Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Dosar nr. 3.101/1/2017
┌────────────┬─────────────────────────┐
│ │- preşedintele cu │
│Mirela │delegaţie al Secţiei │
│Sorina │penale a Înaltei Curţi de│
│Popescu │Casaţie şi Justiţie - │
│ │preşedintele completului │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Simona │- judecător la Secţia │
│Cristina │penală │
│Neniţă │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Simona Elena│- judecător la Secţia │
│Cîrnaru │penală │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Lavinia │- judecător la Secţia │
│Valeria │penală │
│Lefterache │ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Luciana Mera│- judecător la Secţia │
│ │penală │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Anca │- judecător la Secţia │
│Mădălina │penală │
│Alexandrescu│ │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Angela │- judecător la Secţia │
│Dragne │penală │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Florentina │- judecător la Secţia │
│Dragomir │penală │
├────────────┼─────────────────────────┤
│Ioana Bogdan│- judecător la Secţia │
│ │penală │
└────────────┴─────────────────────────┘
Pe rol se află soluţionarea sesizării formulate de Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie în dosarele nr. 9.683/327/2016, nr. 5.285/254/2016 şi nr. 34.338/212/2016 prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a chestiunii de drept: „Dacă, după pronunţarea şi publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017 a Deciziei nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curţii Constituţionale, fapta persoanei care conduce pe drumurile publice un autovehicul sau un tramvai, exceptând tractoarele agricole şi forestiere, fără a poseda permis de conducere, mai poate atrage răspunderea penală a acesteia pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) din Codul penal“. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a fost constituit conform prevederilor art. 476 alin. (6) din Codul de procedură penală raportat la art. 473 alin. (8) din Codul de procedură penală şi art. 27^4 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare. Şedinţa a fost prezidată de către preşedintele cu delegaţie al Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna judecător Mirela Sorina Popescu. Conform art. 27^6 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, la şedinţa de judecată a participat doamna Aurelia Hirt, magistrat-asistent în cadrul Secţiei penale. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de doamna procuror Marinela Mincă, procuror în cadrul Secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor înaintate de Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, înregistrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală sub nr. 3.101/1/2017, nr. 3.102/1/2017 şi nr. 3.103/1/2017, s-a dispus reunirea dosarelor nr. 3.102/1/2017 şi nr. 3.103/1/2017 la Dosarul nr. 3.101/1/2017. Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, învederând obiectul Dosarului nr. 3.101/1/2017, aflat pe rolul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, precum şi faptul că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorul-raportor, doamna judecător Simona Cristina Neniţă, care a fost comunicat părţilor din proces, potrivit dispoziţiilor art. 476 alin. (9) din Codul de procedură penală, la dosar nefiind depuse puncte de vedere din partea acestora privind chestiunea de drept supusă judecăţii. În continuare, magistratul-asistent a arătat că la dosar au transmis puncte de vedere Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Braşov, Curtea de Apel Bucureşti, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanţa, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galaţi, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Piteşti, Curtea de Apel Ploieşti, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Târgu Mureş şi Curtea de Apel Timişoara, care, după caz, au făcut referire şi la punctele de vedere ale unora dintre instanţele arondate. A mai arătat că, în conformitate cu dispoziţiile art. 476 alin. (1) din Codul de procedură penală raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, a fost solicitată opinia scrisă a specialiştilor din domeniul juridic cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării, la dosar fiind comunicat punctul de vedere formulat de către Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Nicolae Titulescu“ din Bucureşti. La data de 19 decembrie 2017, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a depus la dosar Adresa nr. 2.840/C/2.994/III-5/2017, prin care s-a adus la cunoştinţă faptul că, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu există în lucru nicio sesizare având ca obiect promovarea unui recurs în interesul legii cu privire la chestiunea de drept cu care a fost sesizată instanţa, fiind comunicate totodată concluzii scrise. Preşedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, doamna judecător Mirela Sorina Popescu, constatând că nu sunt cereri sau excepţii de formulat, a solicitat reprezentantului