Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Inforomtur - S.R.L. din comuna Ciuperceni, judeţul Gorj, în Dosarul nr. 7.788/95/2013 al Tribunalului Gorj - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.318D/2016. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că lichidatorul judiciar nu este parte în proces, ci are atribuţii strict stabilite prin lege, fiind cel care conduce şi reprezintă legal societatea aflată în faliment. În acest context precizează că jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie este în sensul că prevederile criticate sunt constituţionale. Având în vedere faptul că nu au intervenit elemente noi, care să conducă la schimbarea practicii instanţei de contencios constituţional, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 7 iulie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 7.788/95/2013, Tribunalul Gorj - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Societatea Inforomtur - S.R.L. din comuna Ciuperceni, judeţul Gorj, într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt neconstituţionale deoarece, în procedura insolvenţei, administratorul special este împiedicat să reprezinte societatea în instanţă, după ridicarea dreptului de administrare, aceasta fiind reprezentată de lichidatorul judiciar, ceea ce este contrar dreptului la un proces echitabil. De asemenea susţine că textul nu respectă normele de tehnică legislativă, în sensul că dispoziţiile criticate nu sunt clare, precise şi previzibile, având în vedere că acesta a fost interpretat diferit de către instanţele de judecată, context în care menţionează şi jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în materie. 6. Tribunalul Gorj - Secţia a II-a civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată, în esenţă, că prevederile criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, sens în care menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. Astfel, odată cu trecerea în faliment, societatea trebuie să fie condusă şi reprezentată legal de lichidatorul judiciar, care nu este parte în proces, ci are atribuţii strict prevăzute de lege, creditorii fiind cei care supraveghează lichidatorul judiciar din punctul de vedere al oportunităţii, iar judecătorul-sindic, din punctul de vedere al legalităţii. 7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, analizând în ansamblu pârghiile pe care le are la dispoziţie administratorul special, atribuţiile şi răspunderea acestuia sunt în concordanţă cu rolul pe care acesta îl are în procedura insolvenţei, concurând la realizarea scopului acesteia, context în care se menţionează şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care s-a statuat că administratorul judiciar/lichidatorul judiciar are o poziţie şi o situaţie deosebite faţă de toate părţile şi faţă de toţi ceilalţi participanţi la procedură, el nefiind parte în proces, ci organ care aplică procedura, cu rol şi atribuţii determinate de lege. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 18 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: „(1) [...] După ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care îi conduce şi activitatea comercială, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele acţionarilor/asociaţilor.“ 12. Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V - Dispoziţii tranzitorii şi finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date.“, precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituţionalitate asupra prevederilor criticate din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. 13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 21 cu privire la accesul liber la justiţie, în componenta referitoare la dreptul părţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit art. 2 din Legea nr. 85/2006, scopul acestei legi este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă. Pentru realizarea scopului şi obiectivelor procedurii, în capitolul II sunt prevăzuţi participanţii la procedura insolvenţei, iar legea distinge între organele care aplică efectiv procedura [art. 5] - instanţele judecătoreşti, administratorul judiciar şi lichidatorul judiciar -, participanţii la procedură - adunarea creditorilor, comitetul creditorilor, administratorul special - şi părţile - debitorul şi creditorul. Pentru fiecare dintre acestea, legea stabileşte atribuţii, drepturi şi obligaţii, pentru fiecare dintre etapele procedurii. 15. După deschiderea procedurii insolvenţei, adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor numeşte un administrator special, a cărui competenţă este diferită, în funcţie de conservarea sau, dimpotrivă, ridicarea dreptului de administrare al debitorului, precum şi în funcţie de stadiul procedurii în care se află debitorul. 16. Astfel, cu privire la trecerea debitorului în faliment, potrivit art. 107 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, prin hotărârea prin care se decide intrarea în faliment, judecătorul-sindic va pronunţa dizolvarea societăţii debitoare şi va dispune ridicarea dreptului de administrare al debitorului, iar în cazul procedurii generale, desemnarea unui lichidator provizoriu, precum şi stabilirea atribuţiilor şi a remuneraţiei acestuia. 17. În acest context, în cadrul procedurii falimentului, administratorul judiciar sau lichidatorul are o poziţie şi o situaţie deosebite faţă de toate părţile şi faţă de toţi ceilalţi participanţi la procedură, ei nefiind parte în proces, ci participanţi la procedură, cu rol şi atribuţii determinate de lege. Aceştia nu acţionează în interes personal, ci în interesul bunei desfăşurări a întregii proceduri, în interesul debitorului insolvabil, pentru reîntregirea patrimoniului acestuia, cât şi în interesul creditorilor, pentru ca aceştia să îşi poată valorifica creanţele în cât mai mare măsură şi cât mai operativ. 18. De altfel, potrivit art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 13 octombrie 2011, „lichidatorul este practicianul în insolvenţă compatibil, autorizat în condiţiile legii, desemnat să conducă activitatea debitorului în cadrul procedurii de faliment, atât în procedura generală, cât şi în procedura simplificată, şi să exercite atribuţiile prevăzute de lege sau pe cele stabilite de instanţa de judecată“. 19. În virtutea atribuţiilor stabilite prin lege, pe de o parte, administratorul judiciar sau lichidatorul întreprinde diverse acte şi operaţiuni juridice prevăzute de lege, în consonanţă cu scopul acesteia, respectiv instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă şi în conformitate cu caracterul procedurii insolvenţei în diferite etape, respectiv procedura falimentului care este o procedură de insolvenţă concursuală colectivă şi egalitară ce se aplică debitorului în vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului. 20. Pe de altă parte, atribuţiile administratorului special sunt prevăzute în lege în funcţie de stadiul procedurii şi de ridicarea dreptului de administrare a societăţii debitoare, iar, potrivit art. 18 alin. (2) lit. f) şi g) din Legea nr. 85/2006, după intrarea în faliment, participă la inventar, semnând actul, primeşte raportul final şi bilanţul de închidere şi participă la şedinţa convocată pentru soluţionarea obiecţiunilor şi aprobarea raportului şi primeşte notificarea închiderii procedurii. 21. Ca atare, Curtea nu poate reţine pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale cu privire la dreptul la un proces echitabil prin faptul că, în această fază procedurală, administratorul special nu mai poate să reprezinte societatea în instanţă, respectiv după ridicarea dreptului de administrare, întrucât, din acest moment, al intrării societăţii în faliment, interesele creditorilor trebuie ocrotite, lichidatorul judiciar fiind cel care, dincolo de interesele administratorului societar sau special, trebuie să lichideze bunurile societăţii debitoare şi să procedeze la recuperarea creanţelor, fiind normal ca acesta să reprezinte şi societatea în faliment. 22. De altfel, răspunzând unei critici de neconstituţionalitate similare celei din prezenta cauză, Curtea, prin Decizia nr. 792 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 12 aprilie 2017, a constatat că textul de lege criticat nu aduce vreo îngrădire modului în care o societate îşi poate susţine şi apăra drepturile sale în justiţie. Chiar şi înainte de deschiderea procedurii insolvenţei, voinţa unei societăţi se manifestă prin intermediul unui reprezentant. Acest fapt este deplin justificat de faptul că societatea este un subiect de drept distinct de asociaţii care o constituie. Deschiderea procedurii insolvenţei şi obiectul specific al acesteia au justificat adoptarea de către legiuitor a unor norme de procedură derogatorii de la dreptul comun, fără ca aceasta să aibă semnificaţia încălcării drepturilor constituţionale de care se pot bucura părţile în cadrul unui proces echitabil. De asemenea, situaţia deosebită în care se află debitorul după deschiderea procedurii a justificat restrângerea exerciţiului unor drepturi ale sale, în vederea îndeplinirii scopului prevăzut de art. 2 din Legea nr. 85/2006, constând în instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă. 23. Raportat la modul specific în care se poate manifesta în general voinţa societăţii, Curtea, prin Decizia nr. 232 din 19 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 8 aprilie 2009, şi prin Decizia nr. 1.097 din 22 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 7 ianuarie 2008, a constatat că art. 18 din Legea nr. 85/2006 nu aduce nicio atingere dreptului acesteia de a-şi apăra drepturile şi interesele, astfel că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 24. Cu privire la celelalte aspecte invocate, analizând criticile autoarei excepţiei, Curtea observă că acestea vizează o pretinsă încălcare a normelor privind calitatea legii ce decurge din interpretarea şi aplicarea textelor de lege prin prisma stadiului în care se află procedura respectivă, astfel cum acestea au fost interpretate de către instanţele judecătoreşti. Or, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie. 25. Mai mult, în ceea ce priveşte o pretinsă aplicare diferită de către instanţele judecătoreşti a normelor legale, Curtea reţine că, potrivit art. 126 alin. (3) din Constituţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, iar, în virtutea art. 514 din Codul de procedură civilă, pentru a se asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din oficiu sau la cererea ministrului justiţiei, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, colegiile de conducere ale curţilor de apel, precum şi Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti. Aşadar, şi în această privinţă, aspectele relevate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate excedează competenţei instanţei de contencios constituţional. 26. Pentru aspectele mai sus prezentate, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. 27. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Inforomtur - S.R.L. din comuna Ciuperceni, judeţul Gorj, în Dosarul nr. 7.788/95/2013 al Tribunalului Gorj - Secţia a II-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 18 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Gorj - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 19 iunie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
