Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 399 din 17 septembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, în ansamblul său, precum şi, în special, a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. j) din această ordonanţă de urgenţă, şi a Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 399 din 17 septembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, în ansamblul său, precum şi, în special, a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. j) din această ordonanţă de urgenţă, şi a Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 111 din 6 februarie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian      │-                 │
│Văduva             │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 şi a Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepţie ridicată de Vasile Pasaniuc şi alţii, prin Asociaţia formaţiilor de luptă din 21 decembrie 1989 Bucureşti, în Dosarul nr. 15.128/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.189D/2019.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei. Criticile de neconstituţionalitate extrinsecă sunt neîntemeiate, deoarece delegarea legislativă este permisă, iar Guvernul, în aprecierea politicilor publice, trebuie să dispună de o anumită marjă de apreciere. Guvernul a motivat considerentele care l-au determinat să acţioneze pe calea ordonanţelor de urgenţă. În sfârşit, cu referire la criticile raportate la art. 47 din Constituţie, arată că indemnizaţia care constituie obiectul dispoziţiilor normative criticate nu este garantată la nivel constituţional.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 11 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 15.128/3/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 şi a Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicată de Vasile Pasaniuc şi alţii, prin Asociaţia formaţiilor de luptă din 21 Decembrie 1989 Bucureşti, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de acordare a unor despăgubiri în temeiul Legii nr. 341/2004.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prin Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 a fost recunoscut un raport juridic de obligaţii între statul român şi victimele evenimentelor din Decembrie 1989. Pentru a stabili întinderea dreptului la reparaţie cuvenită acestor persoane, art. 3 din legea amintită a prevăzut o serie de titluri. Aceste titluri s-au acordat în temeiul principiilor stabilite în art. 2 din aceeaşi lege. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 abrogă aceste principii, lăsând fără temei legal titlurile menţionate, şi instituie în acelaşi timp un „supratitlu“ pe criterii stabilite ad-hoc.
    6. Autorii excepţiei arată că, în temeiul art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 341/2004, li s-a acordat titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite şi au beneficiat de o indemnizaţie reparatorie, potrivit art. 4 alin. (4) din aceeaşi lege. Ulterior, prin art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, introdus prin Legea de aprobare nr. 283/2011, art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, s-a prevăzut că indemnizaţiile reparatorii prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 nu se acordă în anii 2012, 2013 şi 2014. Prin art. 13 alin. (1) lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 s-a prevăzut că, în anul 2015, indemnizaţiile prevăzute de Legea nr. 341/2004 se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2014. Consecutiv însă, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 a desfiinţat dreptul în mod abuziv stabilit conform dispoziţiilor art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004. Or, o asemenea desfiinţare este contrară Constituţiei, deoarece recunoştinţa pentru contribuţia în obţinerea victoriei în Revoluţia din 1989 se află în competenţa materială a organelor reprezentative ale poporului, respectiv Parlamentul şi Preşedintele, şi nu a Guvernului. În sprijin, autorii evocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 34 din 17 februarie 1998, potrivit căreia modificarea ori unificarea legislaţiei într-un domeniu sau altul nu justifică, prin ea însăşi, emiterea unei ordonanţe de urgenţă. De asemenea, în sprijinul criticii potrivit căreia Guvernul nu poate acţiona, prin intermediul prerogativei prevăzute de art. 115 din Constituţie, pentru a reglementa în domeniul rezervat Parlamentului, sunt invocate deciziile Curţii Constituţionale nr. 258 din 14 martie 2006, nr. 421 din 9 mai 2007 şi nr. 447 din 29 octombrie 2013.
    7. Aşa fiind, autorii excepţiei susţin că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, întrucât, potrivit competenţei stabilite de art. 102 alin. (1) şi art. 74 alin. (3) din Constituţie, Guvernul nu putea modifica Legea nr. 341/2004 prin emiterea unor ordonanţe. De asemenea, arată că a existat o contradicţie între declaraţiile publice ale Guvernului şi faptele acestuia.
    8. Totodată, consideră că prin modificarea titlurilor stabilite de Legea nr. 341/2004 şi derobarea de obligaţia de a plăti indemnizaţiile prevăzute de lege au fost încălcate prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie.
    9. Autorii excepţiei susţin şi că nu a existat o situaţie extraordinară care să justifice emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014. În acest sens, arată că există o necorelare între motivele invocate de Guvern în nota de fundamentare şi efectele reglementării. Astfel, deşi Guvernul invocă „reluarea plăţilor privind indemnizaţiile reparatorii pentru toate categoriile de beneficiari, conform prevederilor Legii nr. 341/2004, aprobat pentru anul 2015“, în realitate, nu pot fi avute în vedere toate categoriile de beneficiari, întrucât numai indemnizaţiile dispuse de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 nu s-au acordat în anii 2012, 2013 şi 2014.
    10. În plus, de vreme ce dispoziţiile Legii nr. 283/2011, care prevedeau că nu se acordă aceste indemnizaţii, nu au fost prorogate pentru anul 2015, nu era necesară o ordonanţă care să prevadă reluarea acestor plăţi. De altfel, autorii susţin că nu se poate vorbi de „reluarea unor plăţi“, de vreme ce dispoziţiile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 nu se mai regăsesc în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014. Mai arată că nu sunt reale nici motivele invocate de Guvern referitoare la eliminarea dificultăţilor în executarea bugetului de stat şi încadrarea în bugetul aprobat pentru anul 2015, acestea fiind contrazise de afirmaţiile publice făcute de ministrul finanţelor publice şi de prim-ministru.
    11. Totodată, autorii excepţiei susţin că Guvernul a folosit impropriu limba română în actele normative criticate şi a mistificat adevărul istoric, ceea ce aduce atingere art. 33 alin. (3) din Constituţie.
    12. De asemenea, consideră că prin actele normative criticate s-a creat o discriminare în cadrul aceleiaşi categorii de revoluţionari, fiind omise, sub aspectul acordării titlurilor, pe criterii geografice, temporale sau faptice, persoane care au avut contribuţii determinante la desfăşurarea Revoluţiei din 1989.
    13. Totodată, consideră că prelungirea suspendării efectelor Legii nr. 341/2004 pe parcursul a 6 ani şi persecuţia politică asupra comunităţii Luptătorilor Remarcaţi prin Fapte Deosebite, pe parcursul ultimilor 3 ani, cu perspectiva generalizării pe viaţă, contravin protecţiei conferite în baza art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    14. Autorii excepţiei consideră că au fost încălcate şi prevederile constituţionale referitoare la dreptul de proprietate, întrucât indemnizaţiile prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 constituie un „bun“ în sensul art. 1 din Primul Protocol la Convenţia mai sus amintită. Astfel, eliminarea indemnizaţiei reparatorii pentru Luptătorii Remarcaţi prin Fapte Deosebite reprezintă o trecere silită a bunului din proprietatea privată în proprietatea publică, printr-o ordonanţă de urgenţă, fapt nepermis de art. 115 alin. (6) din Constituţie.
    15. În final, autorii excepţiei susţin că actele normative criticate au fost emise cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, fiind inaccesibile, imprecise şi imprevizibile.
    16. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere bogata jurisprudenţă a Curţii Constituţionale prin care a fost constatată constituţionalitatea prevederilor criticate.
    17. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum reiese din motivarea acesteia, îl constituie Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014. De asemenea, obiect al excepţiei îl constituie şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014 şi aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015. Autorii excepţiei critică atât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 în ansamblul său, cât şi, în special, dispoziţiile art. 13 alin. (1) lit. j) din această ordonanţă de urgenţă, dispoziţii care au următorul conţinut: „În anul 2015 se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2014 următoarele drepturi: […] j) indemnizaţiile prevăzute de Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare.“ Totodată, obiect al excepţiei îl constituie şi dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015.
    21. Curtea observă că prevederile art. 13 alin. (1) lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 au fost abrogate prin dispoziţiile art. 44 alin. (1) pct. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Dar, având în vedere că, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, sunt supuse controlului de constituţionalitate şi dispoziţiile din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea este în mod legal învestită şi cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 alin. (1) lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014.
    22. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 22 alin. (1) şi (2) privind dreptul la viaţă, art. 33 alin. (3) - Accesul la cultură, art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 74 alin. (3) - Iniţiativa legislativă, art. 102 alin. (1) referitor la rolul Guvernului şi art. 115 alin. (4) şi (6) - Delegarea legislativă. De asemenea, aceştia invocă încălcarea art. 3 şi 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la interzicerea torturii, respectiv interzicerea discriminării şi art. 1 din Primul Protocol la convenţia menţionată, privind proprietatea.
    23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că a analizat în numeroase ocazii constituţionalitatea prevederilor criticate în prezenta cauză, din perspectiva mai multor texte şi principii constituţionale. În una dintre aceste decizii, Curtea a examinat critici similare cu cele formulate şi în prezenta cauză, respectiv Decizia nr. 660 din 8 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 3 martie 2017. Ca atare, în rezumat, în cele ce urmează, Curtea va expune considerentele avute în vedere în această decizie care rămân relevante.
    24. Astfel, în paragraful 34 al deciziei precitate, Curtea a reamintit jurisprudenţa sa anterioară şi a statuat că prin modificările aduse Legii nr. 341/2004 de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 şi de Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015 nu sunt contracarate măsuri legale adoptate de Parlament care vizează drepturi fundamentale şi a constatat îndeplinirea condiţiilor constituţionale privind emiterea celor două acte normative. Având în vedere cele prezentate în expunerea de motive a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, precum şi faptul că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale şi economice, de o marjă de apreciere pentru a se pronunţa atât asupra existenţei unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât şi asupra alegerii modalităţilor de aplicare a acestuia, Curtea a constatat că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor criticate, raportată la art. 115 alin. (4) din Constituţie, este neîntemeiată.
    25. Cât priveşte critica referitoare la inexistenţa unei situaţii extraordinare, care să fi justificat emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, Curtea a observat că, referindu-se la categoriile de „beneficiari“ ai Legii nr. 341/2004 menţionaţi în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, în excepţia de neconstituţionalitate soluţionată erau în discuţie categoriile de persoane îndreptăţite să primească indemnizaţie reparatorie potrivit conţinutului acestei legi anterior modificărilor aduse prin ordonanţa de urgenţă menţionată. Or, în mod evident, în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, Guvernul nu putea avea în vedere decât reglementările Legii nr. 341/2004 în redactarea de la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, respectiv cele modificate prin această ordonanţă de urgenţă. În consecinţă, a conchis Curtea, Guvernul s-a referit la categoriile de beneficiari ai indemnizaţiei stabiliţi prin acest din urmă act normativ, iar nu la reglementarea anterioară.
    26. Referitor la criticile potrivit cărora nu sunt susţinute motivele invocate de Guvern referitoare la necesitatea eliminării dificultăţilor în exercitarea bugetului de stat şi încadrarea în bugetul aprobat pentru anul 2015, întrucât ar fi existat declaraţii publice ale unor membri ai Guvernului care contraziceau aceste motive, Curtea a apreciat că aceste afirmaţii publice nu pot fi considerate un criteriu obiectiv de apreciere a conformităţii celor afirmate printr-un act normativ cu realitatea bugetară, ci constituie o simplă declaraţie de intenţie politică şi de program de guvernare, care rămâne însă supusă discuţiei până la concretizarea normativă a acesteia.
