Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, excepţie ridicată de Cornel Damian în Dosarul nr. 2.480/62/2019 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 55D/2021. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 128D/2021, nr. 364D/2021, nr. 608D/2021, nr. 610D/2021, nr. 622D/2021-nr. 624D/2021, nr. 640D/2021-nr. 643D/2021, nr. 782D/2021, nr. 841D/2021, nr. 847D/2021, nr. 875D/2021, nr. 876D/2021, nr. 889D/2021, nr. 924D/2021, nr. 925D/2021, nr. 940D/2021, nr. 974D/2021, nr. 975D/2021, nr. 976D/2021, nr. 978D/2021, nr. 997D/2021, nr. 1.019D/2021, nr. 1.021D/2021, nr. 1.022D/2021, nr. 1.190D/2021, nr. 1.217D/2021, nr. 1.218D/2021, nr. 1.231D/2021, nr. 1.234D/2021, nr. 1.284D/2021, nr. 1.532D/2021, nr. 1.698D/2021, nr. 1.786D/2021, nr. 614D/2022-nr. 616D/2022, nr. 651D/2022 şi nr. 654D/2022, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Laurenţiu Ion Coman în Dosarul nr. 3.381/105/2020 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 128D/2021), de Ilie C. Popi în Dosarul nr. 4.484/63/2020 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 364D/2021), de Mihai Smaranda în Dosarul nr. 1.683/62/2020 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă - Complet specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurărilor sociale (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 608D/2021), de Adrian Flavius Merlă în Dosarul nr. 1.490/83/2020 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 610D/2021), de Leonard Viorel Florescu în Dosarul nr. 2.330/63/2020 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 622D/2021), de Ştefan Bojin şi Virgil Moadă în dosarele nr. 9.241/63/2019 şi nr. 8.199/63/2019 ale Curţii de Apel Craiova - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale (dosarele Curţii Constituţionale nr. 623D/2021 şi nr. 624D/2021), de Mihai Gavril Moldovan, Marcel Ionel Domuţa, Sorin Copciac, Daniel Alexandru Vonethe şi Cristian Stejerel Boloş în dosarele nr. 2.390/83/2019, nr. 933/83/2020, nr. 955/83/2020, nr. 968/83/2020 şi nr. 1.177/83/2020 ale Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă (dosarele Curţii Constituţionale nr. 640D/2021-nr. 643D/2021 şi nr. 782D/2021), de Alexandru Ciobanu în Dosarul nr. 9240/63/2019 al Curţii de Apel Craiova - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 841D/2021), de Mihai Băltăreţu în Dosarul nr. 2.488/62/2020 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă - Complet specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurărilor sociale (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 847D/2021), de Florin Voicu şi Ştefan Andrei Pora în dosarele nr. 2.155/62/2020 şi nr. 2.154/62/2020 ale Tribunalului Braşov - Secţia I civilă - Complet specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurărilor sociale (dosarele Curţii Constituţionale nr. 875D/2021 şi nr. 876D/2021), de George Cosac în Dosarul nr. 3.791/93/2020 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 889D/2021), de Raduly Marius Jozsef în Dosarul nr. 302/119/2020 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 924D/2021), de Daniel Muşat în Dosarul nr. 1.599/62/2020 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă - Complet specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurărilor sociale (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 925D/2021), de Ion Luţă în Dosarul nr. 2.329/63/2020 al Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 940D/2021), de Mihai Lucanu în Dosarul nr. 380/119/2020 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 974D/2021), de Farkas Laszlo în Dosarul nr. 1.891/83/2020 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 975D/2021), de Cristian Rus în Dosarul nr. 1.376/62/2020 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă - Complet specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurărilor sociale (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 976D/2021), de Ion Radovei în Dosarul nr. 4.559/121/2019 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 978D/2021), de Margareta Pîrvulescu în Dosarul nr. 2.833/3/2021 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 997D/2021), de Alexandru Arnăutu în Dosarul nr. 2.142/118/2020/a1 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.019D/2021), de Ioan Rus şi Daniel Horotan în dosarele nr. 967/83/2020 şi nr. 842/83/2020 ale Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă (dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.021D/2021 şi nr. 1.022D/2021), de George-Laurenţiu Muscoiu în Dosarul nr. 2.117/62/2019 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.190D/2021), de Costinel C. Lungu şi Tehodor Alin Malciu în dosarele nr. 8.179/63/2019 şi nr. 5.395/63/2020 ale Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale (dosarele Curţii Constituţionale nr. 1.217D/2021 şi nr. 1.218D/2021), de Daniel-Ştefan Costîn în Dosarul nr. 3.308/86/2020 al Tribunalului Suceava - Secţia I civilă (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.231D/2021), de Florin Coşarcă în Dosarul nr. 1.147/96/2020 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.234D/2021), de Iosif-Petru Timariu în Dosarul nr. 3.379/62/2020 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă - Complet specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurări sociale (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.284D/2021), de Lucian Antohe în Dosarul nr. 2.956/62/2020 al Tribunalului Braşov - Secţia I civilă - Complet specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurărilor sociale (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.532D/2021), de Nicolae Ionescu în Dosarul nr. 353/119/2020 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.698D/2021), de Costel Bocăneţ în Dosarul nr. 1.639/89/2020 al Tribunalului Vaslui - Secţia civilă (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.786D/2021), de Mihai-Dorin Şaramet, Marian Badea şi Alexandru Ioan Pavel în dosarele nr. 2.915/62/2021, nr. 2.920/62/2021 şi nr. 3.043/62/2021 ale Tribunalului Braşov - Secţia I civilă - Complet specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurări sociale (dosarele Curţii Constituţionale nr. 614D/2022-nr. 616D/2022), de Neculai Frunză în Dosarul nr. 1.116/119/2021 al Tribunalului Covasna - Secţia civilă - Completul de fond specializat în soluţionarea cauzelor în materiile litigii de muncă şi asigurări sociale (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 651D/2022) şi de Florin Ionel Mihai în Dosarul nr. 2.988/110/2019 al Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 654D/2022). 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 128D/2021, nr. 364D/2021, nr. 608D/2021, nr. 610D/2021, nr. 622D/2021-nr. 624D/2021, nr. 640D/2021-nr. 643D/2021, nr. 782D/2021, nr. 841D/2021, nr. 847D/2021, nr. 875D/2021, nr. 876D/2021, nr. 889D/2021, nr. 924D/2021, nr. 925D/2021, nr. 940D/2021, nr. 974D/2021, nr. 975D/2021, nr. 976D/2021, nr. 978D/2021, nr. 997D/2021, nr. 1.019D/2021, nr. 1.021D/2021, nr. 1.022D/2021, nr. 1.190D/2021, nr. 1.217D/2021, nr. 1.218D/2021, nr. 1.231D/2021, nr. 1.234D/2021, nr. 1.284D/2021, nr. 1.532D/2021, nr. 1.698D/2021, nr. 1.786D/2021, nr. 614D/2022-nr. 616D/2022, nr. 651D/2022 şi nr. 654D/2022 la Dosarul nr. 55D/2021, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 7. Prin Încheierea din 10 decembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 2.480/62/2019, prin Încheierea din 4 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 302/119/2020, prin Încheierea din 8 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 380/119/2020, prin Încheierea din 29 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.117/62/2019, şi prin Încheierea din 6 mai 2021, pronunţată în Dosarul nr. 353/119/2020, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepţia a fost ridicată de Cornel Damian, Raduly Marius Jozsef, Mihai Lucanu, George-Laurenţiu Muscoiu şi Nicolae Ionescu în cauze având ca obiect soluţionarea apelului împotriva unei hotărâri judecătoreşti privind contestaţii referitoare la decizii de pensionare. 8. Prin Încheierea din 22 decembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 3.381/105/2020, Tribunalul Prahova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Laurenţiu Ion Coman într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei referitoare la o decizie de pensionare. 9. Prin Încheierea din 22 ianuarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 4.484/63/2020, prin Încheierea din 15 februarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.330/63/2020, prin Încheierea din 11 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.329/63/2020, şi prin încheierile din 17 februarie 2021, pronunţate în dosarele nr. 8.179/63/2019 şi nr. 5.395/63/2020, Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Ilie C. Popi, Leonard Viorel Florescu, Ion Luţă, Costinel C. Lungu şi Tehodor Alin Malciu în cauze având ca obiect soluţionarea unor contestaţii referitoare la decizii de pensionare. 10. Prin încheierea din 10 februarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.683/62/2020, prin Încheierea din 3 februarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.488/62/2020, prin încheierile din 21 ianuarie 2021, pronunţate în dosarele nr. 2.155/62/2020 şi nr. 2.154/62/2020, prin încheierile din 10 martie 2021, pronunţate în dosarele nr. 1.599/62/2020 şi nr. 1.376/62/2020, prin Încheierea din 7 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 3.379/62/2020, prin Încheierea din 16 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.956/62/2020, prin încheierile din 8 februarie 2022, pronunţate în dosarele nr. 2.915/62/2021, nr. 2.920/62/2021 şi nr. 3.043/62/2021, Tribunalul Braşov - Secţia I civilă - Complet specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurărilor sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Mihai Smaranda, Mihai Băltăreţu, Florin Voicu, Ştefan Andrei Pora, Daniel Muşat, Cristian Rus, Iosif-Petru Timariu, Lucian Antohe, Mihai-Dorin Şaramet, Marian Badea şi Alexandru Ioan Pavel în cauze având ca obiect soluţionarea contestaţiilor referitoare la decizii de pensionare. 11. Prin Încheierea din 16 februarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.490/83/2020, prin Încheierea din 18 februarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.390/83/2019, prin încheierile din 10 februarie 2021, pronunţate în dosarele nr. 933/83/2020, nr. 955/83/2020, nr. 968/83/2020 şi nr. 1.177/83/2020, prin Încheierea din 3 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.891/83/2020, şi prin încheierile din 18 martie 2021, pronunţate în dosarele nr. 967/83/2020 şi nr. 842/83/2020, Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Adrian Flavius Merlă, Mihai Gavril Moldovan, Marcel Ionel Domuţa, Sorin Copciac, Daniel Alexandru Vonethe, Cristian Stejerel Boloş, Farkas Laszlo, Ioan Rus şi Daniel Horotan în cauze având ca obiect soluţionarea cererilor referitoare la recalcularea pensiei. 12. Prin încheierile din 17 februarie 2021, pronunţate în dosarele nr. 9.241/63/2019 şi nr. 8.199/63/2019, şi prin Încheierea din 1 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 9.240/63/2019, Curtea de Apel Craiova - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Ştefan Bojin, Virgil Moadă şi Alexandru Ciobanu în cauze având ca obiect soluţionarea apelurilor împotriva unor hotărâri judecătoreşti prin care au fost respinse contestaţiile referitoare la decizii de pensionare. 13. Prin Încheierea din 5 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 3.791/93/2020, Tribunalul Ilfov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de George Cosac într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei referitoare la o decizie de pensionare. 14. Prin Încheierea din 23 februarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 4.559/121/2019, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepţia a fost ridicată de Ion Radovei într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului împotriva unei hotărâri judecătoreşti prin care a fost respinsă contestaţia referitoare la o decizie de pensionare. 15. Prin Încheierea din 16 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.833/3/2021, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Margareta Pîrvulescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii referitoare la recalcularea pensiei. 16. Prin Decizia civilă nr. 1/AS din 12 ianuarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.142/118/2020/a1, Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepţia a fost ridicată de Alexandru Arnăutu într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului împotriva unei încheieri prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. 17. Prin Încheierea din 8 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 3.308/86/2020, Tribunalul Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepţia a fost ridicată de Daniel-Ştefan Costîn într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei referitoare la o decizie de pensionare. 18. Prin Încheierea civilă nr. 296 din 25 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.147/96/2020, Tribunalul Harghita - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Florin Coşarcă într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii referitoare la recalcularea pensiei. 19. Prin Încheierea din 23 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.639/89/2020, Tribunalul Vaslui - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de Costel Bocăneţ într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei referitoare la o decizie de pensionare. 20. Prin Încheierea din 3 martie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 1.116/119/2021, Tribunalul Covasna - Secţia civilă - Completul de fond specializat în soluţionarea cauzelor în materiile litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său. Excepţia a fost ridicată de Neculai Frunză într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii referitoare la recalcularea pensiei. 21. Prin Decizia nr. 933 din 3 decembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.988/110/2019, Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. Excepţia a fost ridicată de apelantul reclamant Florin Ionel Mihai într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului împotriva unei hotărâri judecătoreşti prin care a fost respinsă contestaţia referitoare la o decizie de pensionare. 22. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate sunt invocate motive de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă. Sub aspect extrinsec, se susţine, în esenţă, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată fără avizul Consiliului Legislativ, care a fost solicitat doar ulterior de către Guvern. Din acest motiv, apreciază autorii excepţiei, s-au încălcat prevederile art. 79 alin. (1) din Constituţie, ale art. 4 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, ale art. 24 alin. (2) din Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009, şi ale art. 9 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. În susţinerea acestei argumentări se invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 140 din 13 martie 2019, paragraful 80, nr. 221 din 2 iunie 2020, paragrafele 64-67, şi nr. 229 din 2 iunie 2020, paragrafele 52 şi 53, prin care s-a statuat că, pentru a nu se compromite rolul Consiliului Legislativ, avizul acestuia trebuie solicitat anterior adoptării ordonanţei de urgenţă a Guvernului. 23. Autorii excepţiei mai susţin că dispoziţiile art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, care modifică dispoziţii cuprinse în legea organică a pensiilor militare de stat, au fost adoptate cu încălcarea normelor constituţionale referitoare la reglementarea prin lege organică a protecţiei sociale, pensiile fiind subsumabile acestei materii. Procedând astfel, Guvernul s-a substituit Parlamentului, căruia îi revine în exclusivitate atribuţia de a legifera în acest domeniu. Au fost încălcate astfel dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) şi (5), art. 53, art. 73 alin. (3) lit. p) şi art. 61 alin. (1), fiind afectat dreptul fundamental la pensie. Guvernul nu are rol de legiuitor, acest rol fiindu-i atribuit pe termen limitat prin legea de abilitare emisă de Parlament. Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă criticată cu încălcarea exigenţelor stabilite de art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, întrucât nu a indicat situaţia extraordinară care a stat la baza emiterii acesteia, nu a motivat corespunzător urgenţa acestei reglementări şi a afectat nejustificat drepturile la pensie ale cadrelor militare trecute în rezervă. De asemenea, nici până în prezent această ordonanţă de urgenţă nu a fost aprobată de Parlament. Astfel, inechitatea la care face referire Guvernul în preambulul actului normativ ar fi trebuit remediată nu prin adoptarea măsurii criticate, ci prin creşterea tuturor celorlalte pensii. În plus, justificarea măsurii criticate prin raportare la egalitatea de tratament dintre pensiile de serviciu şi cele din sistemul de asigurări sociale nu este legitimă, având în vedere că, obiectiv, cele două categorii de pensionari se află în situaţii diferite, întrucât pensiile lor sunt plătite de la bugetul de stat şi, respectiv, bugetul asigurărilor sociale de stat. În sprijinul acestui raţionament este invocată Decizia Curţii Constituţionale nr. 20 din 2 februarie 2000 privind tratamentul juridic al pensiilor de serviciu ale magistraţilor şi ale militarilor. 24. Sub aspect intrinsec, sunt formulate, în esenţă, critici prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie şi se arată că titularii pensiilor de serviciu reglementate de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt discriminaţi faţă de alţi titulari ai unor asemenea pensii, cum sunt magistraţii sau personalul militar pensionat anterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, ale căror pensii nu sunt limitate la un anumit plafon. De asemenea, prin anularea actualizării pensiilor odată cu creşterea salariilor militarilor activi, se menţin diferenţele dintre pensii, în funcţie de anul ieşirii la pensie, ajungându-se la inechităţi crase, pe care actualizarea le-ar fi nivelat în timp. 25. Totodată, dispoziţiile art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, care abrogă implicit prevederile art. 11 din Legea nr. 223/2015, afectează dreptul fundamental la pensie şi determină încălcarea principiilor predictibilităţii, stabilităţii şi speranţei legitime, care vizează stabilitatea şi durabilitatea raporturilor juridice, precum şi seriozitatea organelor legislative ale statului. Prevederile art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 contravin art. 16 şi 50 din Constituţie, deoarece pensionarilor militari cu handicap li se plafonează pensia la nivelul mediei salariilor/soldelor lunare nete. Deşi persoanele cu handicap beneficiază de scutire de impozit pe venit, există o situaţie discriminatorie pentru pensionarii încadraţi în grad de handicap prin limitarea dreptului acestor persoane de a încasa o pensie mai mare în situaţia în care pensia acestora este mai mare decât media soldelor nete. 26. Curtea de Apel Braşov - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, nefiind aplicabilă situaţia care a stat la baza Deciziei Curţii Constituţionale nr. 229 din 2 iunie 2020, paragrafele 53-55, şi a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 140 din 13 martie 2019, paragraful 80, deoarece nu se poate susţine că Guvernul nu a fost interesat şi nu a permis Consiliului Legislativ să îşi îndeplinească rolul său constituţional. 27. Tribunalul Prahova - Secţia I civilă arată că nu deţine elemente probatorii suficiente pentru a analiza cazul concret referitor la lipsa avizului Consiliului Legislativ, în procedura de emitere a ordonanţei de urgenţă, care poate reprezenta un viciu de neconstituţionalitate, din perspectiva art. 79 raportat la art. 1 alin. (5) din Constituţie. 28. Tribunalul Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia este întemeiată, deoarece, deşi consultativ, avizul Consiliului Legislativ trebuia solicitat înainte de adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 şi cu respectarea termenului de 24 de ore, prevăzut de art. 4 alin. (3) din Legea nr. 73/1993. Invocă în acest sens şi deciziile Curţii Constituţionale nr. 221 din 2 iunie 2020 şi nr. 229 din 2 iunie 2020. 29. Tribunalul Braşov - Secţia I civilă - Complet specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurărilor sociale, în dosarele Curţii Constituţionale nr. 608D/2021, nr. 875D/2021, nr. 876D/2021, nr. 925D/2021 şi nr. 976D/2021, nu şi-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepţiei, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. În dosarele Curţii Constituţionale nr. 847D/2021, nr. 1.532D/2021 şi nr. 614D/2022-nr. 616D/2022, instanţa judecătorească arată că excepţia este întemeiată, pentru motivele invocate de către autorii acesteia. În Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.284D/2021, instanţa judecătorească apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, nefiind aplicabilă situaţia care a stat la baza Deciziei Curţii Constituţionale nr. 229 din 2 iunie 2020, paragrafele 53-55, deoarece nu se poate susţine că Guvernul nu a fost interesat şi nu a permis Consiliului Legislativ să îşi îndeplinească rolul său constituţional. 30. Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. De asemenea, reţine că dispoziţiile constituţionale privind egalitatea în drepturi nu au fost încălcate prin exercitarea dreptului de a reglementa pensia militară astfel încât aceasta să nu poată depăşi cuantumul salariului mediu net de care a beneficiat persoana în cauză şi care a fost avut în vedere la stabilirea pensiei. 31. Curtea de Apel Craiova - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că susţinerile privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 fără avizul Consiliului Legislativ nu sunt de natură să pună în discuţie încălcarea art. 1 alin. (3) şi (5), a art. 16 alin. (1) şi a art. 79 din Constituţie. De asemenea, arată că finalitatea solicitării avizului consultativ al Consiliului Legislativ a fost atinsă prin includerea observaţiilor şi a menţiunilor Consiliului Legislativ în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017. 32. Tribunalul Ilfov - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece au fost respectate dispoziţiile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 73/1993 şi ale art. 79 din Constituţie, în sensul că a fost solicitat şi acordat cu observaţii şi propuneri avizul consultativ al Consiliului Legislativ, aspect ce reiese din consultarea procedurii legislative. Instanţa constată că, în conformitate cu art. 115 alin. (4) din Constituţie, au fost expuse motivele extraordinare care au generat necesitatea adoptării actului normativ şi reţine că existenţa mai multor texte legale care instituie plafonări în ceea ce priveşte drepturile de pensie stabilite şi reactualizate nu încalcă principiul egalităţii în faţa legii şi nici dreptul la pensie. 33. Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia este neîntemeiată. Reţine că nu sunt încălcate nici principiul egalităţii în faţa legii şi nici cel al nediscriminării, deoarece textul invocat ca fiind neconstituţional se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie, iar, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale (spre exemplu, Decizia nr. 196 din 7 aprilie 2016 şi Decizia nr. 847 din 10 decembrie 2015), „situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice fără privilegii şi discriminări“. Instanţa mai constată că dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu sunt încălcate prin art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, deoarece reclamantului nu i s-a restrâns dreptul la majorarea pensiei cu indicele de 5,25%, de vreme ce nu a beneficiat niciodată de acest drept. Referitor la susţinerile privind încălcarea dispoziţiilor art. 115 din Constituţie, instanţa constată că acestea sunt neîntemeiate, deoarece în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 s-a motivat urgenţa emiterii acestui act normativ. 34. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că existenţa mai multor texte legale care instituie plafonări în ceea ce priveşte drepturile de pensie stabilite şi reactualizate nu încalcă principiul egalităţii în faţa legii a persoanelor cu handicap şi nici dreptul la protecţie specială, pentru că aceste persoane beneficiază de scutirea de la plata impozitului asupra pensiei, în cauză existând cel mult o problemă de interpretare a textelor de lege invocate. 35. Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă a constatat îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate, însă, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra acesteia. 36. Tribunalul Suceava - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece, chiar dacă în cauză avizul Consiliului Legislativ a fost solicitat şi primit ulterior adoptării actului normativ în şedinţa de Guvern, se poate observa că propunerile înaintate de acest organ consultativ au fost avute în vedere la forma finală a actului, astfel cum acesta a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. 37. Tribunalul Harghita - Secţia civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată. Invocă aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale privind dreptul fundamental la pensie şi principiul egalităţii în drepturi (spre exemplu, Decizia nr. 544 din 2 iulie 2020). 38. Tribunalul Vaslui - Secţia civilă a constatat îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate, însă, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra acesteia. 39. Tribunalul Covasna - Secţia civilă - Completul de fond specializat în soluţionarea cauzelor în materiile litigii de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 fiind constituţională. 40. Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, din moment ce avizul Consiliului Legislativ, deşi a fost emis peste termenul de 24 de ore prevăzut de lege, a fost unul favorabil adoptării actului normativ. 41. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 42. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 43. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 44. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, în ansamblul său, şi dispoziţiile art. VII din această ordonanţă de urgenţă, în special. 45. Dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 au următorul cuprins: "Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 3, după litera k) se introduc două noi litere, literele l) şi m), cu următorul cuprins: "l) solda/salariu lunar net - solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuţia individuală la bugetul de stat, contribuţia individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate şi impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare;m) pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare." 2. Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 59 Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată." 3. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins: "ART. 60 La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei."" 46. Prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 au mai fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. Însă, având în vedere că, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, pot fi supuse controlului de constituţionalitate şi dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, excepţia de neconstituţionalitate, aşa cum a fost ridicată în prezentele cauze, este admisibilă, din perspectiva art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. 47. În opinia autorilor excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3), (4) şi (5) privind statul de drept, principiul separaţiei şi echilibrului puterilor şi principiul legal, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 73 alin. (3) lit. p) privind reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială, art. 79 alin. (1) privind Consiliul Legislativ, art. 102 alin. (1) privind rolul Guvernului, art. 115 privind delegarea legislativă şi art. 118 privind forţele armate. 48. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în ansamblul său, şi dispoziţiile art. VII din această ordonanţă de urgenţă, în special, au mai format obiect al controlului de constituţionalitate exercitat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare, iar prin mai multe decizii Curtea Constituţională a decis respingerea, ca neîntemeiate, a excepţiilor de neconstituţionalitate (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din 27 octombrie 2020, Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 16 martie 2022, Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 15 aprilie 2024, Decizia nr. 105 din 7 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 13 iunie 2024, sau Decizia nr. 106 din 7 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 17 iunie 2024). 49. Referitor la critica de neconstituţionalitate extrinsecă formulată în raport cu art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1), art. 73 alin. (3) lit. p), art. 102 alin. (1) şi (2) şi art. 115 alin. (1) din Constituţie, cu privire la competenţa Guvernului de a adopta acte cu caracter normativ cu putere de lege, Curtea a reţinut că actul normativ criticat este o ordonanţă de urgenţă adoptată de Guvern în temeiul art. 115 alin. (4)-(6) din Constituţie, iar nu o ordonanţă simplă, care să fie adoptată de Guvern în temeiul unei legi de abilitare, potrivit art. 108 alin. (3) şi art. 115 alin. (1)-(3) din Constituţie. Spre deosebire de ordonanţa simplă, ordonanţa de urgenţă a Guvernului poate reglementa şi în domenii care aparţin legii organice. Prin urmare, criticile autorilor excepţiei privind reglementarea unor modificări şi completări aduse Legii nr. 223/2015 printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sunt neîntemeiate. 50. Referitor la critica de neconstituţionalitate privind încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea a arătat că, în contextul în care o modificare legislativă de amploare, aşa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariţia unor consecinţe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situaţie ce are caracter extraordinar, în sensul reţinut în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. 51. Referitor la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă formulate în raport cu art. 16 alin. (1) şi (2), art. 44 şi art. 47 alin. (2) din Constituţie, Curtea a statuat, cu privire la pretinsa discriminare pe care dispoziţiile criticate o creează în raport cu alte categorii de pensionari, beneficiari ai pensiilor de serviciu sau pensionari din sistemul public, că diferitele categorii de beneficiari ai unor pensii de serviciu, respectiv pensionarii din sistemul public nu se află în situaţii identice, fiind supuşi, de altfel, unor acte normative diferite. Având în vedere criteriile apreciate ca fiind relevante pentru acordarea acestui tip de pensie, legiuitorul este liber să instituie condiţii diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificaţia încălcării prevederilor art. 16 din Constituţie. 52. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea dispoziţiilor art. 44 din Legea fundamentală, Curtea a reţinut că nici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabileşte prin legislaţia naţională. În aceste condiţii, legiuitorul poate să prevadă şi o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maximal al acesteia. De asemenea, Curtea a reţinut că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Decizia din 2 martie 2006, pronunţată în Cauza Mamonov împotriva Rusiei), art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la respectarea bunurilor, nu poate fi înţeles în sensul că îndreptăţeşte o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. De asemenea, în aceste condiţii, a conchis Curtea, nu se încalcă dispoziţiile art. 44 din Constituţie privind dreptul de proprietate privată. 53. Referitor la critica privind încălcarea art. 47 alin. (2) din Constituţie, Curtea Constituţională a reamintit că legiuitorul este autorizat/îndrituit să stabilească conţinutul dreptului la pensie şi condiţiile acordării acestuia, precum şi să le modifice în funcţie de resursele financiare existente la un anumit moment. 54. Referindu-se la dreptul legiuitorului de a modifica legislaţia în ceea ce priveşte modul de actualizare a pensiilor militare de stat, Curtea a reamintit că art. 47 alin. (2) din Constituţie, deşi consacră dreptul la pensie, nu oferă garanţii şi cu privire la algoritmul de creştere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum şi indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. De asemenea, Curtea a arătat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum. 55. Cu privire la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 79 alin. (1) din Constituţie, Curtea a statuat, în esenţă, că invocarea art. 79 alin. (1) din Constituţie ca normă de referinţă în cadrul controlului concret de constituţionalitate este admisibilă numai dacă se demonstrează existenţa unei relaţii directe între afectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale şi nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ; numai în corelare cu dreptul sau libertatea fundamentală afectată, Curtea poate analiza constituţionalitatea actului normativ în raport cu art. 79 alin. (1) din Constituţie. Aşadar, în cadrul controlului concret de constituţionalitate, respectarea art. 79 alin. (1) din Constituţie reprezintă un standard de constituţionalitate care nu poate fi invocat de sine stătător, ci corelat cu o altă reglementare constituţională. Aşa fiind, întrucât în cauză nu s-a constatat încălcarea vreunui drept sau a vreunei libertăţi fundamentale, Curtea a reţinut că art. 79 alin. (1) din Constituţie nu este incident în cauză. 