Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 398 din 17 septembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 398 din 17 septembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 80 din 30 ianuarie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian      │-                 │
│Văduva             │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Ionică Mocanu în Dosarul nr. 705/97/2018 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă, care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.063D/2019.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. Criticile de neclaritate a prevederilor criticate trebuie respinse, deoarece instanţelor judecătoreşti le revine îndatorirea de a le interpreta. Critica raportată la art. 16 din Constituţie nu se susţine, deoarece aplicarea unor norme juridice diferite în timp nu este discriminatorie, iar critica raportată la art. 21 din Constituţie este nemotivată. În sfârşit, critica raportată la art. 44 din Constituţie privind dreptul de proprietate, constând în susţinerea că modificarea duratei stagiului de cotizare a avut consecinţa reducerii cuantumului pensiei, este neîntemeiată, deoarece Constituţia garantează dreptul la pensie, dar nu şi la un anumit cuantum al acesteia.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 13 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 705/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) teza finală şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Ionică Mocanu într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că art. 169^1 şi 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu sunt clare, precise şi predictibile, ceea ce face posibile două interpretări opuse în ceea ce priveşte determinarea noului punctaj mediu anual. Astfel, într-o primă interpretare, stagiul complet de cotizare va avea o durată de 30 de ani, dacă se va ţine seama de Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, iar, într-o a doua interpretare, stagiul complet de cotizare va avea o durată de 20 de ani, dacă se va da întâietate Deciziei nr. 11 din 25 mai 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, precum şi art. 116 din Legea nr. 263/2010.
    6. Prima critică este formulată din perspectiva art. 1 alin. (5) din Constituţie. Se arată, astfel, că, deoarece prevederile art. 169^1 alin. (3) nu sunt clare şi precise, nu pot fi respectate, în acest fel fiind încălcat art. 1 alin. (5) din Constituţie. Din cauza faptului că prevederile criticate nu sunt clare în ceea ce priveşte durata stagiului complet de cotizare de care se va ţine seama la recalcularea pensiilor în vederea majorării punctajelor medii anuale, instanţa supremă a fost sesizată cu chestiunea de drept soluţionată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018.
    7. Autorul excepţiei susţine că soluţia reţinută prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –– Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nu clarifică modul în care se determină stagiul complet de cotizare în cazul unei pensii stabilite în temeiul Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială, cu sau fără creşterile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi art. 169 din Legea nr. 263/2010. Această împrejurare este dovada lipsei de claritate a art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010.
    8. În ceea ce priveşte critica raportată la art. 16 alin. (1) din Constituţie, se arată că prevederile criticate instituie, înăuntrul aceleiaşi categorii de pensionari, un tratament diferenţiat. Categoria de pensionari înăuntrul căreia se creează două categorii tratate diferit este prevăzută de art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 şi este compusă din pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale, potrivit legii. Prima categorie este compusă din pensionari cărora li s-au aplicat normele de drept material privind durata stagiului complet de cotizare în vigoare la data la care s-au pensionat, respectiv un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, potrivit Deciziei nr. 11 din 25 mai 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, art. 116 din Legea nr. 263/2010, art. 134 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi principiului tempus regit actum. A doua categorie este compusă din pensionari cărora, la recalcularea pensiei potrivit Legii nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, nu li se aplică normele de drept material privind durata stagiului complet de cotizare în vigoare la data la care s-au pensionat, rezultatul fiind acela că vor avea un stagiu complet de cotizare de 30 de ani sau cu durată mai mare, după bunul plac al caselor judeţene de pensii. Acest tratament diferenţiat este, în opinia autorului, discriminatoriu, contrar art. 16 alin. (1) din Constituţie.
    9. Mai departe, autorul excepţiei apreciază că, întrucât prevederile criticate nu sunt clare, suple şi previzibile, se îngrădeşte accesul la justiţie, contrar art. 21 alin. (1) din Constituţie. De asemenea, susţine că se încalcă principiul securităţii juridice, deoarece, pentru a fi respectată, legea trebuie să fie cunoscută, iar pentru aceasta este nevoie ca ea să fie suficient de precisă şi previzibilă.
