Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela │- judecător │
│Ciochină │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan│- judecător │
│Licu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Senia │- │
│Costinescu │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, excepţie ridicată de Societatea Calor - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.082/2/2016/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.363D/2019. 2. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, prin reprezentant Mihaela Nicoleta Constantin, şi Consiliul Concurenţei, prin inspector de concurenţă Daniela Sandu. Lipseşte Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepţiei, care invocă prevederile art. 7 din Legea concurenţei nr. 21/1996 şi arată că societatea pe care o reprezintă deţine o pondere mică pe piaţa relevantă a centralelor termice, astfel că nu putea să intre sub incidenţa prevederilor legale criticate. 4. Reprezentantul Consiliului Concurenţei solicită Curţii respingerea excepţiei ca inadmisibilă, întrucât autoarea nu şi-a motivat criticile de neconstituţionalitate, arătând totodată că, pe fond, excepţia este neîntemeiată, în acest sens fiind jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale. 5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât autorul excepţiei nu îşi motivează criticile. În subsidiar, apreciază că excepţia este neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia reglementată, de exemplu, Decizia nr. 362 din 25 martie 2010. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Încheierea din 14 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.082/2/2016/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996. Excepţia a fost ridicată de recurenta-reclamantă Societatea Calor - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui recurs împotriva sentinţei civile prin care s-a respins cererea de anulare a unor decizii ale Consiliului Concurenţei. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea susţine că norma criticată încalcă mai multe dispoziţii constituţionale, fără a motiva în ce constă contrarietatea cu aceste prevederi. 8. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 9. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 29 februarie 2016, care au următorul cuprins: "(1) Sunt interzise orice înţelegeri între întreprinderi, decizii ale asociaţiilor de întreprinderi şi practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect împiedicarea, restrângerea ori denaturarea concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia, în special cele care: a) stabilesc, direct sau indirect, preţuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiţii de tranzacţionare; b) limitează sau controlează producţia, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investiţiile; c) împart pieţele sau sursele de aprovizionare; d) aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel acestora un dezavantaj concurenţial; e) condiţionează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestaţii suplimentare care, prin natura lor sau în conformitate cu uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte." 13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 31 privind dreptul la informare, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 45 referitor la libertatea economică şi în art. 135 privind economia. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a conturat o anumită structură inerentă şi intrinsecă oricărei excepţii de neconstituţionalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte. Excepţia ridicată în prezenta cauză cuprinde doar dispoziţia legală criticată şi textele constituţionale de referinţă, fără a cuprinde o minimă motivare a criticilor, astfel că nu constituie o veritabilă excepţie de neconstituţionalitate. 15. Dacă ar proceda la examinarea criticilor astfel formulate, care nu relevă în niciun mod contrarietatea dintre norma criticată şi dispoziţiile constituţionale invocate, instanţa constituţională s-ar substitui autoarei în formularea unei excepţii de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil, în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, sau Decizia nr. 339 din 20 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 752 din 2 august 2021). 16. Mai mult, Curtea constată că, de fapt, autoarea excepţiei este nemulţumită de maniera în care organul administrativ (Consiliul Concurenţei) a aplicat normele cuprinse în Legea concurenţei nr. 21/1996. Or, controlul asupra modului în care actele normative sunt aplicate de către destinatarii lor ţine de gestionarea actului de justiţie, atribuţia interpretării şi aplicării legii intrând în sfera de competenţă a instanţelor judecătoreşti, potrivit art. 126 din Constituţie, şi nu în sfera controlului de constituţionalitate, astfel încât şi sub acest aspect excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. 17. Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, excepţie ridicată de Societatea Calor - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.082/2/2016/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din 4 iulie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent-şef, Mihaela Senia Costinescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