Ministerului Public să susţină punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la chestiunea de drept supusă dezbaterii. Reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea, ca inadmisibilă, a sesizării formulate de Curtea de Apel Constanţa în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile. A învederat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, având în vedere că prin sesizarea formulată nu se urmăreşte interpretarea unui text legal, ci lămurirea întinderii efectelor Deciziei nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curţii Constituţionale. Preşedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a declarat dezbaterile închise, iar dosarul a fost reţinut în pronunţare asupra problemei de drept supuse dezlegării. ÎNALTA CURTE, asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul şi obiectul sesizării Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie a dispus, prin încheierile de şedinţă din 23 octombrie 2017 pronunţate în dosarele nr. 9.683/327/2016, nr. 5.285/254/2016 şi nr. 34.338/212/2016, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 475 din Codul de procedură penală, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a chestiunii de drept: „Dacă, după pronunţarea şi publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017 a Deciziei nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curţii Constituţionale, fapta persoanei care conduce pe drumurile publice un autovehicul sau un tramvai, exceptând tractoarele agricole şi forestiere, fără a poseda permis de conducere, mai poate atrage răspunderea penală a acesteia pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) din Codul penal“. II. Expunerea succintă a cauzelor Dosarul nr. 9.683/327/2016 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie Prin Sentinţa penală nr. 709 din 17.05.2017 pronunţată de Judecătoria Tulcea, în temeiul art. 336 alin. (1) din Codul penal cu aplicarea art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, a fost condamnat inculpatul A.D. la pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare. În temeiul art. 335 alin. (1) din Codul penal cu aplicarea art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, a fost condamnat inculpatul A.D. la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare. În temeiul art. 38 şi 39 din Codul penal, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului A.D. în pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 8 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 6 luni, rezultând pedeapsa de 2 ani şi 2 luni închisoare. În temeiul art. 91 din Codul penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani şi 2 luni închisoare, stabilindu-se un termen de supraveghere de 3 ani şi 6 luni. În fapt, s-a reţinut că, la data de 17.01.2016, în jurul orei 1,25, inculpatul A.D. a condus, pe drumurile publice din oraşul T., un autoturism, în timp ce se afla sub influenţa băuturilor alcoolice şi fără a poseda permis de conducere. Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul A.D., cauza formând obiectul Dosarului nr. 9.683/327/2016 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie. La termenul de judecată din 21.09.2017, din oficiu, instanţa de apel a pus în discuţie sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit dispoziţiilor art. 475 şi următoarele din Codul de procedură penală, pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept menţionate, şi, întrucât nu s-a realizat unanimitatea opiniilor asupra sesizării, s-a reluat judecarea acesteia în complet de divergenţă, compus în condiţiile art. 394 din Codul de procedură penală. În complet de divergenţă, în opinie majoritară, s-a apreciat că sunt îndeplinite cerinţele de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală şi s-a dispus sesizarea instanţei supreme. În conformitate cu dispoziţiile art. 476 alin. (2) din Codul de procedură penală, s-a dispus suspendarea judecăţii cauzei până la pronunţarea hotărârii prealabile. Dosarul nr. 5.285/254/2016 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie Prin Sentinţa penală nr. 118 din data de 12.05.2017 pronunţată de Judecătoria Mangalia, în baza art. 335 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, a fost condamnat inculpatul P.P. la o pedeapsă de 1 (unu) an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere. În baza art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, stabilindu-se un termen de supraveghere de 2 (doi) ani, conform dispoziţiilor art. 92 din Codul penal. În fapt, s-a reţinut că, la data de 1.07.2016, inculpatul P.P. a condus pe drumurile publice din oraşul N.V. autoturismul VW G., fără a poseda permis de conducere. Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul P.P., cauza formând obiectul Dosarului nr. 5.285/254/2016 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie. La termenul de judecată din 21.09.2017, din oficiu, instanţa de apel a pus în discuţie sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit dispoziţiilor art. 475 şi următoarele din Codul de procedură penală, pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept menţionate, şi, întrucât nu s-a realizat unanimitatea opiniilor asupra sesizării, s-a reluat judecarea acesteia în complet de divergenţă, compus în condiţiile art. 394 din Codul de procedură penală. În complet de divergenţă, în opinie majoritară, s-a apreciat că sunt îndeplinite cerinţele de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală şi s-a dispus sesizarea instanţei supreme. În conformitate cu dispoziţiile art. 476 alin. (2) din Codul de procedură penală, s-a dispus suspendarea judecăţii cauzei până la pronunţarea hotărârii prealabile. Dosarul nr. 34.338/212/2016 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie Prin Sentinţa penală nr. 625 din data de 8.05.2017 pronunţată de Judecătoria Constanţa, în baza art. 335 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, cu aplicarea art. 83 din Codul penal, s-a stabilit o pedeapsă de 8 luni închisoare faţă de inculpatul T.S., pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere. S-a dispus amânarea aplicării pedepsei de 8 luni închisoare faţă de inculpatul T. S. şi s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani, care se calculează de la data rămânerii definitive a acestei hotărâri, conform art. 84 din Codul penal. În fapt, s-a reţinut, în esenţă, că la data de 7.05.2015, în jurul orei 20,50, inculpatul T.S. a condus pe drumurile publice un moped marca F.B., fără a poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule. Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul T.S., cauza formând obiectul Dosarului nr. 34.338/212/2016 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie. La termenul de judecată din 21.09.2017, din oficiu, instanţa de apel a pus în discuţie sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit dispoziţiilor art. 475 şi următoarele din Codul de procedură penală, pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept menţionate, şi, întrucât nu s-a realizat unanimitatea opiniilor asupra sesizării, s-a reluat judecarea acesteia în complet de divergenţă, compus în condiţiile art. 394 din Codul de procedură penală. În complet de divergenţă, în opinie majoritară, s-a apreciat că sunt îndeplinite cerinţele de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală şi s-a dispus sesizarea instanţei supreme. În conformitate cu dispoziţiile art. 476 alin. (2) din Codul de procedură penală, s-a dispus suspendarea judecăţii cauzei până la pronunţarea hotărârii prealabile. III. Opinia instanţei care a formulat sesizarea Membrii completului de judecată, constituit în complet de divergenţă, au exprimat opinii diferite asupra chestiunii de drept în discuţie. În opinie majoritară s-a apreciat că sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală pentru sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea dezlegării de principiu a problemei de drept menţionate, obiectul sesizării îl constituie o problemă de drept cu privire la care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are competenţa să se pronunţe, întrucât vizează o problemă juridică de aplicare a legii, în mod unitar, respectiv se solicită adoptarea unei hotărâri de principiu din care să rezulte dacă, ulterior publicării deciziei Curţii Constituţionale, norma de incriminare mai produce efecte concrete, în condiţiile art. 147 alin. (1) şi (4) din Constituţia României. S-a susţinut că există precedent judiciar în sensul admisibilităţii sesizării, cum ar fi Decizia nr. 6/2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin care instanţa supremă a analizat efectele juridice ale unei norme de incriminare, ulterior pronunţării unei decizii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate. Cu privire la problema de drept invocată, s-a susţinut că, după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017 a Deciziei nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curţii Constituţionale a României, în raport cu conţinutul acestei decizii, s-a creat o stare de incertitudine cu privire la aplicabilitatea efectivă a dispoziţiilor de incriminare constând în prevederile art. 335 alin. (1) din Codul penal. Prin decizia pronunţată, Curtea Constituţională a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 335 alin. (1) din Codul penal, care nu incriminează fapta de conducere pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier, fără permis de conducere, este neconstituţională, din considerentele deciziei rezultând că neconstituţionalitatea se întemeiază pe încălcarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, soluţia legislativă cuprinsă în art. 335 alin. (1) din Codul penal generând discriminări, fără a exista vreo motivare obiectivă şi raţională care să le justifice. În opinie minoritară s-a apreciat că sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este inadmisibilă, nefiind întrunite cerinţele dispoziţiilor art. 475 din Codul de procedură penală. S-a argumentat că din considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 224 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017 (punctele 