    10. În ceea ce priveşte art. 21 alin. (3) din Constituţie, susţine că dreptul la un proces echitabil garantat de acest text implică acordarea majorării de punctaj prevăzută de art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, precum şi păstrarea dreptului câştigat, respectiv stagiul complet de cotizare de 20 de ani existent la 31 decembrie 2015, potrivit art. 77, 43 şi art. 20 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 19/2000, precum şi Deciziei nr. 11 din 25 mai 2015, pronunţată de instanţa supremă.
    11. În continuare, autorul subliniază că, având în vedere lipsa de claritate şi precizie a art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, se încalcă şi art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi, alin. (3) şi (8) din Constituţie. Astfel, stagiul complet de cotizare de 20 de ani este un element substanţial al punctajului mediu anual, deoarece intră în calculul acestuia, potrivit art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 şi art. 95 din Legea nr. 263/2010. Prin stabilirea dreptului la pensie şi a unui punctaj mediu anual determinat precis, autorul consideră că a dobândit un drept de proprietate având ca obiect o anumită pensie pentru limită de vârstă. Retragerea elementului de calcul constând din stagiul complet de cotizare de 20 de ani echivalează cu (i) încălcarea dreptului la garanţia pensiei care a fost stabilită iniţial prin lege şi cu (ii) o expropriere inutilă, nedreaptă, neprevăzută de lege şi fără despăgubire. Pensia este un bun dobândit în temeiul legii.
    12. De asemenea, autorul consideră că se încalcă şi art. 129 şi art. 148 alin. (2) din Constituţie. Aceasta, mai întâi, pentru că nu este posibilă formularea unei căi de atac care să conţină motivele de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii. De asemenea, este blocat dreptul la un recurs efectiv în dreptul român, drept consacrat de art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, lipsind un remediu efectiv în dreptul intern în desfăşurarea procedurilor pentru căile de atac. Art. 129 din Constituţie se încalcă şi pentru că „se face trimitere la hotărâri judecătoreşti al căror obiect nu este conturat şi nu pot fi supuse căilor de atac, iar Codul de procedură civilă sancţionează cu nulitatea lipsa obiectului acţiunii“.
    13. Autorul consideră că art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 este contrar textelor constituţionale pe care le încalcă şi prevederile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, pentru aceleaşi motive, dar şi pentru motive suplimentare. În plus, art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 încalcă şi art. 15 alin. (2) şi art. 78 din Constituţie.
    14. Astfel, prevederile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, deoarece au fost adoptate în aplicarea art. 169^1 din aceeaşi lege, sunt lipsite de predictibilitate, claritate şi precizie. De asemenea, ele nu conţin nicio majorare de puncte, ci reprezintă un paralelism legislativ, contrar art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
    15. Art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 limitează acordarea creşterii prevăzute de art. 169^1 din aceeaşi lege la pensionarii cărora li s-au aplicat aceste din urmă prevederi şi „aduce limitări întâmplătoare beneficiarilor de creşterea punctajelor anuale, fără să modifice ori să abroge art. 169^1, şi s-a dispus după epuizarea perioadei de aplicare a creşterii punctajelor anuale (1 ianuarie 2016-31 decembrie 2017)“. În plus, art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 „nu are nicio raţiune sau logică juridică în privinţa destinatarilor cărora li s-a aplicat art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 sau în privinţa categoriilor de pensionari care au primit decizii de recalculare pe art. 169^1. Nu face referire la ce se întâmplă cu cei cărora nu li s-au aplicat prevederile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010“.
    16. De asemenea, critică faptul că nu se înţelege ce lege este avută în vedere în sintagma „potrivit legii“ din cuprinsul art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010: (i) art. 77, coroborat cu art. 43 şi cu art. 20 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 19/2000; (ii) art. 56 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, în forma în vigoare la data la care a început să se aplice art. 169^1 din Legea nr. 263/2010; (iii) art. 56 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 155/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, sau (iv) „Legea nr. 221/2018 care conţine o confuzie între stabilirea şi recalcularea pensiei în alin. (1) din articol, existenţa unor hotărâri judecătoreşti definitive sau atacabile“?