    27. Mai departe, analizând respectarea condiţiilor constituţionale de emitere a Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015, Curtea a observat că aceasta a fost adoptată în baza art. 1 pct. I.1 şi pct. X din Legea nr. 184/2014 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 956 din 29 decembrie 2014, lege care a permis Guvernului să adopte ordonanţe pentru modificarea şi completarea Legii nr. 341/2004, şi, ca atare, a reţinut caracterul neîntemeiat al acestei critici de neconstituţionalitate.
    28. În continuare, examinând criticile de neconstituţionalitate raportate la prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea a reamintit jurisprudenţa sa potrivit căreia dispoziţiile criticate nu conţin, în sine, nicio dispoziţie cu caracter retroactiv, textele urmând a-şi găsi aplicarea exclusiv de la data intrării în vigoare. Astfel, prin noua reglementare nu se anulează vechile titluri, ci doar se stabilesc categoriile de persoane care vor beneficia, în condiţiile noii reglementări, de recunoştinţă şi gratitudine.
    29. În ceea ce priveşte critica potrivit căreia dispoziţiile de lege criticate instituie o discriminare în cadrul aceleiaşi categorii de revoluţionari - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite -, prin sistarea plăţii indemnizaţiei lunare reparatorii, Curtea a reamintit că normele supuse controlului de constituţionalitate se aplică tuturor destinatarilor săi, fără ca între aceştia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu a putut fi reţinută încălcarea prevederilor art. 16 din Constituţie şi ale art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Curtea a arătat că negarea posibilităţii legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenţei sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie el originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilităţii economice a ţării şi să ia măsuri în consecinţă.
    30. Mai departe, cu referire la critica potrivit căreia sistarea plăţii indemnizaţiei reparatorii contravine prevederilor constituţionale ale art. 44, Curtea a reamintit că dreptul la indemnizaţie reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum şi a stabilirii condiţiilor şi criteriilor de acordare. Ca atare, indemnizaţia se acordă în condiţiile Legii nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 şi Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015.
    31. Analizând, în continuare, motivele invocate de autorii excepţiei privind încălcarea prevederilor art. 33 alin. (3) din Constituţie, Curtea a observat că problemele privind corectitudinea lingvistică a actelor normative ori interpretarea istorică reprezentând temeiul unor reglementări nu reprezintă aspecte ce revin competenţei de control a Curţii Constituţionale.
    32. De asemenea, referitor la critica privind caracterul inaccesibil, imprecis ori imprevizibil al normelor de drept supuse analizei de constituţionalitate, Curtea a remarcat că erau vizate modificările aduse Legii nr. 341/2004 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014. Or, Curtea a constatat că emiterea acestei ordonanţe de urgenţă a avut în vedere tocmai reglementarea unor prevederi clare, fără echivoc, menite să descurajeze abuzurile şi încălcarea legii, precum şi plata, în temeiul criteriilor stabilite prin lege, a indemnizaţiilor reparatorii.
    33. Cât priveşte critica raportată la prevederile art. 3 din Convenţia privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la interzicerea torturii, Curtea a apreciat că acestea nu sunt incidente în cauză.
    34. În finalul Deciziei nr. 660 din 8 noiembrie 2016, referitor la dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, Curtea a observat că autoarea excepţiei nu a formulat critici de neconstituţionalitate distincte privind acest act normativ, ci le-a inclus în cadrul criticilor vizând Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 şi Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015, astfel că cele reţinute cu privire la aceste din urmă acte normative sunt aplicabile şi în privinţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014.
    35. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, Curtea apreciază că soluţia şi considerentele deciziei mai sus invocate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    36. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vasile Pasaniuc şi alţii, prin Asociaţia formaţiilor de luptă din 21 decembrie 1989 Bucureşti, în Dosarul nr. 15.128/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal şi constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, în ansamblul său, precum şi, în special, dispoziţiile art. 13 alin. (1) lit. j) din această ordonanţă de urgenţă, şi Ordonanţa Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 septembrie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 399 din 17 septembrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"