Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Cristian Deliorga│- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Claudia-Margareta│- │
│Krupenschi │magistrat-asistent-şef│
└─────────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 alin. (1) şi ale art. 24 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, excepţie ridicată de Gheorghe Spătăcean şi Asociaţia Crescătorilor de Taurine „Tăuraşul“ din Cergău în Dosarul nr. 1.519/107/2018 al Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.666D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că normele legale criticate sunt clare şi precise, permiţându-i destinatarului lor să îşi adapteze conduita în funcţie de prescripţiile acestora. În plus, cu privire la invocarea art. 24 din Constituţie, susţine că autorii excepţiei nu formulează şi argumente prin care să motiveze pretinsa neconstituţionalitate, astfel că, din această perspectivă, excepţia este inadmisibilă. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea nr. 289/CAF din 27 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.519/107/2018, Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 alin. (1) şi ale art. 24 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Gheorghe Spătăcean şi Asociaţia Crescătorilor de Taurine „Tăuraşul“ din Cergău într-o cauză având ca obiect soluţionarea acţiunii în anularea unor acte administrative cu caracter normativ, respectiv a unor hotărâri ale Consiliului Local al Comunei Cergău din judeţul Alba. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul Gheorghe Spătăcean precizează, mai întâi, că dispoziţiile art. 23 şi 24 din Legea nr. 176/2010 reprezintă temeiul de drept al cererii prin care Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a solicitat instanţei de judecată anularea a două hotărâri ale consiliului local, pe motiv că la adoptarea acestora prin vot a participat un consilier local - autorul excepţiei - în timp ce se afla în conflict de interese. 6. În acest context, autorul excepţiei consideră, în esenţă, că dispoziţiile art. 23 şi 24 din Legea nr. 176/2010 sunt neconstituţionale în ipoteza în care instanţa de contencios administrativ învestită cu soluţionarea acţiunii în anularea unui act administrativ cu caracter normativ votat în unanimitate de consilierii locali nu are dreptul de a verifica fondul cauzei şi de a analiza dacă există un conflict de interese potenţial sau unul real. Textele sunt neconstituţionale şi în condiţiile în care, la aprobarea de către consilierii locali a unui act normativ, aceştia nu pot alege între mai mulţi potenţiali ofertanţi, interesul public în votarea actului respectiv fiind însă pe deplin argumentat şi justificat în cadrul acelui proiect supus aprobării. Autorul mai arată că, dacă o instanţă învestită cu solicitarea de anulare a unor acte administrative cu caracter normativ în condiţiile art. 23 şi 24 din Legea nr. 176/2010 nu poate da eficienţă soluţiilor penale anterioare, pronunţate (în speţă) pentru infracţiunile de delapidare (clasare) şi conflict de interese (achitare) şi care demonstrează absenţa conflictului de interese real, atunci textele de lege criticate sunt neconstituţionale. Mai mult, sunt neconstituţionale dacă instanţa învestită cu acţiunea în anulare promovată de ANI este ţinută de hotărârile civile date în soluţionarea contestaţiei împotriva raportului de evaluare întocmit de ANI, deşi acestea nu lămuresc în ce anume constă conflictul de interese şi nu analizează felul acestuia (potenţial sau real). Autorul excepţiei consideră că aceleaşi texte de lege sunt neconstituţionale şi în ipoteza în care instanţa competentă cu o atare acţiune în anulare poate complini elementele lipsă din raportul de evaluare al ANI, fără a pune aceste aspecte în discuţia părţilor, care, astfel, nu se pot apăra şi nu pot beneficia de un proces echitabil. 