    17. Mai departe, autorul arată că: (i) adoptarea prevederilor criticate conduce la un paralelism legislativ, interzis de art. 16 din Legea nr. 24/2000, având în vedere că art. 116 din Legea nr. 263/2010 conţine norme precise; (ii) este lăsat la voia întâmplării momentul care trebuie luat în considerare la alegerea stagiului complet de cotizare aplicabil - cel de la data stabilirii dreptului la pensie sau cel de la data recalculării acesteia -, făcând trimiteri alternative la cele două momente.
    18. Cu referire punctuală la art. 169^2 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, se arată că este neclar, având în vedere că şi alin. (1) al art. 169^2 este neclar.
    19. În ceea ce priveşte art. 169^2 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, autorul excepţiei susţine că acesta „nu are legătură cu o categorie de pensii ce urmează a face obiectul recalculării şi nu are un anumit sens“ şi că nu se înţelege la ce recalculare se referă, în condiţiile în care în art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 se prevede că textul este destinat celor cărora li s-a aplicat art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, adică celor care deţin deja decizii de recalculare sau hotărâri judecătoreşti. Astfel, dacă se recalculează doar pensiile celor cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, se ridică întrebarea ce se va întâmpla cu pensionarii care nu au beneficiat de creşterea prevăzută de art. 169^1 sau cu cei cărora li s-a respins cererea de recalculare potrivit acestui articol?
    20. De asemenea, art. 169^2 alin. (3)-(4) din Legea nr. 263/2010 este contrar art. 15 alin. (2) din Constituţie, deoarece dispune noi termene de aplicare a art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, fără a abroga data dispusă de acesta, şi limitează aplicabilitatea art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 la persoanele cărora li s-au emis decizii de recalculare prin acordarea creşterilor de punctaje anuale cu 50% şi, respectiv, 25%, după caz.
    21. În continuare, autorul susţine că art. 169^2 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 este contrar art. 78 din Constituţie, în ceea ce priveşte data intrării în vigoare a art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Astfel, sunt menţinute în vigoare, în mod inadmisibil, două date de intrare în vigoare a normelor ce prevăd recalcularea pensiilor persoanelor care intră sub incidenţa art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010: 1 ianuarie 2016 şi, respectiv, 1 octombrie 2018.
    22. Examinarea motivării excepţiei de neconstituţionalitate relevă faptul că sunt criticate şi împreună, nu doar distinct, prevederile art. 169^1 alin. (3) şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, după cum urmează.
    23. Art. 169^1 alin. (3) şi art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, fiind lipsite de predictibilitate, concizie şi claritate, sunt contrare art. 21 alin. (1) din Constituţie, deoarece se interzice accesul la justiţie. De asemenea, se încalcă şi art. 129 din Constituţie, întrucât, prin prevederile criticate, „se face trimitere la hotărâri judecătoreşti al căror obiect nu este conturat şi nu pot fi supuse căilor de atac, iar Codul de procedură civilă sancţionează cu nulitatea lipsa obiectului acţiunii“.
    24. În sfârşit, se mai susţine că art. 169^1 alin. (3) şi art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 încalcă şi principiul securităţii juridice.
    25. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este inadmisibilă întrucât autorul acesteia pune în discuţie o chestiune de interpretare şi aplicare a normelor legale criticate, atribuţie ce revine instanţelor judecătoreşti. Or, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, instanţa supremă a statuat că, în interpretarea dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010.
    26. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    27. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    28. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    29. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) teza finală şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, având următorul cuprins:
    - Art. 169^1 alin. (3) teza finală: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii.“;
    – Art. 169^2:
    "(1) Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătoreşti, la stabilirea/ recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.
(2) În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.
(3) Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018.
