Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Societatea Metropolitan - S.R.L. din Ovidiu, judeţul Constanţa, în Dosarul nr. 5.038/212/2016 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului nr. 1.225D/2016 al Curţii Constituţionale. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.226D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi de lege, ridicată de acelaşi autor în Dosarul nr. 5.040/212/2016 al aceleiaşi instanţe. 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Magistratul-asistent învederează Curţii că, în ambele dosare, partea Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A., noua denumire a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., stabilită prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. şi înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere - S.A., precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, a transmis note scrise prin care arată că, în opinia sa, excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 6. Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării celor două dosare. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare. Deliberând, Curtea dispune, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, conexarea Dosarului nr. 1.226D/2016 la Dosarul nr. 1.225D/2016, care a fost primul înregistrat. 7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, considerând că nu pot fi reţinute criticile formulate de autoarea acesteia, întrucât mijloacele tehnice sunt enumerate şi definite clar şi precis în cuprinsul art. 1 alin. (1) lit. n) şi o) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, urmând ca, în funcţie de natura contravenţiei şi de modul de constatare a acesteia, actul de constatare, respectiv procesul-verbal, să indice mijlocul tehnic utilizat, de la caz la caz. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 8. Prin sentinţele civile nr. 8.187 şi nr. 8.188 din 23 iunie 2016, pronunţate în dosarele nr. 5.038/212/2016 şi nr. 5.040/212/2016, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, excepţie ridicată de Societatea Metropolitan - S.R.L. din Ovidiu, judeţul Constanţa, în cauze având ca obiect soluţionarea unor plângeri formulate împotriva unor procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiei constând în fapta de a circula fără peaj [înregistrarea în format electronic a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, conform art. 1 alin. (1) lit. p) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002]. 9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine, în esenţă, că textul de lege criticat limitează accesul liber la justiţie şi la un proces echitabil, întrucât mijloacele tehnice cu ajutorul cărora se face constatarea contravenţiilor nu sunt suficient definite din punct de vedere tehnic şi nici nu se face nicio menţiune cu privire la obligaţia ca aceste mijloace tehnice să fie omologate şi să fie, totodată, identificate în mod expres în procesul-verbal întocmit. Se mai susţine că, fiind vorba de „instrumente“ prin care se realizează „acuzarea“ în cadrul procedurii contravenţionale, se aduce atingere art. 21 din Constituţie, fiind îngrădit accesul unui justiţiabil la posibilitatea de a contesta în instanţă orice fel de mijloc tehnic cu care este constatată contravenţia. Nu poate fi vorba de un proces echitabil cât timp mijloacele tehnice utilizate de către agentul ce aplică sancţiunea nu sunt definite în mod clar. În cazul procedurii contravenţionale, dreptul de a contesta legalitatea unui proces-verbal este garantat, incluzând dreptul de a solicita instanţei să pună în vedere organelor care au întocmit procesul-verbal să depună în scris dovezi privind omologarea sistemelor tehnice utilizate. 10. Judecătoria Constanţa - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că neindicarea în mod concret a mijloacelor tehnice cu ajutorul cărora se realizează constatarea contravenţiilor nu încalcă drepturile constituţionale invocate de petent, în condiţiile în care, în funcţie de natura contravenţiei săvârşite, actul de constatare a contravenţiei va indica mijlocul tehnic utilizat pentru constatarea şi înregistrarea contravenţiei, de la caz la caz. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, precizând că, referitor la criticile vizând lipsa unor definiţii, Curtea Constituţională a constatat, în jurisprudenţa sa, că o astfel de susţinere „nu poate să conducă per se la neconstituţionalitatea textului de lege criticat, ci reprezintă, în realitate, un aspect privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor de lege criticate (...), aspect ce intră în competenţa de soluţionare a instanţei judecătoreşti.“ (Decizia nr. 186 din 29 martie 2016). În plus, „mijloacele tehnice“ la care face referire textul de lege criticat se regăsesc definite, în mod clar şi precis, la art. 1 alin. (1) lit. n) şi o) din acelaşi act normativ. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 9 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul conţinut: „(1) Constatarea contravenţiilor se face cu ajutorul mijloacelor tehnice, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.“ 16. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 21 din Legea fundamentală, privind dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, soluţionat într-un termen rezonabil. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii prevederilor de lege ce formează obiectul acesteia, prin prisma unor critici identice, formulate de acelaşi autor. În acest sens sunt Decizia nr. 306 din 9 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 8 septembrie 2017, paragrafele 25-28, şi Decizia nr. 543 din 13 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 15 noiembrie 2017, paragrafele 19-22. În deciziile menţionate, Curtea a reţinut, în esenţă, că Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, constituie legea generală în materia constatării şi sancţionării contravenţiilor, aceasta reglementând, prin art. 2 alin. (1), posibilitatea ca, prin legi, ordonanţe sau hotărâri ale Guvernului să se poată stabili şi sancţiona contravenţii în toate domeniile de activitate. 18. Curtea a constatat că, prin specificul contravenţiilor sancţionate de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, respectiv faptele de a circula fără rovinietă valabilă sau fără peaj valabil, legiuitorul a instituit reguli speciale. Astfel, constatarea contravenţiilor se face cu ajutorul mijloacelor tehnice de către: inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, prin intermediul terminalelor de interogare; poliţia rutieră, prin intermediul terminalelor de interogare şi personalul poliţiei de frontieră care îşi desfăşoară activitatea în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat a României, prin intermediul terminalelor de interogare. De asemenea, constatarea se face şi de către personalul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., desemnat anume, prin consultarea sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare şi control al rovinietei (SIEGMCR). Acest sistem informatic permite înregistrarea în format electronic a informaţiilor privind achitarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere, gestiunea datelor privind vehiculele pentru care tarifele au fost achitate, monitorizarea şi controlul achitării tarifului de utilizare şi de trecere. 19. Curtea a observat că aplicarea sancţiunilor prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 se bazează, astfel, pe date obiective, obţinute cu ajutorul unor mijloace tehnice, care, potrivit art. 1 alin. (1) lit. o) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, sunt definite după cum urmează: „mijloace tehnice - echipamente ce permit verificarea achitării corespunzătoare a tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pentru un anumit vehicul. Acestea sunt: (i) terminale de interogare a bazei de date a SIEGMCR privind achitarea corespunzătoare a tarifelor pentru vehiculul verificat; (ii) sisteme de camere video, care pot fi fixe sau mobile, cu rolul de a identifica, în regim static ori dinamic, numărul de înmatriculare al vehiculului, în vederea interogării bazei de date a SIEGMCR cu privire la achitarea corespunzătoare a tarifelor pentru vehiculul verificat;“. 20. Referitor la critica privind încălcarea accesului liber la justiţie, Curtea a reţinut că, potrivit art. 10^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei poate fi atacat în faţa judecătoriei de pe raza teritorială a căreia contravenientul domiciliază sau îşi are sediul, iar împotriva acestei hotărâri se poate formula apel, potrivit art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, cu ale cărei prevederi se completează Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002. Critica autorului priveşte încălcarea dreptului la un proces echitabil, prin faptul că „mijloacele tehnice“ la care face referire art. 9 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 nu pot fi supuse expertizării. În ceea ce priveşte administrarea probelor, Curtea a observat că, potrivit art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, instanţa competentă să soluţioneze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o şi pe celelalte persoane citate, dacă aceştia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, şi hotărăşte asupra sancţiunii, despăgubirii stabilite, precum şi asupra măsurii confiscării. Din sintagma „administrează orice alte probe prevăzute de lege“, precum şi din faptul că, potrivit art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, dispoziţiile acesteia se completează cu cele ale Codului de procedură civilă, Curtea a reţinut că, la solicitarea părţilor sau prin dispoziţia instanţei, se poate administra inclusiv proba cu expertiza, astfel încât susţinerile autorului excepţiei nu pot fi primite. 21. Cele statuate de Curtea Constituţională în deciziile citate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă, neintervenind elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Metropolitan - S.R.L. din Ovidiu, judeţul Constanţa, în dosarele nr. 5.038/212/2016 şi nr. 5.040/212/2016 ale Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 9 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 19 iunie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