7. În continuare, autorul excepţiei explicitează pe larg cauza supusă judecăţii, arătând, în esenţă, că, deşi în latura penală au fost anterior pronunţate soluţia de achitare şi cea de clasare cu privire la infracţiunile de delapidare şi conflict de interese, totuşi, ANI a promovat prezenta acţiune în anularea unor hotărâri ale consiliului local în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive civile prin care s-a constatat existenţa conflictului de interese, fără a se face însă diferenţierea între un conflict de interese potenţial şi unul real, în care trebuie să fie îndeplinită cerinţa existenţei interesului personal de natură patrimonială al consilierului local care, în eroarea comună a tuturor, nu a cunoscut că se poate afla în situaţia unui potenţial conflict de interese. Instanţa de contencios administrativ are doar competenţa de a dispune nulitatea absolută a actului administrativ cu caracter normativ adoptat, în cazul său, cu unanimitate de voturi, de consiliul local, fără a putea cerceta dacă conflictul de interese a fost doar unul potenţial sau a existat un adevărat conflict de interese. Consideră că este un nonsens faptul că instanţa de contencios administrativ nu poate aplica principiul „penalul ţine în loc civilul“ şi este ţinută, în soluţia pe care o va pronunţa, doar de hotărârea judecătorească civilă privind existenţa conflictului de interese, care, deşi este definitivă, poate fi supusă căilor extraordinare de atac, în acest caz autorul excepţiei formulând cerere de revizuire, în curs de soluţionare la momentul promovării acţiunii în anulare de către ANI. Precizează că actul administrativ cu caracter normativ a cărui anulare este cerută de ANI profită întregii comunităţi locale prin utilizarea unor subvenţii europene nerambursabile acordate exclusiv pentru întreţinerea şi ameliorarea păşunilor comunale şi că nu există interes personal de natură patrimonială pentru a se confirma un autentic conflict de interese. Prin cele două hotărâri ale consiliului local (a doua operând doar o modificare asupra celei dintâi), s-a aprobat în unanimitate atribuirea directă (în lipsa unui alt ofertant) a unui contract de concesiune pentru păşunile comunale din două localităţi în favoarea unei asociaţii de crescători de animale, această din urmă entitate beneficiind de acordarea fondurilor europene menţionate. Consideră că cele două acte administrative cu caracter normativ sunt legale şi respectă legislaţia Uniunii Europene incidentă în materia acordării subvenţiilor. 8. Autorul excepţiei mai susţine că, spre deosebire de alţi înalţi funcţionari publici sau demnitari (senatori, deputaţi, membri ai Guvernului - art. 72 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei), numai în privinţa consilierilor locali este reglementat conflictul de interese dacă aceştia emit, aprobă sau adoptă acte cu caracter normativ, ceea ce constituie o discriminare, deoarece legea trebuie să fie egală pentru toţi. 9. În concluzie, apreciază că aplicarea prevederilor art. 23 şi 24 din Legea nr. 176/2010 în tot acest context este contrară normelor constituţionale invocate şi că, în soluţionarea unei acţiuni în anulare promovate de ANI în temeiul textelor de lege criticate, instanţa de judecată competentă ar trebui să poată verifica ea însăşi existenţa unui conflict de interese real. 10. Cât priveşte criticile formulate de autoarea excepţiei Asociaţia Crescătorilor de Taurine „Tăuraşul“ din Cergău, acestea pleacă de la premisa că, în temeiul textelor de lege criticate, ANI poate solicita desfiinţarea şi a altor acte decât cele care constituie elementele conflictului de interese din cadrul raportului de evaluare (în cazul de faţă, actele votate de consilierul local evaluat), referindu-se în concret la contractul de concesiune încheiat între autoritatea administrativă locală cu un terţ în temeiul hotărârilor pronunţate în soluţionarea contestaţiei împotriva raportului de evaluare al ANI. 11. Consideră că sintagma „toate actele juridice sau administrative încheiate direct sau prin persoane interpuse“ din cuprinsul art. 23 alin. (1) din Legea nr. 176/2010 este lipsită de claritate şi previzibilitate întrucât nu determină care sunt acele acte juridice a căror nulitate absolută poate fi cerută de ANI. Arată că este neconstituţională posibilitatea oferită de textele de lege criticate ca ANI, exclusiv în temeiul unor hotărâri judecătoreşti ce vizează contestarea unui raport de evaluare a unui consilier local, să solicite nulitatea absolută a unui contract de concesiune încheiat între autoritatea administrativă locală şi un terţ, în condiţiile în care acesta din urmă nu a fost parte în procesul privind contestarea raportului de evaluare şi, ca atare, nu a putut formula apărări şi nici nu a putut beneficia de un proces echitabil, în care să demonstreze că, în calitate de asociaţie nonprofit, nu a realizat niciun folos patrimonial sau de altă natură. Precizează că acest contract de concesiune a fost votat în baza unui raport argumentativ al viceprimarului comunei, în care se indică realizarea unui interes al comunităţii locale prin obţinerea de subvenţii de la Uniunea Europeană având ca destinaţie exclusivă întreţinerea şi ameliorarea păşunilor comunale. 12. Prin urmare, consideră că, pe fondul lipsei de precizie a textelor art. 23 şi 24 din Legea nr. 176/2010, este neconstituţională interpretarea ANI prin care actele ulterioare încheiate de o autoritate administrativă sunt implicit nule, subsecvent unei hotărâri judecătoreşti în care nici autoritatea contractantă, nici terţii nu au fost părţi. 13. În continuare, susţine că o atare abordare nu respectă principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi că în momentul adoptării, în anul 2011, a actelor administrative ale autorităţii locale nu era încă reglementată o lege a achiziţiilor publice (Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice fiind adoptată mai târziu), fiind invocată jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene prin care au fost stabilite două excepţii de la regulile achiziţiilor publice, şi implicit a conflictelor de interese în achiziţiile publice (cooperarea verticală – în cauzele Teckal, 1999; Brent UK Supreme Court 2011 School Transport Scheme High Court 2012 Econord CJEU 2012, Econord C-182/11 & C-183/11 - şi cooperarea orizontală - în Cauza Commission versus Germany C-480/06 „Hamburg“). Prin raportare la art. 11 din Constituţie, se reclamă încălcarea unor dispoziţii din regulamente şi directive ale Uniunii Europene şi a normelor corespunzătoare de aplicare în materia conflictelor de interese şi a achiziţiilor publice, încheind cu elemente de fapt menite să demonstreze în cauză inexistenţa unui interes sau folos patrimonial propriu, deci şi a conflictului de interese constatat prin raportul de evaluare întocmit de ANI. 14. Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, precizând că problematica expusă prin criticile formulate se referă la modul de interpretare a unor acte juridice şi circumstanţe ce ţin de fondul cauzei. 15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 23 alin. (1) şi ale art. 24 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, care au următorul conţinut normativ: - Art. 23 alin. (1): „(1) În cazul unui conflict de interese, dacă au legătură cu situaţia de conflict de interese, toate actele juridice sau administrative încheiate direct sau prin persoane interpuse, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese, sunt lovite de nulitate absolută.“; – Art. 24: "(1) Acţiunile introduse la instanţele de contencios administrativ urmează regulile de competenţă prevăzute în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.(2) Procedura de judecată este cea prevăzută în Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi se aplică în mod corespunzător, în măsura în care nu există în prezenta lege prevederi derogatorii de la aceasta." 19. Normele constituţionale menţionate în motivarea excepţiei sunt cele ale art. 1 alin. (3) şi (5) referitoare la principiile statului de drept şi legalităţii şi supremaţiei Constituţiei, ale art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 16 alin. (2), potrivit cărora nimeni nu este mai presus de lege, ale art. 21 alin. (1) - (3) referitoare la dreptul de acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 47 alin. (1) referitoare la obligaţia statului român de a lua măsuri de dezvoltare şi de protecţie socială pentru a le asigura cetăţenilor un nivel de trai decent, ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 121 alin. (2) referitoare la consiliile locale şi primari. 20. Analizând criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea observă că acestea au un evident caracter specific şi cazual, în sensul că se circumscriu strict litigiului în care a fost ridicată excepţia. Astfel, neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 23 alin. (1) şi ale art. 24 din Legea nr. 176/2010 este dedusă din modul în care aceste texte de lege au fost interpretate şi aplicate în litigiul în care Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a solicitat, în temeiul acestora, anularea a două hotărâri emise de Consiliul Local al Comunei Cergău, în contextul confirmării anterioare a conflictului de interese în care se afla un consilier local în privinţa căruia instanţa competentă a constatat definitiv că, în momentul participării la votarea acestor acte administrative cu caracter normativ, deţinea şi