(4) Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018."

    30. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) şi (3) privind accesul liber la justiţie, art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 78 - Intrarea în vigoare a legii, art. 129 - Folosirea căilor de atac şi art. 148 alin. (2) privind prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene, cu caracter obligatoriu faţă de legile interne.
    31. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că a verificat în numeroase ocazii constituţionalitatea prevederilor criticate în prezenta cauză, de exemplu, prin Decizia nr. 325 din 18 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 17 august 2021, prin care au fost respinse critici similare cu cele formulate de autorul prezentei excepţii.
    32. Astfel, cu referire la critica formulată din perspectiva încălcării art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea a constatat că art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată de instanţa supremă, oferă suficiente indicaţii pentru a se stabili care este durata stagiului complet de cotizare de care se va ţine seama în cazul valorificării beneficiului creşterii punctajului anual în cazul pensiilor stabilite în temeiul Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială. Astfel, cei pensionaţi în baza Legii nr. 3/1977 prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare fără durată redusă au beneficiat de creşterea punctajului în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015 şi, ca atare, sunt excluşi de la recalcularea prevăzută de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. În schimb, cei pensionaţi în baza Legii nr. 3/1977 prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare cu durată redusă nu au beneficiat, din acest motiv, de creşterea punctajului în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015. Doar această din urmă categorie va beneficia de creşterea punctajului anual prevăzută de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, dar cu luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare cu durata prevăzută de legea în vigoare la data recalculării, respectiv Legea nr. 263/2010. Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018, a stabilit cu claritate că recalcularea în baza art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 se va realiza prin luarea în considerare a stagiului complet de cotizare prevăzut de dispoziţiile relevante din Legea nr. 263/2010, excluzând orice altă posibilitate, inclusiv cea menţionată de către autorii excepţiei, respectiv a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani.
    33. Cu referire la critica raportată la art. 16 din Legea fundamentală, Curtea a reţinut că principiul conform căruia pensiile se calculează potrivit normelor juridice în vigoare la data deschiderii lor (tempus regit actum), chiar şi în situaţia în care titularii acestora, în fapt, se află în situaţii asemănătoare sau chiar identice, respectiv au desfăşurat activităţi în aceleaşi condiţii şi pentru aceeaşi durată, nu trebuie înţeles în sensul că neagă caracterul obiectiv al acestei împrejurări, ci în sensul că natura dreptului la pensie garantat de art. 47 alin. (2) din Constituţie impune o marjă de apreciere semnificativă a statului în configurarea acestuia. Astfel, deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condiţiile acordării dreptului la pensie, generează o aşteptare legitimă. Ca atare, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiţii de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept.
    34. În ceea ce priveşte critica întemeiată pe o presupusă încălcare a art. 21 alin. (3) din Constituţie, Curtea a reţinut că autorii semnalau că prevederile criticate nu ţin seama de stagiul complet de cotizare cu durată redusă, respectiv 20 de ani, avut în vedere la stabilirea/recalcularea pensiilor vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Or, în mod evident, art. 21 alin. (3) din Constituţie nu are legătură cu aceste susţineri. Astfel, autorii sugerau că este inechitabil să nu se ţină seama la recalcularea pensiilor de stagiul complet de cotizare luat în considerare la calcularea lor, deci critică o presupusă inechitate ce ar caracteriza o normă juridică substanţială. Dar prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie se referă în mod expres la procesul judiciar, impunând exigenţa ca acesta să se desfăşoare în mod echitabil.
    35. Cu referire la invocarea art. 21 alin. (1) din Constituţie, Curtea a observat că autorii susţineau, în mod neîntemeiat, că neclaritatea prevederilor criticate face imposibilă exercitarea efectivă a accesului liber la justiţie. Or, autorii excepţiei erau şi iniţiatorii litigiilor în care au ridicat excepţia, ceea ce demonstrează că nu au fost împiedicaţi să se adreseze justiţiei pentru apărarea dreptului lor, respectiv a dreptului prevăzut de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010.
