Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 231 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Daniel Ilie în Dosarul nr. 23.097/4/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.615D/2017. 2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 16 aprilie 2019, în prezenţa autorului excepţiei de neconstituţionalitate, domnul Daniel Ilie, şi cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 7 mai 2019, în vederea depunerii de concluzii scrise de către autorul excepţiei de neconstituţionalitate. La această dată, constatând că nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri, în temeiul art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, Curtea a amânat pronunţarea pentru 21 mai 2019, dată la care, pentru acelaşi motiv, a amânat pronunţarea pentru 5 iunie 2019, când a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 3. Prin Încheierea din 14 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 23.097/4/2015, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 231 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Daniel Ilie într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui apel formulat împotriva unei încheieri pronunţate în cadrul unei contestaţii la executare. 4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece din cuprinsul acestora, în actuala formă, lipseşte reglementarea clară a transcrierilor înregistrărilor de şedinţă, care aveau puterea doveditoare a unei încheieri de şedinţă. 5. Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 7. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 8. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 9. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 231 cu denumirea marginală - Notele de şedinţă. Înregistrarea şedinţei din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: "(1) Grefierul care participă la şedinţă este obligat să ia note în legătură cu desfăşurarea procesului, care vor fi vizate de către preşedinte. Părţile pot cere citirea notelor şi, dacă este cazul, corectarea lor. (2) După terminarea şedinţei de judecată, participanţii la proces primesc, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului.(3) Notele grefierului pot fi contestate cel mai târziu la termenul următor.(4) Instanţa va înregistra şedinţele de judecată. În caz de contestare de către participanţii la proces a notelor grefierului, acestea vor fi verificate şi, eventual, completate ori rectificate pe baza înregistrărilor din şedinţa de judecată.(5) La cerere, părţile, pe cheltuiala acestora, pot obţine o copie electronică a înregistrării şedinţei de judecată în ceea ce priveşte cauza lor. (6) Înregistrările din şedinţa de judecată vor putea fi solicitate şi de către instanţele de control judiciar." 10. În legătură cu obiectul excepţiei de neconstituţionalitate Curtea observă faptul că, ulterior sesizării sale, dispoziţiile alin. (1), (4) şi (5) ale art. 231 din Codul de procedură civilă au fost modificate prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018. Însă, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza dispoziţiile legale criticate. 11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 57 privind exercitarea drepturilor şi a libertăţilor, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei şi art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, se invocă şi art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv, art. 14 privind interzicerea discriminării, art. 17 privind interzicerea abuzului de drept şi art. 53 privind apărarea drepturilor omului recunoscute din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 231 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în forma anterioară modificării aduse prin Legea nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 16 octombrie 2014, prevedeau că: „(2) Instanţa va înregistra şedinţele de judecată. Înregistrarea va putea fi ulterior transcrisă la cererea părţii interesate, în condiţiile legii. Transcrierile înregistrărilor vor fi semnate de preşedinte şi de grefier şi vor avea puterea doveditoare a încheierilor de şedinţă.“ Aşadar, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor legale menţionate - art. 231 alin. (2) teza a doua şi a treia din Codul de procedură civilă -, instanţa înregistra şedinţele de judecată, care puteau fi transcrise la cererea părţilor, iar transcrierile aveau puterea doveditoare a încheierilor de şedinţă. Acest ultim aspect este criticat în prezenta cauză, autorul excepţiei de neconstituţionalitate fiind nemulţumit de faptul că textul art. 231, după modificarea operată prin Legea nr. 138/2014, nu mai face menţiunea că transcrierile înregistrărilor şedinţei de judecată au puterea doveditoare a încheierilor de şedinţă. 13. În acest context, Curtea apreciază că prin criticile formulate autorul excepţiei de neconstituţionalitate urmăreşte, în realitate, modificarea textului legal criticat, ceea ce excedează competenţei sale, excepţia urmând a fi respinsă, ca inadmisibilă, întrucât, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, instanţa constituţională „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. 14. De altfel, Curtea reţine că art. 231 din Codul de procedură civilă reglementează operaţiunile şi actele care trebuie făcute pe parcursul desfăşurării procesului, statuând cu privire la obligaţia grefierului de a lua note cu privire la desfăşurarea procesului, precum şi dreptul părţilor de a cere citirea, corectarea acestora şi posibilitatea contestării lor cel mai târziu la termenul următor. Prin urmare, deşi dispoziţia legală criticată nu mai cuprinde referirea la puterea doveditoare a transcrierilor înregistrărilor şedinţei de judecată, legiuitorul a reglementat suficiente mecanisme procedurale prin care să se urmărească evoluţia procesului, sub aspectul asigurării consemnării corecte a celor petrecute în fiecare şedinţă. 15. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 231 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Daniel Ilie în Dosarul nr. 23.097/4/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 5 iunie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