calitatea de preşedinte al unei asociaţii (nonprofit) de crescători de animale în favoarea căreia autoritatea locală deliberativă a adoptat un act de concesionare a unei părţi din păşunile comunale, pentru obţinerea unor subvenţii europene acordate în scopul ameliorării şi întreţinerii acestora. Argumentele aduse în favoarea pretinsei neconformităţi a textelor de lege criticate cu normele invocate din Constituţie şi cu legislaţia Uniunii Europene în materia conflictelor de interese pe fondul unor achiziţii publice sunt prezentate întotdeauna din perspectiva unor ipoteze de lucru ce vizează posibile versiuni de interpretare ale ANI sau ale instanţei de judecată competente să soluţioneze litigiul, aceste ipoteze constituind întotdeauna, în logica argumentării autorilor excepţiei, premise obligatorii pentru afirmarea, în concluzie, a stării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (1) şi ale art. 24 din Legea nr. 176/2010. 21. Curtea Constituţională nu poate aprecia pretinsa neconstituţionalitate a unor texte legale exclusiv prin prisma unor critici eminamente subiective şi prezentate dintr-o perspectivă particularizată, raportată exclusiv la circumstanţele litigiului în care excepţia a fost invocată. Deşi excepţia de neconstituţionalitate reprezintă, din punct de vedere procedural, un mijloc de apărare, Curtea Constituţională nu se poate substitui, în soluţionarea acesteia, unei jurisdicţii superioare de control judecătoresc ierarhic. Eventuala neconstituţionalitate a unei norme juridice reprezintă o stare intrinsecă a acesteia, independentă de circumstanţele aleatorii şi variabile ale speţei în care aceasta a fost supusă jurisdicţiei constituţionale pe calea excepţiei de neconstituţionalitate. Deşi criticile formulate trebuie să aibă un anumit caracter pertinent şi concret, iar textele atacate trebuie să fie relevante pentru soluţionarea în fond a cauzei, totuşi acestea trebuie să depăşească sfera interesului imediat, de speţă, al autorului excepţiei şi să evidenţieze acea stare intrinsecă, permanentă şi generală de neconstituţionalitate a normei criticate. Aceasta pentru că, prin efectul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, conferit de art. 147 alin. (4) din Constituţie, excepţia de neconstituţionalitate depăşeşte condiţia de simplu mijloc de apărare specific fiecărei excepţii procesuale şi se plasează în sfera excepţiilor de ordine publică, de interes general. Curtea Constituţională a statuat în mod constant în situaţii similare că aplicarea şi interpretarea legii nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie (de exemplu, Decizia nr. 4 din 31 ianuarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 31 iulie 2023, paragraful 26). 22. Criticile formulate atât de autorul Gheorghe Spătăcean (consilierul local vizat de raportul de evaluare al ANI), cât şi de autoarea Asociaţia Crescătorilor de Taurine „Tăuraşul“ din Cergău reprezintă, în realitate, apărări de fond pe care aceştia susţin că nu au avut prilejul să le formuleze în cadrul unui proces anterior, ce a vizat contestarea raportului de evaluare întocmit de ANI - motiv pentru care soluţia definitivă a instanţei competente a fost atacată prin cerere de revizuire, conform afirmaţiilor autorului excepţiei Gheorghe Spătăcean. 23. Or, criticile formulate relevă aspecte de interpretare a unor acte juridice şi circumstanţe ce ţin de fondul cauzei şi cu privire la care este competentă instanţa învestită cu soluţionarea litigiului. 24. Prin urmare, având în vedere că în prezenta cauză critica formulată vizează modul de interpretare şi aplicare a legii în speţa dedusă judecăţii, soluţionarea acesteia excedează competenţei Curţii Constituţionale. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată“, iar nu cu privire la modul de interpretare şi aplicare a legii în concret într-o cauză, astfel că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (1) şi ale art. 24 din Legea nr. 176/2010 este inadmisibilă. 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (1) şi ale art. 24 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, excepţie ridicată de Gheorghe Spătăcean şi Asociaţia Crescătorilor de Taurine „Tăuraşul“ din Cergău în Dosarul nr. 1.519/107/2018 al Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 30 ianuarie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent-şef, Claudia-Margareta Krupenschi ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