    36. Critica raportată la art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi, alin. (3) şi (8) din Constituţie, potrivit jurisprudenţei anterioare a Curţii, este neîntemeiată, ţinând seama de faptul că, potrivit art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „în situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Ca atare, ca urmare a recalculării pensiei, pensionarii vor avea o pensie mai mare (datorită efectului superior al majorării punctajelor anuale faţă de beneficiul stagiului de cotizare redus) sau o pensie egală în cuantum cu cea de dinaintea recalculării (în cazul în care majorarea punctajelor anuale la recalculare nu este mai avantajoasă decât efectul reducerii stagiului complet de cotizare de la calcularea pensiei iniţiale), nicidecum o pensie într-un cuantum inferior celui stabilit la momentul recalculării. Prin urmare, Curtea a constatat că nici dreptul de proprietate privată garantat de art. 44 din Constituţie nu este încălcat în prezenta cauză.
    37. Curtea a mai statuat că nu se încalcă art. 129 şi art. 148 alin. (2) din Constituţie, având în vedere că aceste dispoziţii nu aveau incidenţă în soluţionarea cauzei.
    38. În examinarea criticilor de neconstituţionalitate a art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, Curtea a reamintit că acestea se referă, în esenţă, la două aspecte: un prim aspect vizează pretinsa lipsă de claritate, întrucât se instituie o reglementare paralelă cu cea a art. 169^1 din acelaşi act normativ, în timp ce al doilea aspect vizează o omisiune legislativă, întrucât din conţinutul dispoziţiilor de lege criticate nu reiese dacă art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 este aplicabil şi persoanelor cărora nu li s-au recalculat pensiile în temeiul art. 169^1 din aceeaşi lege.
    39. Cu privire la primul aspect de neconstituţionalitate, Curtea a reţinut că, potrivit art. 169^2 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 263/2010, recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege s-a efectuat, din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Procesul de recalculare a pensiilor, potrivit art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, este, prin urmare, distinct şi ulterior celui prevăzut de art. 169^1 din aceeaşi lege, care s-a aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2016. Prin urmare, este lipsită de susţinere critica potrivit căreia dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 ar constitui un paralelism legislativ.
    40. Mai mult, Curtea a statuat că cele două texte de lege la care au făcut referire autorii excepţiei au reglementări cu un conţinut diferit. Astfel, aşa cum a reţinut şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, paragrafele 71-77, dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 implică o schimbare a concepţiei legislative în raport cu dispoziţiile art. 169^1 din aceeaşi lege, în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât şi a beneficiului folosirii, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, aşa cum s-a reţinut şi anterior, dispoziţiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 au prevăzut doar creşterea punctajelor anuale, fără să fie luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010.
    41. Examinând criticile referitoare la pretinsa omisiune legislativă, Curtea a observat că recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, astfel cum precizează în mod expres art. 134 alin. (14) din normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011. Justificarea faptului că art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu se referă la ipoteza în care recalcularea pensiilor în temeiul art. 169^1 din aceeaşi lege nu a avut loc se găseşte în aceea că la data de 1 octombrie 2018, când, potrivit art. 169^2 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, procesul de recalculare prevăzut de art. 169^2 trebuia să demareze, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor în temeiul art. 169^1 se putea considera finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu şi-au îndeplinit în unele cazuri obligaţia de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, nu poate fi interpretată ca reprezentând un impediment în aplicarea ulterioară a dispoziţiilor art. 169^2 din aceeaşi lege, de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, iar nerealizarea sa nu poate fi imputată titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natură să conducă la neconstituţionalitatea art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care se aplică tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit art. 169^1 din aceeaşi lege.
    42. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele jurisprudenţei mai sus invocate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    43. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ionică Mocanu în Dosarul nr. 705/97/2018 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) teza finală şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 17 septembrie 2024.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 398 din 17 septembrie 2024

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 398 din 17 septembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 398 din 17 septembrie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală şi ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice