Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Raluca-Alexandra │- │
│Buterez-Făşie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Ada Mălina Pintilie, Alexandru Bogdan Pintilie, Mugur Gabriel Şteţ, Ina Valentina Şteţ şi Andreea Ioana Turcu în Dosarul nr. 35.083/3/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.938D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că acea durată de 3 zile a termenului prevăzut de textul de lege criticat respectă cerinţele prevăzute de art. 21 şi 24 din Constituţie, având în vedere specificul procedurii de insolvenţă, care implică desfăşurarea acesteia cu celeritate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 10 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 35.083/3/2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, în ceea ce priveşte termenul de 3 zile prevăzut de textul de lege. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ada Mălina Pintilie, Alexandru Bogdan Pintilie, Mugur Gabriel Şteţ, Ina Valentina Şteţ şi Andreea Ioana Turcu într-o cauză având ca obiect contestaţia formulată împotriva raportului lunar întocmit de lichidatorul judiciar. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii susţin că termenul de 3 zile nu este un termen rezonabil, fiind în fapt un termen care nu permite luarea la cunoştinţă, în termeni reali şi rezonabili, a măsurilor luate de lichidatorul judiciar. Stabilirea unui termen de 3 zile pentru exercitarea unei căi de atac lipseşte părţile de capacitatea de a conştientiza în ce măsură drepturile lor sunt încălcate de măsurile luate de lichidatorul judiciar, precum şi de posibilitatea de a reacţiona în consecinţă. Or, un interval de timp atât de scurt nu-i permite persoanei interesate, care nu are pregătire juridică, să formuleze o contestaţie bine documentată, mai ales în condiţiile în care chestiunile juridice din speţă prezintă un nivel ridicat de dificultate. 6. Se mai arată că stabilirea unui termen de contestaţie de numai 3 zile nu poate fi justificată nici prin prisma celerităţii procedurii, atât timp cât legiuitorul prevede că judecătorul-sindic poate acorda termene de judecată la fiecare 120 de zile. De altfel, termenul apare ca fiind insuficient şi prin raportare la termenul de recurs, care este de 7 zile. 7. Nu în ultimul rând, autorii evocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu privire la prevederile criticate, respectiv Decizia nr. 308 din 12 mai 2016, pe care nu o consideră aplicabilă în cauză, întrucât fiecare constrângere în exercitarea accesului liber la justiţie, ce presupune restrângerea termenului pentru exercitarea actului procedural, trebuie apreciată individual, şi nu generalizat. 8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Termenul stabilit de art. 21 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 pentru contestarea măsurilor adoptate de administratorul judiciar în cadrul procedurii insolvenţei respectă cerinţele prevăzute de art. 21 şi 24 din Constituţie, având în vedere specificul procedurii insolvenţei, care se caracterizează prin celeritate, derivată din necesitatea implementării cât mai rapide şi eficiente a măsurilor care să conducă la maximizarea averii debitorului, principiu şi scop al procedurii insolvenţei. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, care au următorul cuprins: „Contestaţia trebuie să fie înregistrată în termen de 3 zile de la depunerea raportului prevăzut la alin. (1)“. 13. Curtea reţine că Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V - Dispoziţii tranzitorii şi finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, ţinând cont de prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date“, precum şi de Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea urmează să exercite controlul de constituţionalitate asupra dispoziţiilor criticate. 14. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, aceste prevederi contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art. 24 privind dreptul la apărare. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, potrivit art. 21 din Legea nr. 85/2006, administratorul judiciar va întocmi un raport lunar în care va prezenta măsurile luate, precum şi cheltuielile efectuate cu administrarea procedurii sau cele efectuate din fondurile existente în averea debitorului. Împotriva acestui raport, orice persoană interesată va putea formula o contestaţie în termen de 3 zile de la publicarea unui extras în Buletinul procedurilor de insolvenţă, iar judecătorul-sindic o va soluţiona în termen de 5 zile de la înregistrare. 16. Analizând textul de lege de mai sus, Curtea constată că legiuitorul a stabilit termene scurte, tocmai pentru că a urmărit ca această procedură să fie una rapidă şi eficientă. Raţiunea unei astfel de reglementări este justificată de necesitatea desfăşurării rapide a tuturor activităţilor stabilite de lege în sarcina administratorului judiciar, precum şi a evitării unui eventual blocaj al procedurii insolvenţei din cauza contestaţiilor formulate de creditori, debitor sau de orice altă persoană interesată împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar. 17. Referitor la termenul de contestare al raportului de activitate întocmit de administratorul judiciar, Curtea Constituţională a reţinut în jurisprudenţa sa (a se vedea Decizia nr. 186 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010) că procedura insolvenţei se caracterizează prin celeritate tocmai pornind de la caracterul raporturilor comerciale care, la rândul lor, se desfăşoară cu celeritate. Celeritatea procedurii insolvenţei, menţionată şi la art. 5 din lege, justifică şi stabilirea unor termene scurte pentru exercitarea drepturilor procesuale ale participanţilor la procedură, dar aceste termene nu împiedică accesul liber la justiţie, întrucât legea stabileşte suficiente garanţii pentru desfăşurarea procesului în condiţiile prevăzute la art. 21 din Constituţie. Mai mult, Curtea a statuat în Decizia nr. 201 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 18 mai 2012, că prevederile legale criticate sunt norme de procedură, iar, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. Aşadar, stabilirea normelor procedurale este atributul exclusiv al legiuitorului. 