Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3^2 alin. (4) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, excepţie ridicată de Ungureanu I. Gheorghe în Dosarul nr. 17.641/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.630D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a depus la dosar note scrise în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate invocate şi, totodată, solicită modificarea obiectului excepţiei prin extinderea acestuia la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014. De asemenea, a depus o copie a Încheierii de şedinţă din 24 septembrie 2018, pronunţată de instanţa care a dispus sesizarea Curţii Constituţionale. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea cererii formulate, întrucât obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu poate fi extins în faţa Curţii Constituţionale. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate, solicită respingerea acesteia ca nefondată, având în vedere că dreptul de a obţine un titlu prevăzut de dispoziţiile Legii nr. 341/2004 nu este un drept constituţional şi, prin urmare, legiuitorul poate reglementa condiţiile în care acesta poate fi acordat. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Sentinţa civilă nr. 6.076 din 8 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 17.641/3/2018, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3^2 alin. (4) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamantul Ungureanu I. Gheorghe într-o cauză având ca obiect obligaţia de a face. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege criticat, prin cerinţa de a depune, în original, documentele menţionate, aduce atingere dreptului de proprietate privată asupra certificatului preschimbat (certificatul seria LRM - U Nr. 00137) şi legitimaţiei aferente, care au o valoare istorică şi personală deosebită. Totodată, se apreciază că aceste documente se încadrează în noţiunea de „bun“, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o acestei noţiuni. 7. Se afirmă că susţinerea făcută în cuprinsul întâmpinării de către pârâtul Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, în sensul că nu a fost respectată cerinţa de a depune documentele prevăzute de lege personal sau prin mandatar, împuternicit prin procură specială autentică, nu are suport legal. În acest sens, se afirmă că această cerinţă nu există în lege, ci a fost adăugată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.412/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, ceea ce contravine dispoziţiilor Constituţiei şi ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. 8. Se arată că, potrivit dispoziţiilor art. 108 alin. (2) din Constituţie „Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor“, iar, potrivit art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, „Actele normative date în executarea legilor, ordonanţelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordonă“. Însă aceste dispoziţii sunt încălcate de Hotărârea Guvernului nr. 1.412/2004, care la art. 21 alin. (2) din Normele metodologice prevede că documentele se depun la Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 fie personal, fie prin mandatar, împuternicit prin procură specială autentificată. De asemenea, se afirmă că nici art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 341/2004 nu obligă solicitanţii la depunerea cererilor personal sau prin mandatar. Prin urmare, cerinţa de a depune documentele personal sau prin mandatar, impusă prin art. 21 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.412/2004 adaugă la lege, motiv pentru care instanţa trebuie să constate nelegalitatea acesteia şi să o înlăture de la aplicare. Ca atare, cererea formulată în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 341/2004 şi documentele ataşate puteau fi depuse în orice mod permis de lege care să asigure recepţionarea acestora de către entitatea îndreptăţită cu soluţionarea acesteia. 9. În final, se menţionează că, aşa cum rezultă din înscrisurile aflate la dosar, cererea sa şi documentele însoţitoare au fost depuse la oficiul poştal în termen, astfel că apărările pârâtei Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 sunt neîntemeiate. 10. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, întrucât din analiza textului criticat rezultă că depunerea actelor în original nu are nicio legătură cu dreptul de proprietate privată, având în vedere că vechiul certificat se înlocuieşte cu noul certificat în condiţiile legii. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, notele scrise depuse, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 3^2 alin. (4) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins: „Odată cu cererea pentru eliberarea certificatului pentru persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, şi pentru obţinerea noului certificat, solicitantul va depune certificatul preschimbat în original, împreună cu legitimaţia aferentă.“ 15. Curtea observă că textul criticat face trimitere la prevederile art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 341/2004, potrivit cărora "(1) Pentru cinstirea memoriei celor care şi-au jertfit viaţa şi în semn de gratitudine faţă de cei care au luptat pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, se instituie următoarele titluri: [...] b) Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989: [...] 3. Luptător cu Rol Determinant - atribuit celor care în perioada 14-22 decembrie 1989 au avut un rol determinant la declanşarea şi victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, şi-au pus viaţa în pericol în confruntările cu forţele de represiune, au ocupat şi apărat obiectivele de importanţă deosebită, care au aparţinut regimului totalitar, doar în localităţile în care în urma acestor acţiuni şi confruntări au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, până la fuga dictatorului." 16. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, ale art. 136 privind proprietatea şi ale art. 148 alin. (2) referitor la integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, se invocă art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 17. În prealabil, cu privire la cererea depusă de către autor, de modificare şi completare a excepţiei de neconstituţionalitate prin extinderea obiectului acesteia la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, Curtea reţine că aceasta nu poate fi primită, având în vedere art. 29 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit căruia „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti (...)“, iar „Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi“. Cadrul procesual specific excepţiei de neconstituţionalitate este, aşadar, cel fixat prin încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale, iar motivarea scrisă formulată de autor nu poate fi completată în faţa Curţii Constituţionale cu elemente noi, ce nu au fost puse în discuţia părţilor în faţa instanţei de judecată. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu poate fi altul decât cel stabilit prin respectiva încheiere fără ca acesta să poată fi ulterior modificat de vreuna dintre părţi. Prin urmare, nu poate fi primită cererea prin care se modifică şi se completează excepţia de neconstituţionalitate formulată direct în faţa Curţii Constituţionale, după sesizarea acesteia prin încheiere (a se vedea în acelaşi sens, de exemplu, Decizia nr. 47 din 13 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 25 februarie 2009, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Decizia nr. 1.054 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 31 ianuarie 2013, paragraful I, şi Decizia nr. 151 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 16 iulie 2018, paragraful 24). Aşa fiind, în prezenta cauză, Curtea se va pronunţa asupra excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum aceasta a fost formulată în faţa instanţei de judecată. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici asemănătoare, prin Decizia nr. 231 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 21 septembrie 2020, excepţia fiind respinsă, ca neîntemeiată. 19. Astfel, prin decizia menţionată, paragrafele 23-25, Curtea a reţinut că scopul legii îl constituie instituirea unei proceduri pentru obţinerea titlului de „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant“, titlu ce semnifică exprimarea recunoştinţei statului român faţă de persoanele care au avut un rol determinant la victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Necesitatea schimbării titlurilor a fost consecinţa faptului că Legea nr. 341/2004, în forma în vigoare la data adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, nu mai corespundea realităţilor social-politice şi economice actuale, iar aplicarea greşită sau abuzivă generase inechităţi şi multiplicarea numărului beneficiarilor. 20. Curtea a observat că, în jurisprudenţa sa, a mai analizat texte de lege ce impuneau îndeplinirea unor obligaţii procedurale în vederea obţinerii certificatelor corespunzătoare titlurilor prevăzute de Legea nr. 341/2004, considerentele reţinute atunci fiind aplicabile şi în prezenta cauză. Astfel, cu acele prilejuri, Curtea a reţinut că dreptul de a obţine un titlu prevăzut de Legea nr. 341/2004 nu este un drept constituţional, ci unul acordat prin lege, şi că legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile de acordare a certificatelor de revoluţionar, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, precum şi de a prevedea anumite termene şi o procedură de preschimbare a certificatelor (a se vedea Decizia nr. 67 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 11 mai 2016, paragraful 16, şi Decizia nr. 316 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 4 noiembrie 2019, paragraful 21). 21. Referitor la critica privind încălcarea art. 44 din Constituţie, Curtea a observat că instituirea unei proceduri de obţinere a unui certificat prin care să se acorde un nou titlu nu aduce atingere textului constituţional invocat. Aceasta deoarece, potrivit art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege. Astfel, prin textele de lege criticate s-au reglementat anumite condiţii pentru dobândirea certificatului prin care se acordă titlul de Luptător cu Rol Determinant, în acord cu textul constituţional anterior menţionat (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 521 din 15 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 25 iulie 2012). 22. Având în vedere cele menţionate, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 23. Curtea constată că, deşi autorul excepţiei invocă în mod formal art. 148 alin. (2) din Legea fundamentală, în realitate, acesta nu motivează pretinsa contrarietate a prevederilor de lege criticate cu dispoziţiile constituţionale invocate. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie motivate. Prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepţiei în ceea ce priveşte formularea unor motive de neconstituţionalitate. Acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil, în raport cu dispoziţiile art. 146 din Constituţie. 24. În final, cu privire la afirmaţiile autorului excepţiei referitoare la procedura de depunere a unor documente la autoritatea cu competenţe în domeniu, Curtea reţine că acestea nu reprezintă o critică de neconstituţionalitate, ci sunt aspecte de fapt de competenţa instanţei învestite cu soluţionarea cauzei, deoarece privesc interpretarea şi aplicarea legii. 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ungureanu I. Gheorghe în Dosarul nr. 17.641/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 3^2 alin. (4) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data 10 iunie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici ---
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
