Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 114 alin. (3) din Legea societăţilor nr. 31/1990, excepţie ridicată de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica“ - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 32.675/3/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.338D/2016. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că partea Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, prin Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, a depus un punct de vedere, prin care arată că asupra prevederilor criticate, instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat printr-o decizie anterioară (de admitere), astfel că excepţia a fost soluţionată. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât textul criticat nu încalcă prevederile constituţionale invocate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Decizia civilă nr. 903/A/2016 din 23 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 32.675/3/2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 114 alin. (3) din Legea societăţilor nr. 31/1990, excepţie ridicată de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica“ - S.A. din Bucureşti într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 31/1990. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt contrare art. 16, art. 21 şi art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie, precum şi celor ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece nu prevăd şi posibilitatea promovării acţiunii în instanţă împotriva deciziilor consiliului de administraţie prin care s-a dispus majorarea capitalului social. Ca atare, prevederile art. 114 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 limitează dreptul acţionarilor de a contesta în justiţie hotărârile consiliului de administraţie, luate în exercitarea atribuţiilor delegate de către adunarea generală a acţionarilor cu privire la majorarea capitalului, împiedicând, astfel, în mod discriminatoriu, accesul liber la justiţie pentru apărarea dreptului de proprietate. 7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a civilă, exprimându-şi opinia, menţionează că singurul text constituţional faţă de care poate fi pusă în discuţie constituţionalitatea art. 114 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 este cel cuprins în art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie. Însă, se arată că limitarea accesului la calea de atac în justiţie, prevăzută de art. 132 din aceeaşi lege, în privinţa deciziilor administratorilor societăţilor, este justificată de faptul că atribuţia a fost delegată de adunarea generală a acţionarilor, iar aceasta are drept de control împotriva modului în care administratorii îşi îndeplinesc mandatul. Împrejurarea că opţiunea legiuitorului a fost diferită în privinţa celor trei atribuţii avute în vedere de art. 114, respectiv a exclus de la controlul judiciar doar pe cea care se referă la majorarea capitalului social, şi dacă există sau nu o raţiune faţă de care s-a optat în acest fel nu sunt chestiuni care ţin de neconstituţionalitatea textului. Totodată, soluţiile diferite ce au fost adoptate de legiuitor nu au legătură cu egalitatea cetăţenilor în faţa legii, iar protejarea intereselor patrimoniale ale acţionarilor se realizează de aceştia în cadrul adunărilor generale, astfel că prevederile criticate nu sunt contrare nici art. 16 şi art. 44 din Constituţie. 8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că deciziile adoptate în exercitarea atribuţiilor delegate prevăzute la art. 113 lit. b) şi c) din Legea nr. 31/1990 sunt supuse controlului judiciar în aceleaşi condiţii ca şi hotărârile adunării generale. Această soluţie legislativă este justificată de existenţa unei marje de apreciere similare pentru consiliul de administraţie ca şi cea pe care o are adunarea generală a acţionarilor în adoptarea aceluiaşi tip de măsură. Dimpotrivă, în privinţa competenţei delegate de majorare a capitalului social [art. 113 lit. f), coroborat cu art. 114 alin. (2) şi art. 220^1 din Legea societăţilor], mandatul consiliului de administraţie este foarte mult restrâns: i) majorarea se realizează până la o valoare nominală determinată prin actul constitutiv/prin hotărârea adunării generale a acţionarilor de modificare a actului constitutiv (capital autorizat); ii) majorarea operează doar prin emiterea de noi acţiuni în schimbul aporturilor; iii) majorarea trebuie realizată într-un termen de maximum 5 ani de la înmatricularea societăţii/de la modificarea actului constitutiv prin hotărâre a adunării generale a acţionarilor. 10. Mai mult, există condiţii substanţial diferite pentru obţinerea mandatului de competenţe prin delegare pentru cele trei categorii de atribuţii şi, corelativ, legea prevede şi mecanisme de control diferite. În cazul instituţiei capitalului social autorizat, controlul judiciar este asigurat în raport cu hotărârea adunării generale a acţionarilor prin care este autorizat consiliul de administraţie să procedeze la majorarea capitalului social, în limitele şi termenul stabilit de acţionari [art. 131-133 din Legea nr. 31/1990], neexistând justificare pentru dublarea acestui control în etapa executării acestui mandat de către consiliul de administraţie, prin includerea acestei categorii de competenţe delegate în enumerarea de la art. 114 alin. (3) din Legea nr. 31/1990. 