18. În completarea celor de mai sus, Curtea a stabilit, prin Decizia nr. 251 din 9 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 10 aprilie 2006 (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 124 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 13 mai 2014), că în toate cazurile în care legiuitorul a condiţionat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen nu s-a procedat în sensul restrângerii accesului liber la justiţie, ci exclusiv pentru a asigura cadrul legal în vederea exercitării dreptului constituţional prevăzut de art. 21. Aşadar, reglementarea de către legiuitor, în limitele competenţei ce i-a fost conferită prin Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept - material sau procesual - inclusiv prin instituirea unor termene, nu trebuie să conducă la o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar la o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, ocrotite în egală măsură. 19. Transpunând considerentele expuse mai sus la situaţia concretă a speţei deduse controlului, Curtea constată că nu există nicio încălcare a accesului liber la justiţie prin stabilirea de către legiuitor a unui termen de contestaţie de 3 zile care curge de la publicarea unui extras din raport în Buletinul procedurilor de insolvenţă. 20. Prin edictarea acestei norme, legiuitorul nu a adus atingere substanţei dreptului de acces liber la justiţie, ci a urmărit stabilirea unei proceduri de contestaţie, adaptată materiei insolvenţei. Or, de esenţa acestei materii este derularea oricăror activităţi şi proceduri cu promptitudine, pentru a permite fie reorganizarea activităţii debitorului, fie lichidarea patrimoniului în condiţii avantajoase, în vederea acoperirii pasivului debitorului. 21. Atât justiţiabilul, cât şi persoanele cu pregătire juridică trebuie să-şi adapteze conduita în funcţie de specificul materiei insolvenţei şi să reacţioneze în termenul fixat de legiuitor, în cazul în care consideră că drepturile sale au fost afectate ca urmare a unor măsuri ale administratorului judiciar. În situaţia în care justiţiabilul nu dispune de cunoştinţele necesare pentru a înţelege efectele unor acte sau măsuri luate de administratorul judiciar ori pentru a-şi valorifica drepturile, acesta poate recurge la serviciile unui specialist în domeniu. Aşadar, luând în considerare scopul urmărit de legiuitor, Curtea reţine că termenul de 3 zile, deşi este unul scurt, este suficient şi rezonabil pentru contestarea măsurilor administratorului judiciar de către orice persoană interesată. 22. În ceea ce priveşte comparaţia realizată de autorii excepţiei între termenul de contestaţie de 3 zile şi termenele stabilite pentru exercitarea recursului sau termenele prevăzute de legiuitor în noua lege a insolvenţei, Curtea arată că aceasta nu demonstrează existenţa vreunui viciu de neconstituţionalitate a prevederilor criticate de autori. Aşa cum prevede art. 126 alin. (2) din Constituţie şi cum a statuat în mod constant instanţa constituţională (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 436 din 26 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1263 din 28 decembrie 2004, Decizia nr. 878 din 16 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 14 februarie 2022), legiuitorul are libertatea de a stabili normele de procedură şi competenţa instanţelor de judecată, singura limitare fiind acea de a nu adopta norme care să contravină principiilor constituţionale. 23. Referitor la aşa-zisa inaplicabilitate în cauză a considerentelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 308 din 12 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 585 din 2 august 2016, Curtea reţine că, în realitate, autorii contestă cele reţinute de instanţa constituţională cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor legale criticate. Or, o astfel de critică nu poate fi primită. 24. În acest context, instanţa constituţională reaminteşte că, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţie, deciziile Curţii au aplicabilitate generală, fiind obligatorii erga omnes de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I. De altfel, Curtea a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa (a se vedea, spre exemplu, Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 17 ianuarie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995, Decizia nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010) că puterea de lucru judecat ce însoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi deciziile Curţii Constituţionale, se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta. În consecinţă, atât Parlamentul, cât şi Guvernul, respectiv autorităţile şi instituţiile publice urmează să respecte întru totul atât considerentele, cât şi dispozitivul deciziilor. 25. Distinct de cele precizate anterior, Curtea constată că, prin excepţia invocată, autorii au avut drept unic scop înlăturarea sancţiunii exercitării cu întârziere a contestaţiei formulate împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar, cu consecinţa analizării pe fond a contestaţiei de către instanţa de judecată. Or, era necesar ca autorii să dea dovadă de diligenţă în exercitarea drepturilor procesuale puse la dispoziţia acestora de către legiuitor, pentru ca instanţele de judecată competente să se poată pronunţa cu privire la legalitatea măsurilor luate de administratorul judiciar. 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ada Mălina Pintilie, Alexandru Bogdan Pintilie, Mugur Gabriel Şteţ, Ina Valentina Şteţ şi Andreea Ioana Turcu în Dosarul nr. 35.083/3/2015 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VI-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 15 septembrie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Raluca-Alexandra Buterez-Făşie ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
