei, iar la data invocării excepţiei era de 2.080 lei. În acest context, afirmă că pragul venitului mediu net lunar nu a fost actualizat cu rata inflaţiei determinată de indicele de creştere a preţurilor de consum pe anii 2008-2018, astfel încât, prin limitarea instituită de reglementarea criticată, sunt încălcate normele constituţionale privind egalitatea în faţa legii, accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare şi cele privind nivelul de trai. 13. Totodată, referitor la art. 16 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, autorii excepţiei susţin că acesta este neconstituţional, întrucât „abuzul“ nu este clar definit, făcându-se doar menţiunea că, atunci când costul estimat al procesului este disproporţionat faţă de valoarea obiectului cauzei, ajutorul public poate fi refuzat. 14. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă, în dosarele Curţii Constituţionale nr. 678D/2019, nr. 1.898D/2019 şi nr. 3.293D/2019, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie. Instanţa reţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 reprezintă o garanţie suplimentară a accesului efectiv la justiţie, fiind adoptată pentru îmbunătăţirea accesului la justiţie şi pentru a se acorda sprijin din partea statului persoanelor care sunt parte într-un litigiu şi se află într-o dificultate materială. Referitor la critica privind pretinsa neconstituţionalitate a art. 8 din ordonanţa de urgenţă, învederează că neactualizarea limitelor venitului mediu net lunar pe membru de familie cu indicele de inflaţie ţine de opţiunea legiuitorului, care stabileşte atât sfera persoanelor îndreptăţite să solicite sprijinul statului, cât şi criteriile în funcţie de care se acordă ajutorul public judiciar în materie civilă, nefiind contrară dispoziţiilor constituţionale cu privire la egalitatea în drepturi, dreptul la apărare, liberul acces la justiţie, dreptul la un proces echitabil sau nivelul de trai. Cât priveşte critica referitoare la art. 16 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, astfel cum s-a statuat în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, aceste prevederi îndeplinesc condiţiile de claritate şi previzibilitate, norma criticată oferind judecătorului suficiente repere pentru a se pronunţa în mod judicios asupra cererii de acordare a ajutorului public judiciar. 15. Judecătoria Timişoara - Secţia a II-a civilă, în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 2.353D/2019, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie, concretizată prin deciziile nr. 433 din 9 iunie 2015 şi nr. 615 din 5 octombrie 2017, prin care s-a statuat că „prevederile art. 16 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 îndeplinesc condiţiile de claritate şi previzibilitate, norma criticată oferind judecătorului suficiente repere pentru a se pronunţa în mod judicios asupra cererii de acordare a ajutorului public judiciar“. 16. Tribunalul Timiş - Secţia I civilă, în dosarele Curţii Constituţionale nr. 898D/2019 şi nr. 1.300D/2019, apreciază că dispoziţiile art. 8 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 sunt constituţionale. În acest sens, arată că limitele minime de venituri stabilite intră în marja de apreciere a statului român în materia ajutorului public judiciar, cu atât mai mult cu cât, în forma iniţială, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 prevedea limite mai mari (500 lei, respectiv 800 lei), legiuitorul apreciind că acestea trebuie reduse, iar nu majorate. 17. Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.247D/2019, nr. 1.868D/2019, nr. 3.188D/2019, nr. 3.394D/2019, nr. 3.395D/2019, nr. 163D/2020 şi nr. 220D/2020, şi-a exprimat opinia în sensul constituţionalităţii prevederilor legale criticate. Astfel, în ceea ce priveşte critica referitoare la limita instituită de legiuitor pentru acordarea ajutorului public judiciar, respectiv faptul că aceasta nu este corelată cu salariul minim pe economie, instanţa a reţinut că aceste aspecte ţin de opţiunea legiuitorului, care stabileşte atât sfera persoanelor îndreptăţite să solicite sprijinul statului, cât şi criteriile în funcţie de care se acordă ajutorul public judiciar în materie civilă. Totodată, în deplin acord cu practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunţată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 59, instanţa arată că dreptul efectiv de acces la un tribunal nu înseamnă, însă, un drept necondiţionat de a obţine un ajutor judiciar gratuit din partea statului în materie civilă şi nici dreptul la o procedură gratuită în această materie. 18. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 19. Avocatul Poporului, în dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.868D/2019 şi nr. 1.898D/2019, şi-a exprimat punctul de vedere în sensul că dispoziţiile art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 sunt constituţionale, iar excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece neactualizarea limitelor venitului mediu net lunar pe membru de familie cu indicele de inflaţie ţine de opţiunea legiuitorului. Astfel, referitor la nemulţumirea faţă de limita instituită de legiuitor în ceea ce priveşte acordarea ajutorului public judiciar, respectiv faptul că aceasta nu este corelată cu salariul minim pe economie, menţionează că, în jurisprudenţa sa, Curtea a observat că aceste aspecte ţin de opţiunea legiuitorului, care stabileşte atât sfera persoanelor îndreptăţite să solicite sprijinul statului, cât şi criteriile în funcţie de care se acordă ajutorul public judiciar în materie civilă. În acest context, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale, arată că reglementarea criticată conţine elementele necesare identificării practice a situaţiilor în care se poate acorda ajutorul public judiciar în materie civilă. 20. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 21. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 8 şi cele ale art. 16 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins normativ: - art. 8: "(1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.(2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporţie de 50%.(3) Ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România." – Art. 16: „(1) Ajutorul public judiciar poate fi refuzat când este solicitat abuziv, când costul său estimat este disproporţionat faţă de valoarea obiectului cauzei, precum şi atunci când acordarea ajutorului public judiciar nu se solicită pentru apărarea unui interes legitim ori se solicită pentru o acţiune care contravine ordinii publice sau celei constituţionale“. 23. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii contravin normelor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (2) privind dreptul la apărare şi cele ale art. 47 privind nivelul de trai. 24. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 au mai constituit în numeroase rânduri obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare şi prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Legea fundamentală. 25. Astfel, în ceea ce priveşte art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, cu titlu exemplificativ sunt Decizia nr. 713 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 23 decembrie 2015, Decizia nr. 73 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 21 iunie 2017, Decizia nr. 773 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 14 iunie 2019, Decizia nr. 799 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 15 martie 2019, Decizia nr. 13 din 15 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 2 aprilie 2019, Decizia nr. 96 din 16 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 17 mai 2021, sau Decizia nr. 156 din 17 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 20 iunie 2022, prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a reţinut că dispoziţiile art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 conţin elementele necesare identificării practice a situaţiilor în care se poate acorda ajutorul public judiciar în materie civilă. 26. Prin jurisprudenţa precitată, instanţa de contencios constituţional a reţinut că dispoziţiile art. 8 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 reglementează criteriile în funcţie de care beneficiul de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 din aceasta se avansează de către stat fie în întregime, fie în proporţie de 50%. De asemenea, alin. (3) al aceluiaşi articol are în vedere şi alte cazuri în care ajutorul public judiciar se poate acorda, proporţional cu nevoile solicitantului, în ipoteza acestei norme fiind prevăzută şi situaţia în care există diferenţe de cost al vieţii dintre statul membru în care solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România, diferenţe de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.610 din 26 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 12 ianuarie 2010). 27. Curtea a învederat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 reprezintă o garanţie suplimentară a accesului efectiv la justiţie, fiind adoptată pentru îmbunătăţirea accesului la justiţie şi pentru a se acorda sprijin din partea statului persoanelor care sunt parte într-un litigiu şi se află întro dificultate materială. Astfel, prin Decizia nr. 69 din 18 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 4 aprilie 2016, paragraful 16, Curtea a reţinut că prin art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 sunt stabilite categoriile de venituri cu caracter periodic care se iau în calcul pentru determinarea venitului mediu net lunar pe membru de familie, precum şi sumele datorate în mod periodic (cum ar fi chiriile şi obligaţiile de întreţinere). Reglementarea posibilităţii acordării ajutorului public judiciar vizează tocmai acele situaţii în care partea nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale sau a celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale, constituind o garanţie a accesului liber la justiţie. Aprecierea legalităţii şi temeiniciei cererilor întemeiate pe dispoziţiile mai sus citate se realizează de către instanţa de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituţie şi legi, pe baza probelor care însoţesc aceste cereri. 