11. Posibilitatea recunoscută părţilor de a cere anularea hotărârii generale a acţionarilor prin care a fost autorizat consiliul de administraţie/directoratul să procedeze la majorarea capitalului social, doar în cuantumul şi condiţiile stabilite în hotărârea adunării generale a acţionarilor, este de natură a garanta controlul judiciar al măsurii organelor societare şi de a asigura accesul acţionarilor în instanţă pentru determinarea cadrului de exercitare a drepturilor lor legitime. În consecinţă, remediul procesual prevăzut de prevederile art. 114 alin. (3) coroborate cu dispoziţiile art. 114 alin. (2), art. 220^1 şi art. 217 din Legea nr. 31/1990, este conform standardelor constituţionale şi convenţionale în ceea ce priveşte accesul la justiţie. 12. Cu privire la invocarea art. 16 din Constituţie menţionează că principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, iar instituirea unor mecanisme de control diferite, în temeiul unor criterii obiective, stabilite conform legii şi voinţei acţionarilor, exprimată în clauzele actului constitutiv şi în hotărârea adunării generale a acţionarilor, nu poate fi considerată ca fiind un tratament discriminatoriu. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 114 alin. (3) din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: „(3) În cazul în care consiliul de administraţie, respectiv directoratul este mandatat să îndeplinească măsurile prevăzute de art. 113 lit. b) şi c), dispoziţiile art. 131 alin. (4) şi (5), ale art. 132, cu excepţia alin. (6) şi (7), precum şi prevederile art. 133 se aplică deciziilor consiliului de administraţie, respectiv celor ale directoratului, în mod corespunzător. Societatea va fi reprezentată în instanţă de către persoana desemnată de preşedintele instanţei dintre acţionarii ei, care va îndeplini mandatul cu care a fost însărcinată, până ce adunarea generală, convocată în acest scop, va alege o altă persoană.“ 16. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate privată, precum şi celor ale art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile criticate au mai format obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare, sens în care este Decizia nr. 382 din 31 mai 2018*, nepublicată la data pronunţării prezentei decizii, prin care Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 114 alin. (3) din Legea societăţilor nr. 31/1990, care nu permite contestarea în justiţie, pe calea acţiunii în anulare prevăzute de art. 132 din lege, a deciziilor consiliului de administraţie, respectiv directoratului luate în exercitarea atribuţiei delegate de majorare a capitalului social, este neconstituţională. * Decizia nr. 382 din 31 mai 2018 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 1 august 2018. 18. Cu privire la soluţia pronunţată, Curtea a statuat, în esenţă, că art. 114 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 se referă doar la atribuţiile delegate privind mutarea sediului [art. 113 lit. b) din Legea nr. 31/1990] şi schimbarea obiectului de activitate al societăţii [art. 113 lit. c) din Legea nr. 31/1990], nu şi la atribuţia delegată referitoare la majorarea capitalului social [art. 113 lit. f) din Legea nr. 31/1990], situaţie în care imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanţe, în acest din urmă caz, de către persoana interesată, constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiţie. 19. Aşadar, excluderea de la controlul judecătoresc a deciziilor consiliului de administraţie, respectiv ale directoratului, adoptate în executarea mandatului acordat în vederea majorării capitalului social este de natură să încalce accesul liber la justiţie al persoanelor interesate în apărarea drepturilor lor. 20. În acest context, Curtea reţine că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale. 21. Având în vedere cele mai sus menţionate, Curtea reţine că, deşi decizia de constatare a neconstituţionalităţii nu a fost încă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunţării prezentei decizii, soluţia prin care s-a constatat neconstituţionalitatea îi este opozabilă de la data pronunţării deciziei de admitere a excepţiei (a se vedea în acest sens Decizia nr. 761 din 24 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 7 august 2008). 22. Prin urmare, ţinând cont de faptul că Decizia nr. 382 din 31 mai 2018, mai sus menţionată, este ulterioară sesizării instanţei de contencios constituţional în prezenta cauză, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 114 alin. (3) din Legea societăţilor nr. 31/1990 urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă. 23. Distinct de acestea, deşi în cauza de faţă se va pronunţa o soluţie de respingere ca devenită inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 114 alin. (3) din Legea societăţilor nr. 31/1990, se impune precizarea că prezenta decizie, în temeiul Deciziei nr. 382 din 31 mai 2018, poate constitui motiv de revizuire, în condiţiile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă. 24. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 114 alin. (3) din Legea societăţilor nr. 31/1990, excepţie ridicată de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica“ - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 32.675/3/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 19 iunie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