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32), rezultă, cu evidenţă, caracterul interpretativ al acesteia, precizându-se că omisiunea reglementării în cuprinsul art. 335 alin. (1) din Codul penal a tractoarelor agricole sau forestiere, ca obiect material al infracţiunii de conducere a unui vehicul pe drumurile publice fără permis de conducere, fără o argumentaţie rezonabilă şi obiectivă, creează inechităţi contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie şi afectează protecţia penală acordată unor valori sociale deosebit de importante, respectiv siguranţa circulaţiei pe drumurile publice. Decizia nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curţii Constituţionale a arătat, în principiu, în ce constă viciul de neconstituţionalitate a omisiunii incriminării în art. 335 alin. (1) din Codul penal a faptei de a conduce un tractor agricol sau forestier pe drumurile publice de către o persoană care nu posedă permis de conducere, iar problema angajării răspunderii penale a persoanei care a condus pe drumurile publice un autovehicul, altul decât un tractor agricol sau forestier, fără a poseda permis de conducere, este o problemă de aplicare a legii, care nu poate face abstracţie de interpretarea dată de Curtea Constituţională. IV. Punctele de vedere ale procurorului şi părţilor cu privire la problema de drept a cărei dezlegare se solicită Reprezentantul Ministerului Public a apreciat că sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit dispoziţiilor art. 475 şi următoarele din Codul de procedură penală, este inadmisibilă, arătând că Decizia nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curţii Constituţionale nu poate produce efecte în cauză. Apelanţii-inculpaţi au apreciat că sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit dispoziţiilor art. 475 şi următoarele din Codul de procedură penală, pentru soluţionarea, de principiu, a problemei de drept este admisibilă, susţinând că textul de lege prevăzut de art. 335 alin. (1) din Codul penal nu mai produce efecte juridice, fiind în prezenţa unei veritabile dezincriminări a faptei, ca urmare a constatării neconstituţionalităţii soluţiei legislative cuprinse în norma de incriminare. V. Punctele de vedere exprimate de către curţile de apel şi instanţele de judecată arondate Au comunicat puncte de vedere asupra problemei de drept în discuţie Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Braşov, Curtea de Apel Bucureşti, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanţa, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galaţi, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Piteşti, Curtea de Apel Ploieşti, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Târgu Mureş şi Curtea de Apel Timişoara, care, după caz, au făcut referire şi la punctele de vedere ale unora dintre instanţele arondate. Cu privire la admisibilitatea sesizării, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală, Tribunalul Caraş-Severin şi Tribunalul Covasna au exprimat opinia potrivit căreia sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa este inadmisibilă, întrucât nu vizează o veritabilă problemă de drept care să necesite o rezolvare de principiu dată de instanţa supremă. S-a argumentat că sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, conform art. 475 din Codul de procedură penală, trebuie efectuată doar în situaţia în care, în cursul soluţionării unei cauze penale, se pune problema interpretării şi aplicării unor dispoziţii legale neclare, echivoce, care ar putea da naştere mai multor soluţii, iar nu în cazul în care aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident încât nu lasă loc de îndoială cu privire la modul de soluţionare a întrebării adresate. Decizia nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017, nu vizează situaţia conducerii autovehiculelor şi tramvaielor de către persoanele care nu posedă permis de conducere, neputându-se aplica acestora nici prin raportare la dispozitivul acestei decizii, nici prin raportare la considerentele sale. Prin această decizie instanţa de contencios constituţional a avut în vedere „omisiunea reglementării, în cuprinsul art. 335 alin. (1) din Codul penal, a tractoarelor agricole sau forestiere ca obiect material al infracţiunii de conducere a unui vehicul pe drumurile publice fără permis de conducere“ (paragraful 30 teza finală), situaţie ce nu se regăseşte în cazul autovehiculelor şi tramvaielor. Cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării s-au conturat următoarele opinii: În opinie majoritară s-a apreciat că şi după pronunţarea şi publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017 a Deciziei nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curţii Constituţionale fapta persoanei care conduce pe drumurile publice un autovehicul sau un tramvai, exceptând tractoarele agricole şi forestiere, fără a poseda permis de conducere, atrage răspunderea penală a acesteia pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) din Codul penal. S-a argumentat că, prin Decizia nr. 224 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017, Curtea Constituţională a constatat existenţa unui veritabil viciu de neconstituţionalitate, care rezultă din omisiunea reglementării, în cuprinsul art. 335 alin. (1) din Codul penal, a tractoarelor agricole sau forestiere, ca obiect material al infracţiunii de conducere pe drumurile publice fără permis de conducere. Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea unei soluţii legislative care nu incriminează o categorie de fapte şi se adresează legiuitorului, acesta fiind singurul în măsură să înlăture omisiunea de reglementare printr-o normă de incriminare, întrucât Curtea Constituţională nu poate interveni pentru înlăturarea vidului legislativ, fără a aduce atingere principiului separaţiei puterilor în stat şi rolului Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a ţării. Astfel, la punctul 40 din Decizia nr. 224 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017, Curtea Constituţională a arătat că, prin raportare la prevederile art. 147 alin. (1) din Constituţie, revine legiuitorului obligaţia să pună de acord cu Legea fundamentală şi cu decizia menţionată soluţia legislativă cuprinsă în art. 335 alin. (1) din Codul penal, care nu incriminează fapta de conducere pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier de către o persoană care nu posedă permis de conducere. Având în vedere efectele deciziilor prin care Curtea Constituţională constată neconstituţionalitatea unor dispoziţii legale ca urmare a unor omisiuni ale legiuitorului, într-o astfel de ipoteză, nu se produc efecte cu privire la norma de incriminare, la existenţa sa normativă în ordinea juridică. În consecinţă, prin decizia în discuţie, Curtea Constituţională a menţinut în fondul activ al legislaţiei soluţia prevăzută de art. 335 alin. (1) din Codul penal, neexistând vreo prevedere în sens contrar în cuprinsul considerentelor şi dispozitivului acestei decizii. În acest sens s-au pronunţat: Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Braşov, Curtea de Apel Bucureşti, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanţa, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galaţi, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Piteşti, Curtea de Apel Ploieşti, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Târgu Mureş, Curtea de Apel Timişoara şi instanţele arondate acestora. În opinie minoritară s-a apreciat că, după pronunţarea şi publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017 a Deciziei nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curţii Constituţionale, fapta persoanei care conduce pe drumurile publice un autovehicul sau un tramvai, exceptând tractoarele agricole şi forestiere, fără a poseda permis de conducere, nu mai poate atrage răspunderea penală a acesteia pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) din Codul penal. În acest sens s-au pronunţat Tribunalul Mureş - Secţia penală, Judecătoria Rupea şi Judecătoria Făgăraş, fără a se invoca argumente în susţinerea acestei opinii. VI. Examenul jurisprudenţei VI.1. Jurisprudenţa naţională relevantă Instanţele la care au fost identificate hotărâri judecătoreşti în această materie sunt: Curtea de Apel Alba Iulia (Decizia penală nr. 704/A din 13 septembrie 2017; Decizia penală nr. 1.038/A din 27 noiembrie 2017), Curtea de Apel Braşov (Decizia penală nr. 654 din 13 septembrie 2017), Judecătoria Făgăraş (Sentinţa penală nr. 148 din 18 septembrie 2017), Curtea de Apel Bucureşti (Decizia penală nr. 1.546/A din 2 noiembrie 2017 pronunţată de Secţia a II-a penală a Curţii de Apel Bucureşti; Decizia penală nr. 1.167/A din 14 septembrie 2017 pronunţată de Secţia a II-a penală a Curţii de Apel Bucureşti; Decizia penală nr. 1.245/A din 22 septembrie 2017 pronunţată de Secţia a II-a penală a Curţii de Apel Bucureşti), Tribunalul Bucureşti (Sentinţa penală nr. 1.925/F din 27 septembrie 2017), Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti (Sentinţa penală nr. 793 din 7 noiembrie 2017), Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti (Sentinţa penală nr. 747 din 3 noiembrie 2017), Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti (Sentinţa penală nr. 2.555 din 12 octombrie 2017), Judecătoria Olteniţa (Sentinţa penală nr. 279 din 13 octombrie 2017); Judecătoria Giurgiu (Sentinţa penală nr. 2.107 din 1 noiembrie 2017; Sentinţa penală nr. 2.206 din 9 noiembrie 2017), Judecătoria Roşiori de Vede (Sentinţa penală nr. 307 din 15 noiembrie 2017), Curtea de Apel Cluj (Decizia penală nr. 1.151/A din 19 septembrie 2017; Decizia penală nr. 1.293/A din 16 octombrie 2017), Curtea de Apel Constanţa (Decizia penală nr. 796 din 14 septembrie 2017; Decizia penală nr. 829 din 15 septembrie 2017), Judecătoria Slatina (Sentinţa penală nr. 897 din 2 noiembrie 2017), Judecătoria Motru (Sentinţa penală nr. 185 din 13 septembrie 2017), Judecătoria Târgu Bujor (Sentinţa penală nr. 245 din 5 iulie 2017), Judecătoria Beiuş (Sentinţa penală nr. 266 din 25 octombrie 2017), Judecătoria Salonta (Sentinţa penală nr. 161 din 9 noiembrie 2017), Judecătoria Topoloveni (Sentinţa penală nr. 242 din 29 septembrie 