56. De asemenea, întrucât, în urma analizei criticilor de neconstituţionalitate intrinsecă, rezultă că nu au fost afectate niciun drept şi nicio libertate fundamentală, Curtea a constatat că excepţia de neconstituţionalitate raportată la art. 115 alin. (6) din Constituţie este neîntemeiată. 57. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 58. Distinct, referitor la critica formulată în raport cu prevederile art. 50 din Constituţie, Curtea observă că dispoziţiile legale criticate nu reglementează în materia protecţiei speciale a persoanelor cu handicap, iar argumentele invocate vizează, în esenţă, aspecte referitoare la interpretarea şi aplicarea coroborată a dispoziţiilor legale, a căror soluţionare revine instanţelor judecătoreşti. 59. De asemenea, Curtea constată că, prin conţinutul reglementărilor pe care le cuprind, prevederile legale criticate nu interferează cu dispoziţiile art. 118 din Constituţie privind forţele armate. 60. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cornel Damian, Raduly Marius Jozsef, Mihai Lucanu, George-Laurenţiu Muscoiu şi Nicolae Ionescu în dosarele nr. 2.480/62/2019, nr. 302/119/2020, nr. 380/119/2020, nr. 2.117/62/2019 şi nr. 353/119/2020 ale Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă, de Laurenţiu Ion Coman în Dosarul nr. 3.381/105/2020 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă, de Ilie C. Popi, Leonard Viorel Florescu, Ion Luţă, Costinel C. Lungu şi Tehodor Alin Malciu în dosarele nr. 4.484/63/2020, nr. 2.330/63/2020, nr. 2.329/63/2020, nr. 8.179/63/2019 şi nr. 5.395/63/2020 ale Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Mihai Smaranda, Mihai Băltăreţu, Florin Voicu, Ştefan Andrei Pora, Daniel Muşat, Cristian Rus, Iosif-Petru Timariu, Lucian Antohe, Mihai-Dorin Şaramet, Marian Badea şi Alexandru Ioan Pavel în dosarele nr. 1.683/62/2020, nr. 2.488/62/2020, nr. 2.155/62/2020, nr. 2.154/62/2020, nr. 1.599/62/2020, nr. 1.376/62/2020, nr. 3.379/62/2020, nr. 2.956/62/2020, nr. 2.915/62/2021, nr. 2.920/62/2021 şi nr. 3.043/62/2021 ale Tribunalului Braşov - Secţia I civilă - Complet specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurărilor sociale, de Adrian Flavius Merlă, Mihai Gavril Moldovan, Marcel Ionel Domuţa, Sorin Copciac, Daniel Alexandru Vonethe, Cristian Stejerel Boloş, Farkas Laszlo, Ioan Rus şi Daniel Horotan în dosarele nr. 1.490/83/2020, nr. 2.390/83/2019, nr. 933/83/2020, nr. 955/83/2020, nr. 968/83/2020, nr. 1.177/83/2020, nr. 1.891/83/2020, nr. 967/83/2020 şi nr. 842/83/2020 ale Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, de Ştefan Bojin, Virgil Moadă şi Alexandru Ciobanu în dosarele nr. 9.241/63/2019, nr. 8.199/63/2019 şi nr. 9.240/63/2019 ale Curţii de Apel Craiova - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale, de George Cosac în Dosarul nr. 3.791/93/2020 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă, de Ion Radovei în Dosarul nr. 4.559/121/2019 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Margareta Pîrvulescu în Dosarul nr. 2.833/3/2021 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Alexandru Arnăutu în Dosarul nr. 2.142/118/2020/a1 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă, de Daniel-Ştefan Costîn în Dosarul nr. 3.308/86/2020 al Tribunalului Suceava - Secţia I civilă, de Florin Coşarcă în Dosarul nr. 1.147/96/2020 al Tribunalului Harghita - Secţia civilă, de Costel Bocăneţ în Dosarul nr. 1.639/89/2020 al Tribunalului Vaslui - Secţia civilă, de Neculai Frunză în Dosarul nr. 1.116/119/2021 al Tribunalului Covasna - Secţia civilă - Completul de fond specializat în soluţionarea cauzelor în materiile litigii de muncă şi asigurări sociale şi de Florin Ionel Mihai în Dosarul nr. 2.988/110/2019 al Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă şi constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în ansamblul său, şi dispoziţiile art. VII din această ordonanţă de urgenţă, în special, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia civilă, Tribunalului Prahova - Secţia I civilă, Tribunalului Dolj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Braşov - Secţia I civilă - Complet specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurărilor sociale, Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, Curţii de Apel Craiova - Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Ilfov - Secţia civilă, Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Constanţa - Secţia I civilă, Tribunalului Suceava - Secţia I civilă, Tribunalului Harghita - Secţia civilă, Tribunalului Vaslui - Secţia civilă, Tribunalului Covasna - Secţia civilă - Completul de fond specializat în soluţionarea cauzelor în materiile litigii de muncă şi asigurări sociale şi Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 septembrie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
