Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale. Excepţia a fost ridicată de Maria Sion Covaciu şi Ioan Sion Covaciu în Dosarul nr. 5.079/111/2017 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 724D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc autorii excepţiei şi partea Casa Judeţeană de Pensii Bihor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate nu creează o discriminare a autorilor excepţiei în raport cu persoanele care s-au pensionat anterior, întrucât beneficiarii dreptului la pensie se supun regimului aplicabil în momentul naşterii acestui drept. De asemenea, apreciază că nu este susţinută nici comparaţia cu situaţia altor categorii socioprofesionale, întrucât acestea se află într-o situaţie juridică diferită. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 19 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 5.079/111/2017, Tribunalul Bihor - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale. Excepţia a fost ridicată de Maria Sion Covaciu şi Ioan Sion Covaciu în cadrul unei cauze de asigurări sociale având ca obiect recalcularea pensiei. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia arată, în esenţă, că dispoziţiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 226/2006 sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, întrucât încalcă principiile statului de drept, demnitatea umană, drepturile şi libertăţile fundamentale, precum şi supremaţia Constituţiei şi obligaţia respectării legilor. 6. De asemenea, susţin că sunt încălcate şi prevederile art. 4 şi art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece se creează o discriminare în funcţie de vârsta şi originea socială a persoanei. În acest sens, arată că persoanele care s-au pensionat în temeiul Legii nr. 3/1977 au beneficiat de calcularea pensiei în funcţie de un stagiu de cotizare de 20 de ani, mai favorabil. De asemenea, anumite categorii sociale, aşa cum sunt parlamentarii sau magistraţii, beneficiază de reglementări mai favorabile în ceea ce priveşte calculul pensiei. 7. Totodată, autorii excepţiei arată că dispoziţiile de lege criticate aduc atingere dreptului la viaţă prin diminuarea resurselor necesare traiului de zi cu zi, prin pauperizare, printrun tratament inegal fără egalitate de şanse, prin imposibilitatea de a plăti medicaţia necesară şi malnutriţie, ceea ce conduce la decesul persoanelor vârstnice. 8. Pentru motive asemănătoare, autorii excepţiei consideră că sunt încălcate şi prevederile art. 47 din Constituţie, privind nivelul de trai şi dreptul la pensie. Referitor la încălcarea dreptului la pensie arată că acesta este încălcat deoarece casele de pensii nu calculează corect pensia, iar pensia este un drept câştigat. 9. În sfârşit, autorii excepţiei susţin că sunt încălcate prevederile art. 53 din Constituţie, întrucât este restrâns exerciţiul unor drepturi fundamentale fără a fi întrunite condiţiile impuse de acest text constituţional. 10. Tribunalul Bihor - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textul de lege criticat fiind conform cu prevederile constituţionale invocate. În acest sens, arată că art. 5 alin. (1) din Legea nr. 226/2006 se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. Prevederile legale criticate reprezintă o garanţie pentru a asigura egalitatea de tratament în cazul asiguraţilor care au desfăşurat activitate în grupa superioară de muncă în condiţiile prevăzute de Legea nr. 226/2006. Ipotezelor distincte invocate le sunt aplicabile reguli distincte, diferenţa fiind justificată de legea aplicabilă la momentul deschiderii dreptului la pensie. 11. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 13 iunie 2006. Curtea constată că Legea nr. 226/2006 a fost abrogată prin dispoziţiile art. 196 lit. m) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, însă, având în vedere cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, precum şi faptul că dispoziţiile de lege criticate sunt incidente în cauza în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, Curtea urmează să analizeze constituţionalitatea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 226/2006, al căror conţinut este următorul: „(1) Pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 3 punctajul mediu anual se determină prin împărţirea la 25 a numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare.“ 15. Autorii excepţiei susţin că acest text de lege este contrar următoarelor prevederi din Constituţie: art. 1 alin. (3) şi (5) referitor la statul român şi obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 4 privind unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 22 alin. (1) referitor la dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, art. 47 referitor la nivelul de trai şi dreptul la pensie şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au reglementat modul de calcul al punctajului mediu anual pentru asiguraţii care realizaseră un stagiu de cotizare de cel puţin 25 de ani în condiţiile speciale, stabilind că se determina prin împărţirea la 25 a numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare. 17. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste dispoziţii de lege sunt discriminatorii, întrucât stabilesc un mod de calcul al pensiei diferit de cel reglementat anterior prin Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială, considerat a fi mai favorabil. De asemenea, se consideră discriminaţi în raport cu alte categorii socioprofesionale, care beneficiază de reglementări mai favorabile. 18. Analizând aceste critici, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a statuat că persoanele care se pensionează se supun dispoziţiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 541 din 14 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 17 august 2015, paragraful 17). Curtea a mai statuat, referitor la tratamentul juridic diferit căruia se supun persoanele în funcţie de data deschiderii dreptului la pensie, că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări (în acest sens este Decizia nr. 886 din 15 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 19 februarie 2016, paragraful 15). Totodată, Curtea a precizat că noile reglementări în materia pensiilor pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situaţia economico-financiară a ţării şi fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze dispoziţiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea lor în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condiţiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificaţia încălcării dreptului la pensie, iar dacă doreşte ca noile dispoziţii mai favorabile să fie aplicate şi persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege (Decizia nr. 103 din 26 martie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 8 mai 2002). 19. În ceea ce priveşte regimul juridic aplicabil diferitelor categorii socioprofesionale, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a statuat că art. 16 alin. (1) din Constituţie impune legiuitorului instituirea unui tratament juridic identic pentru situaţii obiectiv identice. Împrejurări diferite, care plasează diferitele categorii de persoane în situaţii obiectiv diferite, justifică însă, iar uneori chiar impun instituirea unui tratament juridic diferit, fără ca prin aceasta să se aducă vreo atingere principiului egalităţii în drepturi (Decizia nr. 1.268 din 27 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011). Astfel, Curtea a reţinut că împrejurările riscante sau solicitante în care îşi desfăşoară activitatea anumite categorii profesionale ori statutul deosebit al acestora justifică instituirea unui tratament juridic diferit, fără ca aceasta să aibă semnificaţia unui tratament juridic discriminator. Mai mult, Curtea a reţinut că, în anumite situaţii, aşa cum este cazul magistraţilor, instituirea unui tratament juridic distinct, care să asigure garanţiile de independenţă cerute de Constituţie acestei categorii socioprofesionale, impun instituirea unor pensii speciale (a se vedea în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 1.268 din 27 septembrie 2011, precitată, ori Decizia nr. 42 din 24 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 13 martie 2012). 20. Având în vedere aceste repere jurisprudenţiale, Curtea apreciază că nu sunt întemeiate criticile privind pretinsul caracter discriminator al dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 226/2006. 21. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea prevederilor art. 44 şi art. 53 din Constituţie, Curtea apreciază că, în realitate, autorii excepţiei se raportează la pensia pe care ar fi obţinut-o potrivit reglementărilor anterioare, aplicabile în perioada în care au lucrat. Or, potrivit celor mai sus arătate, cuantumul pensiei se stabileşte în funcţie de legea aplicabilă la momentul pensionării, iar reglementările anterioare, din perioada de cotizare, nu asigură un drept câştigat asupra pensiei. 22. În continuare, analizând criticile de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) şi (5), art. 22 alin. (1) şi art. 47 alin. (1) din Constituţie, Curtea constată că acestea privesc, în esenţă, faptul că, prin politicile instituite, statul nu asigură un nivel al pensiei care să acopere în mod eficient nevoile de trai ale pensionarilor. Curtea observă însă că dispoziţiile de lege criticate nu determină ele însele cuantumul pensiei, ci doar modul în care se calculează unul dintre elementele în funcţie de care, în final, se stabileşte acest cuantum, respectiv punctajul mediu anual. Cuantumul pensiei rezultă din înmulţirea punctajului mediu anual (care poate să difere între pensionari în funcţie de veniturile realizate care au constituit baza de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale) cu un element fix, respectiv valoarea punctului de pensie (art. 76 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000). 23. Observând aceste aspecte, Curtea apreciază că, în realitate, critica autorilor excepţiei vizează o schimbare a modului de calcul al pensiei, aspect care excedează însă competenţei instanţei de contencios constituţional care nu se poate substitui legiuitorului în stabilirea algoritmului de calcul al pensiei fără încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie. 24. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Maria Sion Covaciu şi Ioan Sion Covaciu în Dosarul nr. 5.079/111/2017 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiţii speciale sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 18 iunie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