2017), Judecătoria Curtea de Argeş (Sentinţa penală nr. 339 din 19 octombrie 2017), Curtea de Apel Ploieşti (Decizia penală nr. 1.091 din 16 octombrie 2017), Curtea de Apel Suceava (Decizia penală nr. 818 din 15 septembrie 2017, Decizia penală nr. 1.085 din 1 noiembrie 2017), Judecătoria Suceava (Sentinţa penală nr. 430 din 28 noiembrie 2017), Judecătoria Botoşani (Sentinţa penală nr. 1.268 din 17 octombrie 2017), Judecătoria Săveni (Sentinţa penală nr. 73 din 7 august 2017), Judecătoria Timişoara (Sentinţa penală nr. 5.340 din 23 octombrie 2017), Judecătoria Sânnicolau Mare (Sentinţa penală nr. 318 din 27 septembrie 2017). Jurisprudenţa menţionată relevă că, şi ulterior pronunţării şi publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017 a Deciziei nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curţii Constituţionale, instanţele au apreciat că fapta persoanei care conduce pe drumurile publice un autovehicul sau un tramvai, exceptând tractoarele agricole şi forestiere, fără a poseda permis de conducere, constituie infracţiunea prevăzută de art. 335 alin. (1) din Codul penal şi atrage răspunderea penală a persoanei care se face vinovată de această faptă. VI.2. Jurisprudenţa relevantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Nu au fost identificate decizii în care instanţa supremă să fi examinat chestiunea de drept ce face obiectul prezentei sesizări. VI.3. Jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale Decizia nr. 224 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017, prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate invocată şi s-a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 335 alin. (1) din Codul penal, care nu incriminează fapta de conducere pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier, fără permis de conducere, este neconstituţională. Instanţa de contencios constituţional a constatat că „omisiunea includerii tractoarelor agricole şi forestiere în ipoteza normativă a art. 335 alin. (1) din Codul penal echivalează cu dezincriminarea faptei de conducere a unui asemenea vehicul pe drumurile publice, fără a deţine permis de conducere. Or, dacă asemenea fapte nu sunt descurajate prin mijloacele dreptului penal, are loc încălcarea valorilor fundamentale, ocrotite de Codul penal, precum statul de drept, în componentele sale referitoare la apărarea ordinii publice şi a siguranţei publice, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, respectarea Constituţiei şi a legilor, care sunt consacrate prin art. 1 alin. (3) şi (5) din Legea fundamentală printre valorile supreme“. Totodată, Curtea a mai subliniat că, prin absenţa reglementării ca infracţiune a faptei de conducere a unui tractor agricol sau forestier pe drumurile publice, fără permis de conducere, legiuitorul a afectat protecţia penală acordată unor valori sociale deosebit de importante, precum siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, cu consecinţe majore asupra vieţii şi integrităţii corporale a persoanelor, valori protejate prin art. 22 din Constituţie. De asemenea a reţinut că, în contradicţie cu dispoziţiile art. 16 din Constituţie, soluţia legislativă cuprinsă în art. 335 alin. (1) din Codul penal generează discriminări, fără a exista vreo motivare obiectivă şi raţională care să le justifice. VII. Punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Prin Adresa nr. 2.840/C/2.994/III-5/2017 din 19 decembrie 2017, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară a înaintat concluziile formulate de procuror asupra chestiunii de drept a cărei dezlegare s-a solicitat, comunicând totodată că nu există în lucru nicio sesizare având ca obiect promovarea unui recurs în interesul legii cu privire la această chestiune de drept. În concluziile formulate procurorul a apreciat că sesizarea ce face obiectul cauzei de faţă este inadmisibilă, nefiind îndeplinite toate condiţiile prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală. S-a argumentat că prin decizia Curţii Constituţionale ale cărei efecte se solicită a fi explicitate s-au identificat, cu claritate neinterpretabilă, aspectele de neconstituţionalitate derivate din deficienţa de reglementare cuprinsă în art. 335 alin. (1) din Codul penal care nu incriminează fapta de conducere pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier, de către o persoană care nu posedă permis de conducere. Nici în cuprinsul considerentelor şi nici al dispozitivului deciziei menţionate, Curtea Constituţională nu a constatat neconstituţionalitatea art. 335 alin. (1) din Codul penal în integralitatea sa şi nu lipseşte textul legal de efecte juridice, norma de incriminare continuând să îşi producă efectele în cazul conducerii pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere a oricăror altor vehicule pentru care este necesară deţinerea unui astfel de permis, cu excepţia tractoarelor agricole sau forestiere. Cum în cauza aflată pe rolul instanţei de trimitere în sarcina inculpatului s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere a unui autoturism, este vădit că decizia Curţii