28. Totodată, prin Decizia nr. 394 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 20 noiembrie 2013, spre exemplu, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 7 şi 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 stabilesc acordarea unui ajutor public judiciar în formele prevăzute de lege, fără nicio discriminare, acelor persoane care îndeplinesc condiţiile legale, aceste dispoziţii fiind în concordanţă cu dispoziţiile art. 16 şi 20 din Constituţie, precum şi cu art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât aceste categorii de cauze şi de persoane se deosebesc de altele şi dau dreptul legiuitorului să instituie un anumit tratament. 29. Cu privire la nemulţumirea autorilor excepţiei de neconstituţionalitate faţă de limita instituită de legiuitor în ceea ce priveşte acordarea ajutorului public judiciar, respectiv faptul că aceasta nu este corelată cu rata inflaţiei determinată de indicele de creştere a preţurilor de consum pe anii 2008-2018 şi nici cu creşterea salariului minim pe economie, Curtea, în jurisprudenţa sa, a subliniat că aceste aspecte ţin de opţiunea legiuitorului, care stabileşte atât sfera persoanelor îndreptăţite să solicite sprijinul statului, cât şi criteriile în funcţie de care se acordă ajutorul public judiciar în materie civilă (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 713 din 27 octombrie 2015, paragraful 17, sau Decizia nr. 156 din 17 martie 2022, paragraful 18, precitate). 30. Referitor la pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, prin Decizia nr. 433 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 11 august 2015, paragraful 22, şi Decizia nr. 615 din 5 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 19 ianuarie 2018, paragraful 15, Curtea a statuat că aceste prevederi îndeplinesc condiţiile de claritate şi previzibilitate, norma criticată oferind judecătorului suficiente repere pentru a se pronunţa în mod judicios asupra cererii de acordare a ajutorului public judiciar. De altfel, aşa cum a reţinut şi Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, trebuie avută în vedere şi funcţia decizională acordată instanţelor, care are ca rol, alături de altele, şi îndepărtarea îndoielilor ce ar putea exista în privinţa interpretării normelor, ţinând cont de evoluţiile practicii cotidiene, cu condiţia ca rezultatul să fie coerent. 31. În fine, prin Decizia nr. 264 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 30 martie 2009, Curtea a reţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 reprezintă transpunerea în planul legislaţiei interne a Directivei Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE din 27 ianuarie 2003 de îmbunătăţire a accesului la justiţie în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistenţa judiciară acordată în astfel de litigii, publicată în Ediţia Specială a Jurnalului Oficial din data de 1 ianuarie 2007. Scopul acestei reglementări este prevăzut la art. 1 şi constă în „asigurarea dreptului la un proces echitabil şi garantarea accesului egal la actul de justiţie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii“. În vederea realizării acestui deziderat, legiuitorul a reglementat ajutorul public judiciar ca formă de asistenţă acordată de stat, în condiţiile legii, oricărei persoane fizice, în situaţia în care aceasta nu poate face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale. Prin această reglementare se urmăreşte asigurarea efectivităţii dreptului de acces la justiţie, prin stabilirea unor minime şi rezonabile condiţii. 32. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional îşi păstrează valabilitatea şi în cauzele de faţă. 33. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Carmen Graţiana Zorzon în dosarele nr. 386/1/2019/a2, nr. 495/1/2019/a1.1 şi nr. 2.677/1/2019/a1.1 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă, în Dosarul nr. 15.470/325/2015/a2 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă, în dosarele nr. 9.073/30/2015, nr. 9.073/30/2015/a2, nr. 548/59/2019/a1, nr. 897/59/2019/a2, nr. 1.072/59/2019, nr. 883/59/2019/a1.1.1 şi nr. 1.159/59/2019 ale Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi în Dosarul nr. 6.664/325/2019/a2.1.1.1 al Judecătoriei Timişoara - Secţia a II-a civilă, precum şi de către Nicolae Mihăilescu în Dosarul nr. 5.603/325/2018 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 8 şi ale art. 16 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă, Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi Judecătoriei Timişoara - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 15 septembrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