Constituţionale nu îi este aplicabilă. În consecinţă, între obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi obiectul judecăţii instanţei de trimitere nu există legătura cerută de dispoziţiile art. 475 din Codul de procedură penală, intervenţia instanţei supreme prin mecanismul întrebării prealabile nejustificându-se. Având în vedere că prin prezentul demers se urmăresc lămurirea întinderii efectelor pe care le produce o decizie a Curţii Constituţionale şi stabilirea caracterului acesteia, iar nu interpretarea unui text legal, iar aspectul de neconstituţionalitate sancţionat prin Decizia nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curţii Constituţionale nu este aplicabil cauzei pendinte pe rolul instanţei de trimitere, condiţiile ca întrebarea adresată instanţei supreme să constituie o chestiune de drept, iar de lămurirea acesteia să depindă soluţionarea pe fond a respectivei cauze, nu sunt îndeplinite. VIII. Opinia specialiştilor consultaţi În conformitate cu dispoziţiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, a fost solicitată opinia scrisă a unor specialişti cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării. Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Nicolae Titulescu“ din Bucureşti a apreciat că sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa este inadmisibilă. S-a susţinut că nu este îndeplinită una dintre condiţiile de admisibilitate a sesizării, respectiv dependenţa soluţionării pe fond a cauzei în care a fost invocată de lămurirea chestiunii de drept. Având în vedere că puterea de lucru judecat ce însoţeşte deciziile Curţii Constituţionale se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină aceasta, s-a apreciat că aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident, încât nu lasă loc niciunei îndoieli rezonabile cu privire la modul de soluţionare a întrebării adresate în cauză. IX. Dispoziţii legale incidente ART. 335 din Codul penal Conducerea unui vehicul fără permis de conducere "(1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de către o persoană care nu posedă permis de conducere se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani." (...) ART. 336 din Codul penal Conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe "(1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă." [...] Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare "ART. 6 În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, expresiile şi termenii de mai jos au următorul înţeles: (...) 6. autovehicul - orice vehicul echipat cu motor de propulsie, utilizat în mod obişnuit pentru transportul persoanelor sau mărfurilor pe drum ori pentru tractarea, pe drum, a vehiculelor utilizate pentru transportul persoanelor sau mărfurilor. Vehiculele care se deplasează pe şine, denumite tramvaie, precum şi tractoarele agricole sau forestiere nu sunt considerate autovehicule. Troleibuzele sunt considerate autovehicule;" [...] "ART. 20 (1) Pentru a conduce pe drumurile publice autovehicule, tramvaie ori tractoare agricole sau forestiere, conducătorii acestora trebuie să posede permis de conducere corespunzător." [...] "ART. 23 (1) Dreptul de a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai pe drumurile publice îl are numai persoana care posedă permis de conducere valabil, corespunzător categoriei ori subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv, sau dovada înlocuitoare a acestuia cu drept de circulaţie." X. Raportul asupra chestiunii de drept supuse dezlegării Opinia judecătorului-raportor este în sensul că sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie este inadmisibilă, nefiind îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală. XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Examinând sesizarea formulată de către Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori, raportul întocmit de judecătorul-raportor şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, reţine următoarele: În conformitate cu dispoziţiile art. 475 din Codul de procedură penală, dacă în cursul judecăţii un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă constată că există o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective şi asupra căreia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată. În jurisprudenţa Completului pentru dezlegarea unor probleme de drept în materie penală s-a statuat asupra înţelesului ce trebuie atribuit sintagmei „chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei“. Astfel, s-a apreciat că între problema de drept a cărei lămurire se solicită (indiferent că vizează o normă de drept material sau de drept procesual) şi soluţia ce urmează a fi dată de către instanţă trebuie să existe o legătură, în sensul că decizia instanţei supreme să producă un efect concret asupra conţinutului hotărârii (în acest sens, Decizia nr. 11 din 2 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 7 iulie 2014, Decizia nr. 19 din 15 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 769 din 23 octombrie 2014). De asemenea, în jurisprudenţa Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală s-a stabilit că sesizarea trebuie să ducă la interpretarea in abstracto a unor dispoziţii legale determinate, iar nu la rezolvarea unor chestiuni ce ţin de fondul speţei (în acest sens, Decizia nr. 14 din 12 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 24 iunie 2015). În fine, s-a apreciat că numai o problemă de drept de o dificultate rezonabilă şi de natură a da naştere, în mod previzibil, unor interpretări judiciare diferite legitimează concursul dat tribunalelor şi curţilor de apel de către instanţa supremă într-o cauză pendinte. În cazul unor sesizări prin care se tinde, dimpotrivă, la dezlegarea unor probleme teoretice ori la soluţionarea propriu-zisă a unor chestiuni ce ţin de fondul cauzei, există riscul transformării mecanismului hotărârii prealabile fie într-o procedură dilatorie pentru litigii caracterizate, prin natura lor, ca fiind urgente, fie într-o procedură care va substitui mecanismul recursului în interesul legii (în acest sens, Decizia nr. 16 din 22 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 3 iulie 2015). În speţă, se constată că sesizarea instanţei supreme prin mecanismul de unificare a jurisprudenţei prevăzut de art. 475 din Codul de procedură penală pune în discuţie, în esenţă, interpretarea şi aplicarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 224 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017. Prin decizia menţionată Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 335 alin. (1) din Codul penal, care nu incriminează fapta de conducere pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier, fără permis de conducere, este neconstituţională. Curtea Constituţională nu a constatat neconstituţionalitatea art. 335 alin. (1) din Codul penal în integralitatea sa. Ca atare, norma de incriminare continuă să îşi producă efectele, în cazul conducerii pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere a oricăror altor vehicule, inclusiv autoturisme pentru care este necesară deţinerea unui astfel de permis, cu excepţia tractoarelor agricole sau forestiere. Întrucât în cauzele aflate pe rolul instanţei de trimitere inculpaţii au fost trimişi în judecată şi condamnaţi pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice, fără a poseda permis de conducere, a unor autovehicule (autoturisme, moped), este evident că decizia Curţii Constituţionale nu este aplicabilă, având în vedere că decizia se referă la tractoare agricole sau forestiere. Prin urmare, între obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi obiectul judecăţii instanţei de trimitere nu există nicio legătură şi, în această situaţie, intervenţia instanţei supreme prin mecanismul întrebării prealabile este inadmisibilă. Pe de altă parte, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cu referire la sintagma „dezlegarea dată problemelor de drept“ cuprinsă în art. 414^5 alin. 4 din Codul de procedură din 1968, care îşi păstrează valabilitatea şi în prezent şi se aplică mutatis mutandis şi în cazul mecanismului de unificare a jurisprudenţei prevăzut de art. 475 din Codul de procedură penală în vigoare, aceasta nu poate privi decât interpretarea şi aplicarea unitară a conţinutului dispoziţiilor legale, cu sensul de acte normative, iar nu şi a deciziilor Curţii Constituţionale şi a efectelor pe care acestea le produc. Sintagma „dezlegarea dată problemelor de drept“ nu poate privi decât interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către instanţele judecătoreşti, iar nu şi de către Curtea Constituţională, care este o autoritate distinctă de sistemul judecătoresc (în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 206 din 29 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 13 iunie 2013). Prin urmare, cum în speţă se solicită instanţei supreme să se pronunţe asupra interpretării şi aplicării unei decizii a Curţii Constituţionale, care oricum nu are nicio legătură cu cauzele instanţei de trimitere, iar nu a unei dispoziţii legale, sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa este inadmisibilă. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 475 şi 477 din Codul de procedură penală, ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie în dosarele nr. 9.683/327/2016, nr. 5.285/254/2016 şi nr. 34.338/212/2016 prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a chestiunii de drept: „Dacă, după pronunţarea şi publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017 a Deciziei nr. 224 din 4 aprilie 2017 a Curţii Constituţionale, fapta persoanei care conduce pe drumurile publice un autovehicul sau un tramvai, exceptând tractoarele agricole şi forestiere, fără a poseda permis de conducere, mai poate atrage răspunderea penală a acesteia pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) din Codul penal.“ Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 februarie 2018. PREŞEDINTELE CU DELEGAŢIE AL SECŢIEI PENALE A ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE judecător MIRELA SORINA POPESCU Magistrat-asistent, Aurelia Hirt -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
